Democrație pe butuci. Cum restabilim încrederea în democrație în Europa și în Statele Unite?

Nicolae Ștefănuță | 16.02.2021

De o parte și de alta a Atlanticului, democrația a avut de suferit în anii din urmă. Valul de populism din Europa de Est a mers mână-n mână cu populismul președintelui Trump în SUA.

Pe aceeași temă

Am asistat la declarații de la cel mai înalt nivel sau decizii executive cu impact nociv asupra multor grupuri minoritare, polarizare socială, radicalizare, care a culminat cu episodul nefericit în care Capitoliul a fost devastat la îndemnul unui președinte care și-a amăgit propriii susținători.

Avem nevoie să ne analizăm cu obiectivitate democrațiile și să venim rapid cu soluții. Pentru că alegerea unui nou președinte la Casa Albă nu va rezolva decât o foarte mică parte din problemă.

Ce se întâmplă cu democrația?

Demagogii și populiștii nu sunt o invenție a modernității. Ei existau și-n Antichitate, după cum bine știm, și erau adversari redutabili în luptele politice, ca și acum. Iar de atunci încoace, oamenii n-au reușit să găsească răspunsul la întrebarea: ce este mai rău dintre un demagog ales democratic de popor și un tiran a cărui funcție nu este niciodată pusă în joc?

În același timp, suntem într-un moment de schimbări fără precedent în societate. Digitalul a accelerat viteza cu care se desfășoară tot în jurul nostru. Accesul la informație este instantaneu și nemediat de instituții de presă, ca pe vremuri, călătoriile internaționale sunt accesibile mult mai multor oameni ca în trecut: este „satul global” în care toată lumea este conectată cu toată lumea, în care fiecare are o voce și în care tot mai mulți își reclamă drepturile.

Despre ce implicații are un moment de schimbări sociale majore ne povestește Karl Popper în „Societatea deschisă și dușmanii ei”. Dezvoltarea comunicațiilor maritime și a comerțului în Atena a generat o deschidere și o mobilitate socială fără precedent, ceea ce, ne spune Popper, a dus și la crearea primei societăți închise, ca o contrareacție la teama produsă de nou. Schimbările prin care trece lumea astăzi sunt mult mai multe de atâtea; de aceea, și anxietatea socială generată de ele are proporții care trebuie să ne preocupe.

Un punct critic al discuțiilor despre democrația contemporană îl reprezintă rolul rețelelor sociale în lumea noastră de azi. Însă cred că ar fi simplist să dăm vina pe rețelele sociale. Ele sunt un instrument și, ca în cazul oricărui instrument, ceea ce este nociv e felul în care îl utilizăm. În fond, cuțitele și topoarele nu sunt interzise, deși se poate ucide cu ele, nu doar găti sau construi case. Dar nici cu un cuțit, nici cu un topor nu poți intra într-un muzeu sau într-un avion. Punctul nevralgic este reglementarea, iar după evenimentele recente din SUA, pentru Uniunea Europeană reglementarea rețelelor sociale a devenit o prioritate.

Libertatea de exprimare este unul dintre pilonii democrației, dar tot atât de importante sunt limitele libertății de exprimare, consfințite prin constituții și texte de lege. Faptul că orice individ poate spune orice pe rețelele sociale și acest orice, chiar dacă e fals, să ajungă la sute de mii de oameni este doar o parte a problemei. În fond, mincinoși au existat de când lumea.

Mai grav este când oportunitățile oferite de rețelele sociale sunt exploatate cinic de actori politici de la cel mai înalt nivel, și vorbim aici de contul de Twitter al fostului președinte Trump, de fabrica de fake news a Kremlinului, dar și de replicile lor mai mici de nivel național. Alegerile prezidențiale din 2016 din SUA și Brexitul sunt două scrutine despre care știm sigur acum că au fost masiv influențate de manipularea oportunităților oferite de rețelele sociale.

Încă și mai grav este când, așa cum s-a întâmplat în ultimul an în România, în special, și în Europa de Est, cinismul tiranilor merge până la a pune în pericol vieți omenești, prin minciuni fabricate anume despre agenți patologici, despre tratamente medicale, întorcând cu susul în jos toată cunoașterea adusă de medicina modernă și de eforturile cercetătorilor de a oferi soluții.

Mediul creat de toate astea este năucitor: ce democrație este aceea, dacă oamenii nu mai pot deosebi ce e adevărat și ce e fals?

Când agora este otrăvită de „adevăruri alternative”, democrația nu poate fi ea însăși decât fragilă, șubrezită de vicierea principiilor pe care este așezată și de manipularea acestora de populiștii lipsiți de scrupule.

Ce este de făcut?

Primul pas este să conștientizăm pericolul în care se află democrațiile noastre. Poate fi de ajuns ca un populist să câștige o dată alegerile, ca după aceea, scrutinele să fie golite de sens și, odată cu ele, democrația. Haideți să ne uităm spre Est: în Rusia au loc alegeri periodic, dar dacă liderii opoziției sunt permanent scoși din joc și regulile mereu schimbate în favoarea celor de la putere, rezultatul nu poate fi decât cel previzibil.

Este vital să întărim instituțiile democratice și să igienizăm spațiul public, dominat de fake news și dezinformare. Să creăm punți de comunicare în societate, între oamenii separați de prăpastia creată prin polarizare. Căci nu doar accelerarea mișcărilor naționaliste, creșterea conservatorismului, populismului, amplificarea tendințelor spre o societate închisă sunt problematice, de ambele maluri ale Atlanticului, ci însăși crearea unor blocuri compacte sociale care nu mai au încredere unele în celelalte și, în consecință, nici nu simt nevoia să dialogheze.

Și mai este ceva care poate e la temelia tuturor măsurilor: educația, ale cărei efecte se văd doar pe termen mediu și lung, dar fără de care oamenii vor fi mereu pradă cântecelor de sirenă ale demagogilor lumii.

Un episod din ziua de 6 ianuarie, la Washington, este, cred, ilustrativ pentru ce înseamnă lipsa de educație, dincolo de amploarea momentului în sine, generată de apelul iresponsabil al lui Donald Trump. Am văzut stupefiat cum mulțimea care a intrat în rotonda Capitoliului a călcat în picioare mormântul lui George Washington. Nici nu s-au oprit, nici nu și-au dat seama. Pentru că nici nu știau că se află acolo.

Sunt, alături de colegii mei din delegația pentru relații cu Statele Unite, angajat în discuții cu membrii Congresului american, pe probleme de interes comun. Iar democrația este, cu siguranță, una dintre ele. În Parlamentul European și în Congres, precum și în dezbaterile transatlantice, va trebui să ne aplecăm atent spre slăbiciunile democrațiilor noastre și să venim cu soluții comune, viabile, consistente. Trebuie să ne ascultăm între noi, să ascultăm vocea cetățenilor și să creăm condițiile unui dialog fertil în societate.

Noi, în Europa de Est, știm foarte bine cât de prețioasă și greu de obținut este democrația. Nu trebuie să ne permitem să uităm. Iar protejarea democrației este importantă pentru toate politicile unui stat, interne sau externe.

Nicolae Stefanuta - Europarlamentar, vicepreședinte al Uniunii Salvați România. Este vicepreședinte al delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu.

Căci dacă nu există dezbatere în societate, dacă nu există dialog, ascultarea celuilalt, dacă nu există dorința de a ajunge la un bine comun înțeles în aceiași termeni, toate vor fi afectate: de la drepturile și libertățile cetățeanului de rând, la comportamentul liderilor pe scena internațională.

De aceea, întărirea instituțiilor democratice, restabilirea încrederii oamenilor în democrație sunt urgențe absolute în Europa și în Statele Unite. Pornind de aici, vom putea construi mai departe. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22