22 PLUS, nr 343: Relațiile Uniunii Europene cu Rusia

Cristian Preda | 05.03.2013

Pe aceeași temă

UE și Rusia sunt, cel puțin la nivel de­clarativ, parteneri strategici. Summit-urile UE/Rusia, care au loc de două ori pe an, confirmă, de altfel, cu re­gu­laritate voința comună de a aprofunda parteneriatul strategic. Dacă trecem în­să dincolo de baletul diplomatic, relația UE/Rusia pare să se fi instalat durabil în provizorat: Acordul de Parteneriat și Cooperare semnat în 1994 este pre­lungit în fiecare an, cele două părți ne­fiind capabile să încheie un nou tratat. Și totuși, există în Europa un acord asupra necesității de a realiza acest par­teneriat strategic. Forma pe care ar tre­bui să o ia rămâne însă nebuloasă.

Lucrurile sunt complicate de faptul că statele membre ale Uniunii sunt divi­za­te în chestiunea poziției pe care ar tre­bui să o adopte în privința Rusiei. Pen­tru unele dintre ele, atașamentul față de valorile comune europene (demo­cra­ția, statul de drept, drepturile și liber­tățile fundamentale) ar trebui să pre­valeze asupra oricărei alte con­si­de­ra­țiuni. Pentru alte state membre, însă, ar fi nevoie de mai mult realism în re­lația cu Rusia, adică ar trebui să se ia în seamă constrângerile economice și, mai ales, dependența energetică euro­peană de această țară. Articolele incluse în acest supliment reflectă și ele, în gra­de diverse, aceste diviziuni și subliniază necesitatea de a găsi un echilibru între cele două poziții.

Încrederea dintre cei doi parteneri este un element ce trebuie luat în con­si­de­rare pentru a consolida relațiile UE/Ru­sia. În Europa există, dincolo de voința afișată de a susține eforturile de mo­der­nizare ale Rusiei, semne de întrebare se­rioase în raport cu acest proces. În­tr-adevăr, revenirea la putere a lui Vla­dimir Putin pentru un al treilea man­dat, reprimarea cu cruzime a pro­tes­telor împotriva regimului, ca și ten­ta­tivele de a îngrădi dezvoltarea societății civile ruse ne indică mai degrabă faptul că modernizarea Rusiei este doar o fa­țadă, și nu o realitate.

Poziția Rusiei, sub administrația „Putin III“, a evoluat și ea considerabil. Sun­tem azi departe de „alegerea euro­pea­nă“ a Rusiei, proclamată cu mare pom­pă de Putin însuși în 2001, în discursul său din Bundestag. Pe de-o parte, criza economică și financiară cu care se con­fruntă Europa este pentru Putin un semn că Occidentul se află în declin și că Rusia trebuie să opereze o schimbare de direcție, de unde și ideea Uniunii Economice Euro-Asiatice, ultima ma­rotă a Kremlinului. Pe de altă parte, Eu­ropa însăși nu mai este acceptată ca mo­del. Deși este clar pentru oricine că Vladimir Putin nu este un democrat în sensul occidental, asta nu împiedică Ru­sia să critice Uniunea Europeană pe tema drepturilor omului. Inițiativa Mi­nis­terului de Externe rus de a publica anul trecut un raport asupra drep­tu­rilor omului în statele Uniunii repre­zin­tă, de fapt, o negare a modelului euro­pean. Nu trebuie uitat, însă, nici că opo­ziția cea mai vocală față de acest mo­del e, în Rusia, cea a comuniștilor.

În fine, devine evident că, pentru a construi relația UE/Rusia, trebuie să mergem dincolo de relația oficială și să ne adresăm direct societății rusești. Din această perspectivă, liberalizarea vi­zelor și susținerea societății civile ruse pot fi căi de a apropia indirect Rusia de valorile europene.

Veți găsi în acest supliment, pe lângă ana­liza consistentă semnată de direc­to­rul prestigioasei Fundații Robert Schu­man, articole scrise de 6 deputați eu­ropeni din Grupul Partidului Popular Eu­ropean din Parlamentul European. Este vorba despre un francez, un ger­man, o olandeză, un polonez, un esto­nian și o letonă. Viziunile vechilor și noilor state membre, inclusiv din fostul spațiu sovietic, sunt astfel repre­zen­tate.

Suplimentul apare cu un an înaintea celei de-a 20-a aniversări a Acordului de Parteneriat și Cooperare dintre Ru­sia și UE. Este clar că nu dorim ca aceas­tă aniversare să fie doar o evocare a eșecului relației noastre cu Rusia. Ar­ticolele reunite aici includ piste de re­flecție interesante despre modul în care putem ajunge la un parteneriat real și sustenabil cu Rusia, fără a sacrifica va­lorile ce constituie soclul comun al Eu­ropei unite.

În încheiere, țin să le mulțumesc Cris­tinei Arion și Alinei Gîrbea, cola­bora­toarele mele de la Bruxelles, pentru rea­lizarea suplimentului, care apare cu spri­jinul grupului PPE din Parlamentul European.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22