Pe aceeași temă
Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS) este un vehicul strategic cu o valoare de 300 de miliarde de euro. Ce rezultate avem la un an de la lansare sa?
Împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) am realizat multe în ultimele 12 luni. FEIS, aflat în centrul planului de investiții al Comisiei, este în grafic. La un an de la lansare, am atins deja 32% din obiectivul global. FEIS contribuie la finanțarea proiectelor de infrastructură și inovare, dar și a IMM-urilor. Prin cele 64 de proiecte de infrastructură și de investiții am sprijinit o gamă largă de sectoare, precum proiecte energetice inovatoare, centre de sănătate, dezvoltare urbană, precum și proiecte de Internet de mare viteză. Deja două treimi din linia de finanțare dedicată IMM-urilor a fost epuizată. Peste 140.000 de IMM-uri au acum acces la noi surse de finanțare grație fondului.
Care sunt diferențele între țări? Cum stă România la acest capitol?
Fondul este deja activ în 26 de state membre. În România există o singură operațiune de finanțare a IMM-urilor aprobată până în prezent, în valoare de 56 de milioane de euro. Una dintre caracteristicile cele mai importante ale FEIS este că nu există cote - regionale sau sectoriale - și că sprijinul proiectului este determinat de cerere. Iar asta înseamnă că promotorii proiectelor joacă un rol-cheie.
Motivul pentru care FEIS este utilizat într-o măsură mai mare de unele țări decât de altele se datorează de multe ori faptului că autoritățile naționale și locale au fost mai active în creșterea gradului de conștientizare a oportunităților de finanțare în regiunile lor, ajutând la coagularea ideilor de proiecte bune.
Mi-aș dori să văd mai multe propuneri din România. Pentru a încuraja mai multe propuneri de proiecte din statele membre, am creat un hub, care oferă servicii de consultanță și suport tehnic pentru promotorii de proiecte. Am lansat și un nou portal pentru promotorii care vor să-și prezinte proiectele investitorilor din piața globală. Încurajez pe oricine are o mare idee de proiect să consulte cele două organisme.
Cum diferă FEIS de alte inițiative strategice, precum Agenda Lisabona sau Europa 2020? Vorbim de un alt mod de a promova competitivitatea față de rețetele tradiționale?
FEIS ar trebui să fie evaluat în contextul acestor inițiative strategice. Fundamentul legal prin care s-a creat FEIS trimite la obiectivele Strategiei Europa 2020, tocmai pentru a se asigura că finanțarea rămâne în conformitate cu aceste obiective importante. O referință similară este inclusă și în liniile directoare ale investițiilor. Și, la fel ca în Agenda Lisabona sau în Strategia Europa 2020, se urmărește promovarea creșterii economice durabile și ecologice, crearea de locuri de muncă de calitate.
Aveți dreptate când spuneți că FEIS promovează competitivitatea și stimulează creșterea într-un mod diferit față de cum am făcut-o până acum. Scopul principal este de a utiliza fondurile bugetare drept garanție, și nu ca o subvenție. Garanția UE oferă BEI o capacitate suplimentară de asigurare a riscului, astfel încât să poată investi în proiecte cu risc mai mare și care nu ar putea beneficia de alte forme de finanțare sau care nu ar putea fi realizate fără sprijinul acestei garanții.
Acest lucru ajută la accesarea capitalului privat, multiplicând efectul finanțării inițiale. Totodată, fondul permite BEI să investească în mai multe proiecte și mai devreme decât s-ar fi făcut fără garanția UE. Inițiativa marchează o schimbare de paradigmă în utilizarea unor resurse publice limitate, o îndepărtare de granturi și subvenții și o orientare spre credite și garanții.
Un alt aspect important al FEIS este natura sa cuprinzătoare, inclusivă. Fondul este construit în cel mai flexibil mod cu putință, pentru a permite participarea statelor membre și a băncilor naționale de promovare (BNP-uri). Am văzut mai multe state care, prin intermediul BNP-urilor, au contribuit la planul de investiții, fie într-o platformă de coinvestiții, fie la nivel de proiect. Din perspectiva staff-ului, acest lucru a permis, de asemenea, schimbul de expertiză între BEI și băncile naționale promoționale. Această cooperare ajută la promovarea unui ownership național și la culegerea imediată a feedback-ului asupra detaliilor practice ale FEIS și care, în opinia mea, reprezintă un element-cheie al succesului întregului demers.
Cum poate CE stimula reformele structurale?
Sunt anumite reforme structurale care pot fi executate direct la nivelul UE. Înlăturarea barierelor de reglementare este unul dintre pilonii planului de investiții. Prin publicarea Strategiei privind piața unică în 2015, Comisia a acționat în vederea armonizării reglementării la nivel european. Și un set de măsuri puse în aplicare în 2016 va contribui la modernizarea sistemului de standardizare la nivelul UE, la consolidarea pieței unice a bunurilor și la reducerea barierelor în sectoare-cheie, precum serviciile de afaceri, sectorul de construcții și domeniul de retail. Acest lucru nu numai că va elimina barierele normative, dar va ajuta întreprinderile să-și intensifice și să-și sporească investițiile transfrontaliere.
Totuși, responsabilitatea pentru îmbunătățirea mediului de afaceri local aparține statelor membre. În fiecare an, Comisia propune recomandări specifice fiecărei țări, prin care sugerează reforme prioritare pentru consolidarea redresării economiilor statelor membre. Dar implementarea reformelor structurale și a responsabilității fiscale, în conformitate cu aceste recomandări, ajută statele membre să reducă obstacolele în calea investițiilor, să stimuleze ocuparea forței de muncă și să mărească potențialul de creștere pe termen lung a economiilor UE.
De ce sunt atât de greu de implementat reformele structurale?
Fiecare stat membru are propriile sale rațiuni prin care se explică de ce adoptarea de reforme structurale este dificilă. Unora le poate lipsi capacitatea administrativă sau expertiza necesară. Totodată, realizarea unor reforme pe termen lung, care tulbură statu-quo-ul atât de drag elitelor momentului și care ar fi în beneficiul generațiilor viitoare, poate fi dificilă din perspectiva politică. Cu toate acestea, aceste reforme structurale sunt indispensabile în pregătirea unui viitor mai bun pentru toți cetățenii UE.
Societățile evoluează, iar modele emergente de afaceri pot crea distorsiuni și provocări întâmpinate adesea cu rezistență. Acest lucru este valabil pentru cea mai mare parte a reformelor de pe piața forței de muncă, dar poate fi și cazul altor domenii, precum accesul la finanțare, integrarea proceselor digitale sau tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Propunerile Comisiei privind impunerea de standarde comune, consolidarea pieței unice, în special pe dimensiunea digitală, sau gestionarea decalajului de competențe europene, toate au ca scop pregătirea acestei tranziții.
Înțelegerea acestor provocări, dar și a preocupărilor oamenilor față de viteza acestor schimbări, elaborarea unui răspuns cuprinzător împreună cu statele membre și alți actori din societatea civilă este esențială pentru a ajunge la populație și pentru a ne asigura sprijinul pentru aplicarea reformelor. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus în acest an mai puține recomandări specifice fiecărei țări, cu accent pe prioritățile economice și sociale principale. De asemenea, am creat mai multe oportunități de a interacționa și de a comunica cu statele membre și cu părțile interesate la toate nivelurile.
Reformele structurale sunt singura modalitate prin care putem garanta că generațiile de mâine vor fi mai bine pregătite pentru o lume care evoluează la o viteză pe care nu am văzut-o niciodată înainte. Acesta este motivul pentru care cred că, mai mult ca oricând, este nevoie de acest efort comun.
Comisia Europeană înregistrează progrese în implementarea Agendei Digitale pentru Europa. Diferă mediul european pentru start-up-uri și antreprenori față de cel din SUA? Cum ar putea Uniunea Europeană să stimuleze crearea unui „Google european“?
O piață digitală unită și fără frontiere se află în centrul eforturilor noastre de consolidare a pieței unice europene. Comisia vrea să adapteze piața unică europeană la era digitală. Cu toate acestea, este clar că o uniune de 28 de state membre, cu reguli diferite, pornește de la o poziție mai dificilă decât o țară, ca SUA.
Am luat mai multe măsuri pentru a spori accesul transfrontalier al întreprinderilor și al consumatorilor europeni și pentru a crea un mediu în care rețelele și serviciile digitale pot prospera. Am înaintat propuneri privind platformele online, facilitând comerțul electronic prin interzicerea geo-blocking-ului nejustificat. Măsurile noastre sprijină digitalizarea industriei și a economiei europene în domenii precum economia datelor, Internetul Lucrurilor, Cloud Computing-ul, Standardele ICT și e-Guvernarea. Dezvoltarea unei infrastructuri de înaltă performanță pentru procesarea datelor în domeniul științei și ingineriei reprezintă o prioritate strategică pentru a ne asigura că Europa este pregătită pentru competiția globală.
Tehnologiile digitale oferă oportunități extraordinare IMM-urilor, dându-le capacitatea să acceseze piețe noi, să-și intensifice operațiunile și să participe în lanțurile globale. Grație digitalizării, întreprinderile nu trebuie să fie neapărat de dimensiuni mari pentru a se angaja în comerțul transfrontalier. În consecință, scopul nu este acela de a crea un „Google european“, ci acela de a crea un ecosistem care facilitează inovația, interoperabilitatea și condiții de concurență echitabile.111
