Pe aceeași temă
Un astfel de plan va trebui să abordeze domenii diferite care necesită o implicare europeană pentru a înregistra progrese împotriva bolii: măsuri suplimentare pentru a limita consumul de tutun și abuzul de alcool; acces egal la medicamente accesibile, inclusiv vaccinuri anti-HPV, cu un accent special pe riscul în creștere al penuriei de medicamente și nevoia de convergență asupra unor prețuri acceptabile; cercetare și inovare la nivel înalt, în special în domeniul inteligenței artificiale și al sănătății digitale; crearea de rețele împotriva bolilor rare, inclusiv a cancerului care-i afectează pe copii; colectarea și partajarea eficientă a datelor clinice; recomandări de bune practici; îmbunătățirea asistenței paliative; reinserția afectivă, socială și profesională după vindecare.
Mai presus de toate, întrucât 40% dintre tipurile de cancer ar putea fi evitate, ar trebui depuse eforturi masive pentru implementarea politicilor active de prevenție.
Deoarece obiectivul principal al Pactului Verde european este îmbunătățirea condițiilor de viață pentru plante, animale și, nu în ultimul rând, pentru oameni, nu este deloc surprinzător ca unul dintre rezultatele sale să fie un amplu program de sănătate publică axat pe aspecte de prevenție.
Pactul Verde își propune reducerea poluării mediului. Având în vedere consecințele dramatice ale poluării aerului asupra sănătății oamenilor, după cum arată datele EUROSTAT asupra deceselor cauzate de cancerul pulmonar (280.000 de cetățeni europeni pe an), obiectivul unei scăderi semnificative a combustibililor fosili este crucial pentru a preveni această boală insuficient tratată.
La fel, lupta împotriva poluanților din mediu, precum perturbatorii endocrini prezenți în unele pesticide, ar trebui să contribuie la reducerea incidenței celor mai importante boli legate de hormoni și cu mortalitate frecventă: cancerul de sân (prima cauză a decesului produsă de cancer la femei) și cancerul de prostată (cel mai frecvent tip de cancer la bărbați).
Reducerea substanțelor toxice din aer, apă și sol (inclusiv cele derivate din produse farmaceutice anticanceroase și reziduuri de tutun cancerigen) va trebui să fie eficientă în toate spațiile de locuit, în special la locurile de muncă unde incidența cancerelor datorate expunerii la agenți cancerigeni ajunge la 120.000 de cetățeni pe an, generând aproape 80.000 de decese anual*.
Strategia „Farm to Fork” a Pactului Verde menită să crească siguranța și sănătatea alimentelor derivate din agricultură, inclusiv o mai bună informare a consumatorilor prin etichetarea detaliată a alimentelor (cum ar fi Nutriscore), va contribui la prevenirea cancerului de colon și rect (17.500 de decese pe an), ambele fiind cauzate de supraponderalitatea generată de obiceiurile alimentare nocive: excesul de grăsimi saturate, zahăr, carne roșie, aport redus de fructe și legume.
Pactul Verde va fi, de asemenea, un factor important al bunăstării, al locuințelor decente, sigure și verzi, dar și un stimulent pentru un mod de viață mai sănătos din perspectiva transportului ușor și a activității fizice sporite (un alt factor de protecție demonstrat împotriva cancerelor de sân, colon și uter).
Desigur, succesul efectului puternic al Pactului Verde asupra sănătății va depinde de condiții cruciale:
1. formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și implicarea tuturor stakeholderilor (din politică, industrie, asociațiile de pacienți...) pentru a împărtăși și a pune în aplicare această nouă viziune asupra îngrijirii;
2. nevoia puternică de a identifica indicatori epidemiologici simpli și reproductibili pentru a evalua impactul real al politicilor;
3. preocuparea constantă de reducere (cel puțin de evitare a creșterii) a inegalităților în materie de sănătate generate de un nivel scăzut de educație sau/și venituri și asociate accesului redus la informații ușor de înțeles și utile.
În plus, tranziția către un mediu mai sănătos și mai sigur ar trebui să aibă un impact și asupra scăderii diferitelor altor boli: incidența bolilor cronice, precum astmul, ar trebui redusă pe fondul scăderii poluării aerului, iar disfuncționalitățile metabolice (obezitate și diabet), precum și insuficiența cardiacă sau accidentele vasculare cerebrale ar trebui să beneficieze de o producție alimentară mai sănătoasă și de o activitate fizică sporită.
În cele din urmă, obiectivul prioritar al Pactului Verde de a lupta împotriva schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va conduce, sperăm, la diminuarea consecințelor sale directe și indirecte asupra sănătății: deshidratare și malnutriție, degradarea sănătății mintale, proliferarea îngrijorătoare a vectorilor arbovirusurilor (Nil, Chikungunya, dengue etc.), deja prezentă în țările europene. Ca să nu mai vorbim de protecția sănătății animalelor și a biodiversității prin abordarea „O singură sănătate”, altfel, o modalitate de a limita rezistența la antibiotice.
Anunțarea concomitentă a două programe majore care își propun consolidarea bunăstării și ameliorarea condițiilor de sănătate pentru locuitorii UE reprezintă o oportunitate remarcabilă de a urma obiectivele de dezvoltare durabilă, de a pune în aplicare principiul „Sănătate în toate politicile” și de a construi o tranziție echitabilă și de succes către un continent mai sigur și mai sănătos.
* EU-OSHA: https://osha.europa.eu/en/themes/work-related-diseases/work-related-cancer
Dr. Véronique Trillet-Lenoir este membră a Parlamentului European din 2019, făcând parte din grupul Renew Europe. De profesie medic oncolog, dr. Trillet-Lenoir este raportor al Parlamentului European în cadrul comisiei speciale recent înființate și destinate înfrângerii cancerului (BECA).
