Principalele decizii ale Curții Constituționale care afectează justiția

Redactia | 18.12.2018

În ultimii doi ani, Curtea Constituțională a României a fost sesizată asupra multora dintre modificările operate de coaliția PSD-ALDE la legile justiției și codurile penale.

Pe aceeași temă

În ultimii doi ani, Curtea Constituțională a României a fost sesizată asupra multora dintre modificările operate de coaliția PSD-ALDE la legile justiției și codurile penale. Deciziile sale au generat controverse, CCR fiind acuzată de politizare și de acțiuni în avantajul puterii.

1. În noiembrie 2018, Curtea Constituțională a decis, în urma unei sesizări făcute de premierul Viorica Dăncilă, că există un conflict între parlament și Înalta Curte pe tema modului în care au fost constituite completele de 5 judecători, începând din 2014. Până acum s-au făcut deja două trageri la sorți, teoretic următoarea urmând să aibă loc la începutul lui 2019.

Decizia este importantă pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, al cărui proces se află în recurs pe rolul Înaltei Curți, după ce a primit o condamnare de 3 ani cu executare în primă instanță dată de un complet de 3 judecători. Premierul Dăncilă a sesizat CCR la îndemnul lui Dragnea, care a criticat public în mai multe rânduri completele de cinci. De atunci s-a înregistrat un val de contestări în anulare.

2. În luna octombrie, Curtea a stabilit că un număr de 64 de articole din Codul de Procedură Penală - modificate în parlament de coaliția PSD-ALDE - sunt neconstituționale, iar alte 31 sunt constituționale. Unele dintre aceste articole vor avea un efect major în dosarele penale.

Curtea a mai decis și că 31 de articole din Codul Penal sunt neconstituționale, printre acestea numărându-se și noile definiții ale infracțiunilor de abuz în serviciu și trafic de influență, dar și anumite prevederi privind omorul calificat și mărturia mincinoasă.

3. Curtea Constituțională a decis că președintele României nu poate refuza decât o singură dată, motivat, propunerea ministrului Justiției de numire în funcție a procurorilor șefi. Modificarea a fost introdusă în legile justiției de coaliția PSD-ALDE în parlament.

4. În luna mai 2018, Curtea a hotărât că președintele este obligat să dea curs propunerii de revocare a unui procuror-șef, putând să o conteste o singură dată, exclusiv din considerente de legalitate, și nu de oportunitate. În urma acestei decizii, Klaus Iohannis a fost obligat să semneze decretul de revocare din funcție a șefei DNA.

Prin aceeași decizie, Curtea a stabilit că procurorii se află sub autoritatea ministrului Justiției, ceea ce înseamnă că poate avea putere asupra carierei acestora, conferită până atunci doar de CSM.

5. Decizia 51/2016 a CCR prin care SRI pierde dreptul de a mai face interceptări, inclusiv de a pune în executare mandate de supraveghere tehnică pentru parchete. Această competență revine exclusiv organelor de urmărire penală.

Decizia Curții s-a aplicat imediat, ceea ce a avut drept consecință încetinirea semnificativă a activității DNA și DIICOT, care nu aveau logistica necesară pentru a realiza singure interceptări și filaje. Decizia s-a aplicat și proceselor aflate deja pe rolul instanțelor.

6. În februarie 2018, CCR a declarat neconstituțional un articol din Legea 51/1991, prin care SRI opera în baza unui mandat de siguranță națională, probele astfel obținute fiind folosite în dosare penale, precum cele de corupție. Consecința este că în instanțe sunt contestate probele astfel obținute.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22