Promovarea globala a partidelor si a parlamentului

In zilele de 4 si 5 octombrie 2007, la Hotelul Marriott din Bucuresti a avut loc simpozionul cu tema Promovarea globala a partidelor si a parlamentului de catre Fundatia Konrad Adenauer. La dezbateri au participat reprezentanti ai Fundatiei din mai multe tari, politicieni si politologi romani.

Publicam in continuare fragmente din aceste dezbateri.

Cuvant de deschidere

• FRANK SPENGLER (director adjunct al departamentului de cooperare internationala, Fundatia Konrad Adenauer): In cadrul acestei intalniri urmarim doua obiective: activitatea globala a Fundatiei Konrad Adenauer in domeniul asistentei si consilierii oferite partidelor politice si in domeniul activitatii parlamentare, pe de o parte; pe de alta parte, vrem sa stim care sunt asteptarile dvs. concrete la adresa activitatii noastre in Romania.

Fundatia Konrad Adenauer activeaza de peste 40 de ani in domeniul promovarii drepturilor omului, democratiei, valorilor si procedurilor democratice, precum si in domeniul promovarii institutiilor statului de drept si economiei de piata. Promovarea partidelor democratice este unul dintre elementele centrale ale activitatii noastre in plan international. Avem convingerea ca reprezentarea intereselor sociale si participarea activa a cetatenilor la viata lor socio-politica se poate face doar prin partide politice democratice puternice, care sa se afle intr-o concurenta sanatoasa unele cu altele. Programele Fundatiei Konrad Adenauer au ca obiectiv promovarea activitatii partidelor in ceea ce priveste cultura politica, cultura de partid, dezvoltarea fundamentelor ideologice, a capacitatii de solutionare a unor probleme.

• HANS JÖRG NEUMANN (adjunct al ambasadorului Germaniei in Romania): Ambasada Germaniei si Fundatia Konrad Adenauer coopereaza foarte bine, ne completam unii pe altii si, impreuna, reusim sa avem o activitate de succes pentru Romania. Cred ca fundatiile au o viata ceva mai usoara decat ambasadele, pentru ca ele pot spune lucrurile deschis, in public. Noi nu putem sa facem acest lucru, daca ne deranjeaza sau nu ne place ceva in tarile-gazda. De aceea, este foarte bine sa existe asemenea reuniuni.

In democratiile tinere, promovarea activitatii parlamentare si a partidelor este foarte importanta. Pe de alta parte, stim ca partidele, in cele mai multe state, au o imagine mediocra in perceptia populatiei. Nici in Romania imaginea politicienilor nu este cea mai buna in ochii populatiei. Cuvinte precum "coruptie", "interes propriu" sunt mereu vehiculate. Critica opiniei publice, a mass-media si, de asemenea, invinuirile reciproce intre partide in aceasta tara au escaladat in ultima vreme.

Daca ma intrebati care este ideologia partidelor din Romania, nu va pot raspunde usor, pentru ca putine partide romanesti au o istorie a lor, un fir rosu pe care sa-l urmeze din trecut pana in prezent. In Romania exista in prezent discutii intre partide, care in greuneaza activitatea guvernului. In aceasta tara trebuie facute multe si ar fi mult mai usor daca majoritatea ar fi transparenta si daca partidele ar sti exact care este directia pe care ar vrea sa o urmeze. In foarte multe dintre tarile din care sunt veniti invitatii nostri situatia nu este diferita. Tinerele democratii se consolideaza cu greutate si acest mediu al partidelor nu este usor de urmarit.

• VASILE BLAGA (secretar general al PD): In Romania, PD este unul dintre cei mai importanti beneficiari ai activitatii desfasurate de catre Fundatia Konrad Adenauer, iar experienta acestei colaborari ne ofera toate motivele pentru a formula o apreciere extrem de pozitiva cu privire la contributia colegilor din fundatie la cresterea calitatii muncii noastre in acesti ultimi ani. Apreciem in mod deosebit sprijinul acordat in integrarea PD in Partidul Popular European, cea mai importanta familie politica europeana. Speram sa aducem in curand o zestre importanta de deputati in PE, care sa sustina in mod competent si dedicat interesele cetatenilor romani. Nu in ultimul rand, schimburile de experienta foarte utile cu colegii din Uniunea Crestin-Democrata Germana, mijlocite de Fundatia Konrad Adenauer, au adus o contributie importanta la modernizarea partidului nostru si la conturarea proiectului politic european in contextul provocarii reprezentate de recenta aderare a Romaniei la UE. Aderarea s-a produs, dar vor fi necesari multi ani de aici inainte pentru integrarea propriu-zisa a Romaniei in UE.

PD, partid nascut odata cu pluralismul in Romania, stie sa aprecieze valoarea experientei democratice. Nasterea unei democratii este dificila intotdeauna, iar actorii sai, institutii si partide politice, nu au alta posibilitate de a-si insusi deprinderile democratice decat prin dialogul intensiv cu cei carora istoria le-a oferit sansa de a practica aceste valori. In aceste conditii, rolul jucat de organizatii precum Fundatia Konrad Adenauer, care isi propun sa promoveze in intreaga lume modelul democratiei reprezentative, nu poate fi decat unul extrem de bine venit. Promovarea institutiei parlamentului reprezinta, de asemenea, o initiativa salutara. Parlamentul insusi trebuie sa devina centrul democratiei in orice tara, fiind un spatiu al dezbaterii, al pluralismului de opinie. Trebuie insa realizata responsabilizarea alesilor prin transparenta si prin consolidarea pozitiei parlamentarilor ca purtatori de cuvant ai cetatenilor, si nu ai intereselor politice, privinte in care si Parlamentul Romaniei este deficitar si are nevoie de eforturi serioase pentru a-si reveni.

Partidele politice si parlamentul sunt, asadar, actorii esentiali ai sistemului democratic si sprijinul pe care-l acorda Fundatia Konrad Adenauer, inclusiv prin dezbaterea aceasta, este important si bine venit.

Promovarea partidelor de catre Fundatia Konrad Adenauer in Rusia si Sud-Estul Europei

• THOMAS KUNZE (directorul Fundatiei Konrad Adenauer din Moscova): In anii ‘90, Fundatia Konrad Adenauer a avut legaturi foarte stranse cu Uniunea Fortelor de Dreapta din Rusia. Aceste contacte exista si in prezent, dar, in contextul in care Germania face o politica de tip real politik, se doreste o colaborare mai mare cu Rusia Unita. Avand in vedere ca, cu exceptia Partidului Comunist, toate partidele existente in prezent in Rusia au fost constituite nu de jos in sus, ci de sus in jos, practic nu putem formula un criteriu de excludere pentru colaborarea cu unul sau altul dintre partide. Ni s-a recomandat intotdeauna sa cooperam cu partidele de ideologie asemanatoare crestin-democratiei din Rusia si, din 2005, iata ca exista mai multe contacte in acest sens, inclusiv o pozitie de observator a unui partid rus in Partidul Popular European.

Rusia Unita ne-a rugat sa-i oferim sprijin la elaborarea programului de partid. Este o solicitare careia nu i-am dat curs, cu toate ca suntem cunoscuti pe plan international ca o fundatie care ofera consultatie in acest domeniu. Stim foarte bine ce este de fapt acest partid, Rusia Unita, si n-am vrut sa fim acea fundatie care a facut un program de partid excelent pentru un partid care, de fapt, are cu totul alte viziuni. Dar avem, de exemplu, o colaborare foarte buna cu organizatia de tineret a Rusiei Unite, pentru ca, din cei un milion de membri, nu toti sunt batrani cu orientari retrograde, ci sunt o serie de studenti, academicieni, doctoranzi. Vrem, in acelasi timp, sa dezvoltam si parteneriatul strategic cu Rusia Unita, asemenea parteneriatului strategic pe care Germania il are si il dezvolta cu Rusia in ansamblu.

Spuneam ca noi colaboram si cu Uniunea Fortelor de Dreapta. Este o cooperare care, sincer, regret ca in ultimii ani nu a mai consemnat succese. In anii ‘90 si pana in primii ani ai noului mileniu, cooperarea a fost sustinuta cu foarte multe sume de bani, care au creat un fel de rasfat in aceasta relatie si, din pacate, nu s-a reusit ca Uniunea Fortelor de Dreapta sa devina o opozitie extraparlamentara eficienta, care sa aiba cel putin sanse sa intre in Duma de Stat. Avem in continuare contacte cu acest partid, invitam tineri la seminariile noastre, dar asistenta, atat a noastra, cat si a altor organizatii straine, pentru aceasta Uniune a Fortelor de Dreapta a scazut in ultimul timp.

Este foarte bine ca, prin colaborare, prin dialog, sa incercam sa influentam viitorul politic al acestor partide, mai mult decat prin critica declarativa. Incercam sa convingem ca sistemul politic din Rusia trebuie sa se orienteze intr-o alta directie decat dictatura, asa cum prevad unii analisti. Trebuie sa colaboram in mod cinstit cu partidele, trebuie ca obiectivele noastre - dobandirea unei institutii solide a statului de drept - sa nu fie doar declaratii ipocrite.

• CHRISTINA C. KRAUSE (directorul Fundatiei Konrad Adenauer din Sarajevo): Fundatia Konrad Adenauer este prezenta de 10 ani in Bosnia-Hertegovina. Impartirea etnica a tarii in trei parti se reflecta si in cazul partidelor politice. Fundatia Konrad Adenauer colaboreaza cu doua dintre aceste partide, care au aparut imediat dupa 1990 si care au dorit sa promoveze democratia si dezvoltarea acesteia. Partenerii nostri sunt partide nationaliste din Bosnia-Hertegovina. Partidul Actiunii Democratice este o miscare populara care a dorit sa intre in PPE, a facut o solicitare in acest sens, insa, fiind un partid in care majoritatea sunt musulmani, a trebuit sa ne intrebam daca ei sustin valorile crestin-democrate. S-a constatat ca imaginea omului, identitatea acestuia ocupa un loc foarte important in cadrul partidului si, de aceea, exista posibilitatea de a merge impreuna pe acelasi drum.

Colaboram si cu Partidul Progresului Democratic, care urmareste evolutiile economice, dar, de asemenea, promoveaza entitatea Republicii Sarbe pe care o pune deasupra Republicii Bosnia-Hertegovina. Ei subliniaza ca importanta este prezervarea identitatii intregului stat. Un alt partid cu care colaboram este Comunitatea Democratica a Croatilor. Au existat multe scindari in acest partid, personalitati importante au parasit partidul si au cautat alternative la care sa adere in decursul timpului. Abia anul trecut a existat o fisura foarte clara in partid si s-a constituit, in 2006, Partidul HDZ 1990, care reprezinta alternativa buna pentru noi, fiind un partid cu care colaboram foarte bine. Incercam sa colaboram in acelasi timp si in mod egal cu cele trei partide. Din cand in cand, exista consultari individuale, de exemplu cu HDZ 1990, insa, de regula, dorim sa vorbim in mod transparent cu toate cele trei grupari politice.

Grupul nostru tinta este organizatia de tineret a partidului, pentru ca speram ca tinerii sa invete cat mai repede care sunt procedurile uzuale intr-un partid democratic si cum pot gasi ascultare in randul seniorilor. De aceea, desfasuram diferite programe de formare, legate de activitati de convingere, de modul in care putem accesa media, de modul in care putem sa ne afirmam in opinia publica. Incercam, in acelasi timp, sa conferim o viziune mai larga, chiar globala asupra problemelor politice care, pana la urma, afecteaza si situatia din Bosnia-Hertegovina si dorim sa-i facem pe acesti tineri sa vada mai mult decat propria lor ograda. Colaboram si cu membrii de partid mai experimentati. De trei, patru ori pe an organizam academii de cultura politica, la care invitam si politicieni de la Uniunea Crestin-Democrata din Germania. Ideea principala este sa realizam un schimb de experienta intre politicieni. Organizam in mod regulat intalniri cu caracter social, seminarii privind integrarea europeana, dezvoltare economica s.a.m.d. Am observat deja o reforma interna la nivelul acestor partide, care si-au schimbat nu doar statutele de cand exista colaborarea noastra, ci s-au apropiat de Partidul Popular European. Aceste partide au ajuns sa se desprinda oarecum de componenta etnica si sa se implice mai mult in problemele statului. Noi am dori ca aceste trei partide sa formeze candva o coalitie solida, un pol ideologic, care sa aiba aceeasi baza programatica si care sa ofere statului un partener politic stabil.

• HOLGER DIX (directorul Fundatiei Konrad Adenauer din Bucuresti): Va voi spune cateva cuvinte despre cum percepem noi activitatea de promovare a partidelor din Romania. Noi consideram ca cea mai buna forma a democratiei este cea reprezentativa si credem ca partidele politice joaca un rol central in consolidarea acestei democratii. Ele trebuie sa accepte aceste demersuri de consolidare, cu o viziune clara asupra obiectivelor. Daca partidele nu primesc aceasta functie, atunci ele nu se pot integra intr-o democratie. Din contra, ele pot deveni un obstacol, si acest lucru trebuie exprimat cu claritate. Noi promovam capacitatile partidelor de a indeplini anumite functii in cadrul democratiei.

Partidele romanesti nu sunt mai slabe sau mai bune decat in alte tari ale acestei regiuni. Vreau sa subliniez care sunt problemele esentiale pe care le-am observat noi aici. Comunismul nu a permis o opozitie si, dupa revolutie, partidele au aparut din senin, din nimic. Nu a existat o ideologie clara si nu au avut niste baze culturale sau sociologice clare. PNTCD a reprezentat o exceptie, poate si PNL. Urmarea a fost ca aceste grupari politice au avut greutati in formarea de majoritati. Ele s-au concentrat numai asupra acestui lucru si au pierdut din vedere programelor lor, ideologia.

O a doua problema pe care am identificat-o este ca activitatea partidelor politice se concentreaza foarte puternic asupra perioadei preelectorale si electorale. In rest, ele nu sunt atat de prezente pe scena sociala si politica. Exista si in perioada preelectorala anumite probleme organizatorice - de exemplu, candidatii sunt numiti foarte tarziu, pregatirile nu sunt suficiente, strategia nu este suficient pregatita, astfel incat sa se ajunga la un rezultat pozitiv. Exista, de asemenea, probleme de management, de conducere a partidelor, presedinti care nu privesc aceasta functie drept un job full time. Am observat ca partidele politice nu implica populatia suficient de mult in activitatea lor. Noi credem ca partidele politice ar trebui sa aiba o functie de punte de legatura cu populatia si acest lucru nu se intampla in Romania. Ceea ce am mai observat este participarea destul de mica a femeilor in viata politica. Dar Fundatia Konrad Adenauer nu poate aborda toate aceste probleme. Nu ar trebui, de exemplu, sa ne implicam in probleme de conducere, de management. Sunt anumite subiecte pe care nu le abordam, dar exista alte probleme de care ne ocupam, de aceea as vrea sa subliniez care sunt obiectivele promovarii activitatii partidelor prin intermediul Fundatiei Konrad Adenauer in Romania.

Dorim sa crestem interesul tinerilor pentru activitatea politica si sa-i formam in acest domeniu. Acest lucru il realizam prin organizarea de seminarii, manifestari si alte activitati cu tematica politica. De asemenea, dorim sa contribuim la realizarea de platforme programatice. Dorim sa consolidam capacitatea organizatorica a partidelor, capacitatea lor de analiza, sa promovam femeile in functii de conducere in cadrul partidelor si sa consolidam rolul partidelor in aceasta retea internationala la nivel european.

Promovarea activitatii partidelor reprezinta doar unul dintre obiectivele principale ale Fundatiei Konrad Adenauer in Romania. Printre celelalte obiective se numara dialogul purtat cu Biserica Ortodoxa si programul pentru statul de drept.

Avem, de asemenea, si o scoala de primavara pentru tineri politicieni si as dori sa va prezint pe scurt programul acesteia. Am vorbit despre valorile crestin-democrate, despre ceea ce inseamna PPE. S-a prezentat sistemul electoral din Romania, un subiect in continuare foarte fierbinte. Am discutat despre dezvoltarea partidelor de centru-dreapta din Romania, comunicarea politica, contactul cu electoratul. Am abordat modul in care atragem noi fonduri pentru campaniile electorale.

A doua manifestare de acest fel, o scoala de vara, s-a bazat pe dialogul politic. Au participat tineri din diverse partide, social-democrati, democrati, crestin-democrati, liberali, deci suntem foarte deschisi in ce priveste participarea, nu ne concentram exclusiv asupra unui partid politic, cel putin atunci cand este vorba de a-i stimula pe tineri sa se implice in viata politica. Am vorbit despre sursele conflictului, care sunt urmarile acestor conflicte, cum trebuie prelucrate si depasite conflictele, cum sunt ele gestionate. De asemenea, am invitat politologi si politicieni pe care i-am rugat sa ne prezinte cultura politica din Romania.

Pentru anul 2008 am stabilit ca ne vom concentra asupra organizatiilor de femei ale partidelor politice. Exista o serie de masuri concrete pe care le-am planificat deja. In Romania exista 42 de judete si dorim sa atragem femei, in asa fel incat sa ajungem la 120-130 de membre de partid pe care sa le formam pe teme politice. Ne-am gandit la doua teme foarte importante, si anume: politica de familie, pentru ca noi credem ca aceasta trebuie consolidata in continuare in Romania, si, de asemenea, politica de mediu din perspectiva crestin-democrata.

Promovarea partidelor si a parlamentului de catre Fundatia Konrad Adenauer in Africa, Asia si America Latina

• WOLFGANG MEYER (directorul Fundatiei Konrad Adenauer din Phnom Penh): Alaturi de consolidarea democratiei si activarea potentialului ei social, asigurarea pacii si reconcilierea nationala sunt doua obiective primordiale pe care noi le sprijinim si incercam sa le aducem la cunostinta cetatenilor din Cambodgia. Nu putem sa ne bazam, ca in cazul dvs., pe o populatie educata sau pe traditia pluripartita, ci trebuie sa incepem efectiv de la zero. Dorim sa promovam competitia pluralista, in sensul statului de drept, astfel incat majoritatea, odata formata, sa poata determina regulile. Vrem sa influentam activitatea partidelor si abordam complexul acesta din doua directii: promovarea unor institutii publice (parlamentul si altele) si diferite politici pe care le dezbatem impreuna cu trei partide, partenerii nostri. Nu ne-am ales un partener anume. Asiguram o maxima discretie in ceea ce priveste legaturile noastre bilaterale cu fiecare dintre aceste partide. Vrem ca poporul cambodgian, dupa istoria recenta foarte dificila, sa gaseasca un viitor care sa se bazeze pe reconcilierea nationala. De altfel, cele trei partide apreciaza neutralitatea noastra.

Temele noastre vizeaza in primul rand politici in domeniul tinerilor, al femeilor, descentralizarea si politici comunale. Instrumentele pe care le avem la dispozitie sunt work-shop-urile, seminariile, simpozioanele, conferintele cu participare de la 15, 20 de persoane pana la 50-60 de participanti. Am reusit sa adunam si 700-750 de participanti atunci cand am discutat despre teme mai interesante. Incercam sa atragem personalitati de talie europeana care sa participe la discutii, cu care sa se intalneasca primul ministru si alti ministri, reprezentanti ai partidelor. In privinta politicilor comunale, l-am abordat pe primarul general al Stuttgart, care a venit si a sustinut seminarii. Punem la dispozitie documentatii, brosuri, am inceput sa redactam publicatii. Lucram foarte mult in parteneriat, nu doar impreuna cu personalul nostru si cu referentii pe care-i invitam noi, ci incercam sa atragem colegi din alte organizatii de dezvoltare.

• KLAUS PRESCHLE (directorul Fundatiei Konrad Adenauer din Manila): Avem programe cu crestin-democratii din Filipine, exista un partid care se cheama Lakas-CMD, partidul musulmanilor crestin-democrati. Lucram cu tineri care au anumite functii in institutiile statului, in parlament, in guvern, organizam discutii cu presedintii partidelor. Exista si seminarii tematice, legate de reforma parlamentara, dar si pe alte teme importante pentru modificarile legislative. De asemenea, am initiat sondaje de opinie, intreband ce parere are populatia despre partide.

Un proiect important al nostru este How to Win the Elections - Cum sa castigam alegerile, in mod onest, evident, despre imbunatatirea egalitatii sanselor la alegeri. Este vorba despre persoanele tinere si orientate catre reforma care trebuie sa aiba posibilitatea sa participe la alegeri, pentru ca, in sistemele in care economia si politica merg mana in mana, este foarte dificil sa intri din exterior intr-un sistem care era dinainte prestabilit. Acest proiect a fost materializat prin publicarea unei carti. Prin aceasta cercetare am dorit sa obtinem un studiu care sa fie abordabil si accesibil tuturor. Rezultatele: 2 tineri deputati, 2 primari, mai multi consilieri municipali si 3 manageri de campanie electorala care au avut succes. In ceea ce ma priveste, asteptarile au fost depasite cu mult si exista deja demersuri de a implementa acest experiment in Cambodgia.

• KLAUS LOETZER (directorul  Fundatiei Konrad Adenauer din Accra): In Ghana, noi lucram cu doua partide, NPP si NDC. Avem astfel un sistem bipartit, care are avantaje si dezavantaje. Dezavantajele ar fi ca, intr-un sistem care contine numai doua partide, este foarte usor sa polarizezi situatia dupa criterii etnice. Am urmarit sa promovam mai ales tinerii, vorbim de clasa de 30-45 de ani, si aceasta promovare a tinerilor a facut ca NPP sa castige ultimele alegeri.

In Liberia am urmarit o consolidare a democratiei si a drepturilor omului, consolidarea practicii parlamentare si sprijinirea participarii femeilor la schimbul de experienta interparlamentar la nivel african. Situatia din Liberia este complicata si de faptul ca fosti adversari cu arma in mana sunt acum adversari politici care trebuie sa invete sa se lupte prin intermediul cuvintelor. Prin proiectul nostru am participat la alegerea primei femei presedinte in Africa. De asemenea, am promovat initial sistemul unicameral al parlamentului, dar, pentru ca stiam ca nu va fi viabil pe termen lung, am mobilizat in special femeile, astfel incat am reusit sa diversificam oferta politica.

• MARKUS ROSENBERGER (ex-directorul Fundatiei Konrad Adenauer din Lima): In Peru, activitatea Fundatiei Konrad Adenauer se concentreaza asupra a doua proiecte. Pe de-o parte, vorbim despre un proiect de promovare a tinerilor politicieni, care se desfasoara pe durata unui an. 40 de tineri pana in 35 de ani sunt promovati, iar fundatia noastra spera sa ii angajeze pe acestia in viata politica. Pe de alta parte, avem o activitate de consiliere, care se concentreaza asupra gruparilor parlamentare. De asemenea, am organizat seminarii pe teme media cu noii parlamentari, am oferit consultanta in ceea ce priveste proiecte de lege. Noi speram sa consolidam acest domeniu programat si, de asemenea, sa stabilim mai bine continutul. Va fi elaborat un ghid practic, care va contine principiile de baza si valorile crestin-democratiei.

Partidele si democratia in tarile in curs de dezvoltare

• HANS-JOACHIM VEEN (presedintele Stiftung Ettersberg, Weimar): Termenul de "democratie" a fost de multe ori neclar si am aflat ca exista o tendinta puternica de a intelege acest termen in mod adjectivizat. De exemplu: o democratie "neterminata", o "semidemocratie", o democratie "esuata", "deviata" sau "suverana". Incercarea de a imbogati termenul cu adjective reprezinta o contributie catre relativizarea acestuia si, de aceea, nu pot sa spun decat ca neincrederea noastra apare atunci cand politicienii incearca sa adjectiveze termenul de "democratie" in interesul lor.

 Democratia reprezentativa, cea constitutionala, cea din Vest, la aceasta ne referim cand spunem democratie: drepturi fundamentale, separatia puterilor in stat, pluralism, statul de drept. Acesta este setul de valori care reprezinta un model si criterii pentru aderarea la UE.

Cercetatorul american Robert Dahl a identificat 7 cerinte minimale ale democratiei moderne, pe care eu vreau sa le completez cu inca una. Primul criteriu: institutia guvernului trebuie sa fie raspunzatoare fata de cerintele electoratului si trebuie sa functioneze prin reprezentanti alesi de popor. In al doilea rand, trebuie sa existe alegeri libere, in perioade regulate. In al treilea rand, trebuie sa existe dreptul la vot. Apoi, dreptul electoral trebuie sa fie valabil pentru toti. In al cincilea rand, trebuie sa existe libertatea de expresie. In al saselea rand, trebuie sa existe accesul la surse de informare alternative. In al saptelea rand, trebuie sa existe libertatea de asociere pentru asociatii independente, partide, organizatii, pentru ca drepturile sus-numite sa fie exercitate in mod corespunzator. As vrea sa completez cu al optulea drept, acela de a asigura statul de drept, ceea ce inseamna ca trebuie sa avem o putere in stat care sa fie bine definita, sa urmeze legea si sa asigure cadrul in care statul de drept sa se poata manifesta. Acestea sunt cele 8 cerinte minimale care trebuie indeplinite cand vorbim despre democratie. Daca nu exista aceste criterii, nu putem vorbi despre democratie.

Sa vedem acum cum a inceput viata democratica Europa de Est, in anii ‘80-’90, dupa caderea regimurilor comuniste. La modul general, se identifica 4 tipuri de sisteme de partid. In primul rand, se constata prezenta partidelor hegemonice, cum ar fi in Estonia. Apoi, sisteme cu doua partide care domina, cum este in Ungaria. In al treilea rand, sunt sistemele de partid pluralistice, insa in mod moderat, asta insemnand ca sunt 4-6 partide reprezentate in parlament. In al patrulea rand, sunt sisteme de partid foarte destramate, cu 5-8 partide reprezentate in parlament. Aceste sisteme sunt supuse transformarilor si, daca as face o sinteza, as spune ca sistemele de partide in democratiile tinere sunt caracterizate printr-o diversitate foarte mare si prin modificari continue.

Daca incercam acum sa realizam o tipologie a partidelor politice in ultima vreme, distingem 5 tipuri. In primul rand, partidele postcomuniste, care azi se numesc socialisti sau social-democrati. Acesti postcomunisti ocupa de obicei o pozitie de centru-stanga, pana la extrema stanga comunista, chiar daca acest lucru nu este totdeauna recunoscut. Un alt tip de partide sunt cele noi, partidele tinere. Trebuie sa distingem insa intre partide noi de generatia intai si cele de generatia a doua. Cele de generatia intai s-au nascut din miscarile de opozitie, din miscarile civice din a doua jumatate a anilor ‘80, dupa modelul Solidarnosc, si au triumfat apoi in urma schimbarii regimurilor socialiste. Numai ca, apoi, odata cu nuantarea unor pozitii, discutiile au dus de multe ori la destramarea acestor partide noi. Acest al doilea val de infiintare de noi partide a aparut in a doua jumatate a anilor ‘90. Multe dintre partidele noi de generatia intai disparusera intre timp, in multe state revenisera postcomunistii la putere si atunci s-a ajuns la un nou val de constituiri de partide in Europa Centrala si de Rasarit. A treia categorie este un tip de partide care au reaparut in anii ‘90, si anume grupul partidelor istorice, care fusesera interzise in timpul comunismului. Din pacate, influenta acestor partide este astazi limitata, pentru ca sfera lor de influenta este limitata. Al patrulea tip este cel al partidelor vechilor comunisti. In final, va trebui sa numim partidele pur populiste, care sunt de regula nationaliste, antieuropene, cu interese diverse.

• MARKÓ ATTILA (UDMR): Ma voi canaliza în mod special catre evolutia UDMR ca formatiune politica în România. As începe prin a distinge doua perioade absolut diferite din punctul de vedere al politicii sau tacticii UDMR. Pe de o parte, perioada pâna în 1996, pe care as caracteriza-o a fi de confruntare sau perioada conflictuala a UDMR si, respectiv, perioada de dupa 1996, pe care as caracteriza-o drept perioada dialogului. Înainte de 1996, teama, probabil, fata de ponderea maghiarilor din România a împiedicat dezvoltarea unui dialog între guvernele de atunci si maghiari în general. Din 1996, în urma încheierii unui tratat bilateral extrem de interesant între România si Ungaria, s-a ajuns la începerea unui dialog între putere, fortele politice românesti în general si UDMR. A început o discutie asupra unor elemente de fond, cum ar fi drepturile fundamentale ale minoritatilor nationale, largirea sistemului educational, folosirea limbii materne în administratie. Am fost apoi implicati într-o relatie de cooperare cu PSD, care a format un guvern minoritar cu sustinerea parlamentara a UDMR. Am fost acuzati atât din sânul comunitatii maghiare, cât si din partea fostilor parteneri ca am tradat relatiile vechi. A fost o decizie în primul rând pragmatica, în sensul ca, pâna în 2000, începusera anumite proiecte guvernamentale ale caror finalizari nu s-au realizat în momentul schimbarii guvernului. Cel mai important element a fost legea administratiei publice locale. Aceasta lege prevede o serie de drepturi extrem de importante privind utilizarea limbii materne în administratie, în relatie cu autoritatile locale, ca limba de adresare în scris si oral catre autoritati.

• CRISTIAN PIRVULESCU (presedintele Asociatiei Pro Democratia): Pentru cei care nu sunteti din Romania, banuiesc ca nu va sunt familiare conflictul dintre presedinte si primul ministru si fractura care desparte societatea romanesca aparent în doua: în partizanii presedintelui, care au fost majoritari la referendumul pentru revocare, si partizanii primului ministru, coalitia antiprezidentiala, care a fost puternic minoritara la referendumul din 19 mai. De ce este Romania în criza? Este aceasta criza fara solutie? Asta este o întrebare la care reflectam foarte multi. Criza îsi gaseste radacinile în pacatul originar al asa-zisei democratii romanesti, în 1990. In Romania, în 1990, sistemul de partide a debutat cu stangul. In 1990, contrar aparentelor, nu a existat un un multipartidism fara limite, ci a existat unipartidism. Alegerile din 20 mai 1990, primele alegeri libere din Romania, au fost castigate de catre Frontul Salvarii Nationale, condus la acea data de Ion Iliescu, cu 67% din voturi, adica exact de cat avea nevoie acest partid pentru a-si impune regulile în procesul de elaborare a Constitutiei. Acest unipartidism de atunci si-a facut simtite efectele foarte multa vreme. De fapt, era o batalie pe care revolutia neterminata din 1989 trebuia sa o dea. O batalie în care fosta Securitate si parte din activistii Partidului Comunist încercau sa ramana pe pozitii de putere si sa controleze distribuirea resurselor. FSN a devenit foarte rapid un partid al administratiei locale, ceea ce în stiinta politica se numeste un partid-cartel. In 1992, FSN a fost confruntat cu primele alegeri autentic libere, care au confirmat lipsa de sprijin electoral pentru acest partid. A pierdut alegerile acolo unde nu a putut sa le fraudeze, în marile orase, inclusiv în Bucuresti, ceea ce a însemnat implicit disparitia, într-o luna de zile, a acestei formatiuni politice. Lupta între partizanii lui Ion Iliescu si partizanii lui Petre Roman s-a dat în martie 1992, o batalie dura în Conventia Frontului Salvarii Nationale, o batalie care a dus la fracturarea acestui partid. Pe de o parte, asa-zisii conservatori, care reprezentau majoritatea prefectilor, primarilor si consilierilor locali, l-au urmat pe Ion Iliescu, iar parlamentarii reformatori l-au urmat pe Petre Roman. Aceasta fractura din interiorul FSN se regaseste în Constitutia Romaniei din 1991. Pentru ca puterile presedintelui si ale primului ministru au fost gandite în raport cu persoanele respective - presedintele si premierul de atunci. Acesta este motivul pentru care avem un presedinte ales de popor prin vot direct, dar relativ slab, pentru ca nu poate sa dizolve parlamentul decat în conditii speciale, si un prim-ministru care nu poate sa utilizeze toate parghiile Executivului. Conflictul initial dintre presedinte si primul ministru explica în mare masura conflictul politic actual. Faptul ca personajele politice de astazi nu mai sunt Ion Iliescu si Petre Roman, ci Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu este doar un accident al istoriei. Conflictul a început in 1991 si nu se va finaliza decat atunci cand una dintre aceste functii va fi neutralizata politic, fie printr-o reforma constitutionala despre care se discuta si pe care presedintele Traian Basescu si-o doreste, fie printr-o reforma politica, care ar putea conduce la transformarea functiei prezidentiale într-o functie simbolica. Deci avem doua iesiri din aceasta situatie. Fractura din FSN a dat nastere celor doua partide principale ale momentului actual. Partidul Democrat este urmasul direct al FSN-ului lui Petre Roman, iar aripa Iliescu a dat nastere PSD.

Eu nu stiu sa va definesc dreapta si stanga în Romania. Îmi este greu sa spun ca social-democratii romani sunt de stanga, cata vreme au o pozitie ambigua în ce priveste proprietatea, cata vreme micii, dar si marii întreprinzatori sunt sustinatorii acestui partid, iar categoriile defavorizate nu se regasesc între votanti. Daca veti analiza baza de date a unui sondaj de opinie, cei mai multi defavorizati declara ca îl vor vota pe Traian Basescu, nu PSD. PSD a reusit sa îsi distruga imaginea în primul rand din cauza lipsei de coerenta ideologica. De fapt, toate partidele politice din Romania sunt în aceasta situatie delicata.

Evolutia partidelor de centru-dreapta din Romania

• CRISTIAN PREDA (consilier prezidential, departamentul de Educatie si  Cercetare): In opinia mea, discutia despre partidele de centru-dreapta din Romania trebuie plasata foarte obiectiv in contextul restaurarii spatiului politic, fiindca nu discutam despre un parcurs al acestor partide intr-un camp politic care sa fie clar conturat, ci, dimpotriva, discutam despre partide care au evoluat ele insele. Partidele de centru-dreapta romanesti trebuie plasate in contextul unei democratii foarte tinere. Acesta este motivul pentru care imaturitatea unor partide politice si capacitatea lor de adaptare reprezinta factori care au influentat foarte semnificativ tabloul general si relatiile dintre partidele politice.

Principala caracteristica a sistemului politic romanesc pe care as vrea sa o evoc este ceea ce eu numesc fluiditatea, instabilitatea, imprevizibilitatea. De la o alegere la alta, am avut in Romania o configuratie a sistemului de partide si o relatie intre guvern si majoritatea parlamentara diferite. Acesta este motivul pentru care este dificil de trasat o linie de forta, un vector major in aceasta evolutie, iar sentimentul general pe care il are toata lumea si, inainte de toate, actorii implicati in sistem este aceasta fluiditate, acesta schimbare perpetua, aceasta incapacitate a sistemului de a se aseza intr-o matca.

Dintre cele 200 de partide care au depus liste la alegerile tinute din 1990 pana in 2004, doar 9 au reusit sa treaca testul minim al intrarii in Legislativ: PSD, PRM, PUNR, FER, PNTCD, PD, PNL, PSDR si UDMR. Dintre aceste 9 formatiuni, PSDR nu mai exista, a fost absorbit de PDSR si au format PSD.  PNTCD, PUNR si FER nu au mai intrat in parlament la ultimele doua alegeri. Iar dintre cele 5 partide ramase, 2 s-au situat constant la centru-dreapta - este vorba despre PNL si UDMR -, iar unul s-a situat pana in 2004 la stanga, iar din 2005 incoace este foarte clar situat la centru-dreapta - este vorba despre PD. PRM e situat la extrema stanga, iar PSD asuma o identitate de centru-stanga, contestata cu o anumita regularitate. Instabilitatea sitemului de partide a solicitat formatiunilor politice o capacitate de adaptare extraordinara si au rezistat acestei instabilitati foarte putine formatiuni.

O a doua caracteristica a sitemului romanesc de partide politice este influenta deosebita a alegerilor prezidentiale asupra celor legislative. E vorba despre o influenta circumstantiala, si anume, faptul ca alegerile prezidentiale au fost tinute simultan, pana in 2004, cu cele legislative. Cu exceptia anului 1992, formatiunile de centru-dreapta au avut intotdeauna mai multi candidati la prezidentiale. In 1990, au existat doua candidaturi de centru-dreapta, una sustinuta de PNTCD, alta sustinuta de PNL. In 1996, pe fondul unor diviziuni liberale semnificative, dar si pe fondul ambitiei UDMR, au existat 4 candidaturi prezidentiale. In 2000 au existat nu mai putin de 5 candidaturi prezidentiale sustinute de partidele de centru-dreapta. In 2004, au fost 4 candidaturi sustinute de centru-dreapta. Exista o incapacitate extraordinara a centrului-dreapta de a se ralia in jurul unor candidaturi prezidentiale, cu toate ca a existat acesta influenta semnificativa a rezultatului de la prezidentiale asupra configurarii sistemului de guvernare dupa alegeri. Acesta multiplicare a candidaturilor prezidentiale este dublata de o lipsa aproape dramatica a solidaritatii dintre partidele de centru-dreapta in alegerile legislative.

Partidele politice din Romania considera ca publicul nu e interesat de clarificarea pozitionarii la stanga sau la dreapta. Eu cred ca o asemenea atitudine nu poate fi castigatoare pe termen lung. Exista numeroase esecuri ale partidelor de centru-dreapta care ar trebui sa servesca drept lectie. Acesta e motivul pentru care cred ca la urmatoarele alegeri este nevoie de o regrupare semnificativa a partidelor de centru-dreapta. Romania se afla, astfel, in fata unei situatii deosebit de importante, pentru ca, in urmatoarele 24 de luni, vor avea loc nu mai putin de 5 teste electorale. E o oportunitate foarte importanta pentru ca un partid nu se poate consolida intr-un mod semnificativ decat la urne. Iata de ce cred ca, peste 2 ani, peisajul politic din Romania are sansa sa capete o configuratie diferita de cea anilor ‘90 si consider ca exista o oportunitate pentru stabilizarea semnificativa pe termen lung a unei familii de centru-dreapta.

Experiente si asteptari in urma masurilor de promovare si de consultanta oferite de Fundatia Konrad Adenauer in Romania

• RADU MUNTEANU (vicepresedinte al PNTCD): Rolul Fundatiei Konrad Adenauer este de a promova valorile crestin-democrate in tarile care cauta sa-si consolideze structurile democratice. Cred ca, din aceasta perspectiva, principala directie de actiune, in Romania trebuie sa fie catre o reforma morala a societatii, atat a societatii politice, cat si a societatii in ansamblu. Romania inca nu a incheiat socotelile cu perioada comunista, pentru ca, desi comunismul a fost condamnat public, Romania nu are inca o Lege a lustratiei. Cred ca experienta germana, modul in care au fost abordate lucrurile in fosta RDG ne-ar putea ajuta foarte mult. Fundatia Konrad Adenauer este intr-o pozitie din care poate sa aduca in dezbaterea publica acest subiect si poate sa determine atat prin contactele de la nivel politic, dar si cu mass-media procesul de adoptare a unei Legi a lustratiei, pe care noi am sustinut-o de la bun inceput.

 O alta directie importanta, care deja a fost subliniata aici, este legata de tineri, de noua generatie de oameni care doresc sa se implice politic. Cred ca actiunile viitoare ale Fundatiei trebuie sa incurajeze participarea tinerilor si, in primul rand, din partidele care au o afiliere dovedita la valorile crestin-democrate si la familia populara, dar si tinerii din alte partide, care inca isi cauta clarificarea doctrinara. O a treia directie, pe care noi o vedem ca esentiala pentru consolidarea democratiei, este tintirea asezarii partidelor pe baze doctrinare si in special clarificarea la nivelul societatii politice romanesti a doctrinei crestin-democrate. Un alt grup tinta, dupa parerea mea, sunt mass-media, al caror rol in formarea opiniei publice din Romania este imens.

• SORIN FRUNZAVERDE (vicepresedinte al PD): Noi am colaborat foarte bine cu Fundatia Konrad Adenauer. Dar va propun ca, alaturi de dezbaterile pe care le organizati cu oameni politici, tineri, reprezentanti ai mass-media, ai societatii civile, sa va ganditi si la organizarea unor dezbateri cu elitele academice. Fundatia Konrad Adenauer are dimensiunea respectabilitatii pentru a-i putea strange pe reprezentantii diverselor elite universitare academice si a dezbate subiecte de interes, mai ales in contextul aderarii noastre la UE.

Ar fi bine ca partidele de centru-dreapta din Romania sa se inteleaga intre ele. E, daca vreti, o lipsa de abilitate care porneste de la eterna raportare a noastra, a liderilor acestor partide, la trecutul mai mult sau mai putin indepartat. Dar cred ca, dupa alegerile pentru Parlamentul European si dupa ce anumite pasiuni vor fi estompate de aceasta experienta electorala, vom incerca sa construim o platforma comuna si un program de actiune comun pentru acele partide care sunt de centru-dreapta. Nu stiu in ce masura am putea sa realizam aceasta armonizare a centrului-dreapta in Romania, dar poate vom gasi o modalitate impreuna.