Pe aceeași temă
Statele membre ar trebui să stabilească un echilibru între normele care reglementează libertatea de exprimare și de informare, inclusiv exprimarea jurnalistică, academică, artistică și/sau literară, și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul Regulamentului GDPR.
„Prelucrarea datelor cu caracter personal exclusiv în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare ar trebui să facă obiectul unor derogări sau al unor excepții de la anumite dispoziții ale prezentului regulament în cazul în care este necesară stabilirea unui echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, astfel cum este prevăzut în Articolul 11 din Cartă. Acest lucru ar trebui să se aplice în special prelucrării datelor cu caracter personal în domeniul audiovizualului, precum și în arhivele de știri și în bibliotecile ziarelor. Prin urmare, statele membre ar trebui să adopte măsuri legislative care să prevadă excepțiile și derogările necesare în vederea asigurării echilibrului între aceste drepturi fundamentale. Statele membre ar trebui să adopte astfel de excepții și derogări în ceea ce privește principiile generale, drepturile persoanelor vizate, operatorul și persoana împuternicită de operator, transferul de date cu caracter personal către țări terțe sau organizații internaționale, autoritățile de supraveghere independente, cooperarea și coerența, precum și în ceea ce privește situații specifice de prelucrare a datelor. În cazul în care aceste excepții sau derogări diferă de la un stat membru la altul, ar trebui să se aplice dreptul statului membru sub incidența căruia intră operatorul. Pentru a ține seama de importanța dreptului la libertatea de exprimare în fiecare societate democratică, este necesar ca noțiunile legate de această libertate, cum ar fi jurnalismul, să fie interpretate în sens larg“, se precizează în preambulul Articolul 153.
Exemple din legile altor state UE care au detaliat excepțiile privind libertatea presei prevăzute în Articolul 85 din GDPR
Olanda:
Legea de implementare a GDPR prevede că acesta nu se aplică în cazuri jurnalistice. Aceasta este o excepție totală, care permite presei să-și desfășoare liber activitatea.
Marea Britanie:
Legea de implementare a GDPR prevede că presa nu trebuie să obțină consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, fiind prevăzute excepții pentru jurnaliști. O circumstanță în care presa are nevoie să obțină consimțământul este atunci când face marketing electronic, de exemplu, prin trimiterea de reclame/articole la destinatari ale căror date au fost obținute în scopuri jurnalistice.
Germania:
Legea de implementare a GDPR prevede că presa, inclusiv foto-jurnaliștii sau bloggerii, pot da/difuza informații și fotografii în scopuri editorial-jurnalistice fără consimțământul persoanelor vizate. Departamentul de presă din cadrul unei corporații nu poate invoca însă această scutire.
Franța:
Legea de implementare a GDPR prevede că jurnaliștii pot invoca secretul informațiilor în fața comisiei CNIL (Comisia Națională de Informatică și Libertăți - cea care supraveghează protejarea datelor cu caracter personal) pentru informații ocrotite de „secretul surselor jurnalistice“.
Luxemburg:
Legea de implementare a GDPR prevede că în cazurile de prelucrare a datelor personale, în scop jurnalistic, nu este aplicabilă obligația de informare atunci când aceasta ar compromite fie colectarea datelor, fie publicarea, fie punerea la dispoziția publicului a oricărora dintre aceste date sau identificarea surselor jurnalistice.
România:
Legea de implementare a GDPR (190/2018) introduce o limitare a prelucrării în scop jurnalistic a datelor cu caracter personal la 3 situații: dacă aceasta priveşte date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată; care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate; care sunt strâns legate de caracterul public al faptelor în care este implicată.
