Tudor Glodeanu: Corupţia, libertarienii şi statul simplificat

Tudor Glodeanu | 08.01.2019

Soluţia libertariană e însă puţin probabil să devină o strategie cu şanse de reuşită, fiindcă ar întâmpina opoziţia grupurilor concentrate de interese.

Pe aceeași temă

E binecunoscută perspectiva libertariană cu privire la prevenirea corupţiei prin dereglementare şi revenirea la statul minimal. Aceasta porneşte de la observaţia corectă privind legătura de cauzalitate dintre creşterea dimensiunii statului şi corupţie. Concret, excesul de reglementare sau birocraţia sufocantă îngreunează activitatea economică şi interacţiunea cetăţeanului cu autorităţile, dând naştere dorinţei de a economisi timp, nervi şi bani prin mituirea funcţionarilor însărcinaţi cu punerea în practică a reglementărilor în vigoare (aşa-numita „corupţie mică“). Pe de altă parte, pe măsură ce se înmulţesc atribuţiile statului şi implicit creşte cantitatea de resurse publice, creşte şi probabilitatea utilizării lor în interes privat de către cei care iau deciziile operaţionale cu privire la utilizarea lor („corupţia mare“). În consecinţă, libertarienii propun eliminarea obstacolelor legale şi administrative din calea iniţiativei private pentru a eradica corupţia mică, iar pentru eradicarea corupţiei mari, eliminarea tentaţiei de a gestiona fraudulos banii publici prin revenirea la statul minimal şi diminuarea drastică a bugetului dedicat achiziţiilor publice.

Soluţia libertariană e însă puţin probabil să devină o strategie cu şanse de reuşită, fiindcă ar întâmpina opoziţia grupurilor concentrate de interese, care beneficiază de pe urma situaţiei actuale, ca şi opoziţia majorităţii populaţiei, care nu împărtăşeşte scepticismul libertarian privind efectele benefice ale intervenţiei statului în economie şi vede în soluţia libertariană un caz tipic de aruncare a pruncului odată cu apa din covată. E adevărat că reducerea birocraţiei are asentimentul popular în contrast cu dereglementarea nediscriminatorie, însă reducerea birocraţiei ar duce cel mult la scăderea corupţiei mici. Marea corupţie ar rămâne neafectată, iar reducerea bugetului alocat achiziţiilor publice până la un prag dincolo de care gestiunea frauduloasă a banilor publici devine imposibilă din lipsa de bani publici e complet nerealistă, în condiţiile în care România are deja un nivel al achiziţiilor publice aflat la jumătatea mediei europene, dar mai multă corupţie!

În faţa acestor critici la adresa soluţiei libertariene, cititorul ar putea ridica din umeri, arătând că oricum nu avem nevoie de soluţii excentrice, când avem la dispoziţie strategia mainstream de prevenire a corupţiei, axată pe creşterea transparenţei guvernamentale. Aceasta are la bază teza că accesul liber şi prompt la informaţiile legate de activitatea administraţiei înlesneşte sesizarea neconcordanţelor, ca, de exemplu, achiziţiile publice supraevaluate, care indică de obicei acte de corupţie. Numai că, la o analiză mai atentă, şi această strategie întâmpină dificultăţi serioase. Reducerea corupţiei prin transparenţă necesită existenţa unui pachet de legi care să asigure în practică, nu doar teoretic, liberul acces la informaţii publice, dar şi o presă şi un sector neguvernamental suficient de dezvoltate, care să analizeze informaţiile publice şi să explice neconcordanţele publicului larg. Experienţa autohtonă sugerează că ambele condiţii sunt greu de îndeplinit: simpla adoptare a unei legi intitulate „de liber acces la informaţii publice“ nu e suficientă, fiind probabil necesare şi alte modificări legislative care să facă mai dificilă sau chiar să pedepsească nerespectarea ei, iar presa şi sectorul neguvernamental din România nu sunt într-o stare prea bună, comparativ cu cele din ţări semnificativ mai puţin corupte.

Aşa că poate n-ar strica să mai dăm libertarianismului, varianta moderată, o şansă în lupta cu corupţia. O măsură în spiritul acestui libertarianism moderat, înrudită cu dereglementarea şi reducerea birocraţiei, care nu necesită angajamente ideologice extreme, este simplificarea legislaţiei. Aceasta are potenţialul de a reduce atât mica corupţie ca urmare a reducerii poverii birocratice, cât şi marea corupţie, prin scăderea complexităţii mecanismului guvernamental şi administrativ, ceea ce ar creşte transparenţa prin înlesnirea înţelegerii informaţiilor publice de către publicul nespecialist. În plus, simplificarea legislaţiei se bucură de aceeaşi susţinere populară ca reducerea birocraţiei, fără a prelua din ostilitatea specifică cu care se confruntă propunerile de revenire la statul minimal. Aşadar, dacă există vreo contribuţie neutopică pe care libertarianismul s-o poată aduce la diminuarea corupţiei, aceasta ar putea fi rezumată astfel: un stat simplificat, în loc de statul minimal.

TUDOR GLODEANU,CADI Eleutheria

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22