Pe aceeași temă
CSM dezbate joi o serie de proiecte de lege care au în vedere opiniile exprimate de Comisia de la Veneția, Comisia Europeană, Parlamentul European, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni.
„Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant constituțional al independenței justiției, are obligația de a se implica decisiv pentru punerea în practică imediat a numeroase modificări legislative vizând sistemul judiciar” și „trebuie să aibă, în al doisprezecelea ceas, un rol activ în promovarea acestor modificări legislative, fără de care statul de drept în România este pus sub semnul întrebării”, spun cele două asociații de magistrați într-un comunicat remis presei joi.
Aceștia cer:
1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;
8. Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.
9. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor;
10. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. amintesc cele două asociații de magistrați.
Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE.
Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Comisia de la Veneția reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale, fiind recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă, care contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu.
Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale.
Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).
De asemenea, Ministerul Justiției a dat publicității, la 20 ianuarie 2020, rezultatul consultărilor informale cu instanțele judecătorești, parchetele și asociațiile magistraților cu referire la unele aspecte privind sistemul judiciar, amintesc cele două asociații.
Dintr-un număr de 1.934 de procurori respondenți, 1.653 de procurori au opinat pentru abrogarea normelor prin care a fost înființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, solicitând desființarea acesteia (85,47%), 144 de procurori au opinat în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc SIIJ (7,44%), iar 137 – în sensul menținerii prevederilor legale privind înființarea SIIJ (7,08%).
În ceea ce privește instanțele judecătorești, dintr-un număr de 209 (care au transmis răspunsuri), 72,22% din judecătorii respondenți au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind înființarea SIIJ, solicitând desființarea acesteia, 10,53% – în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc SIIJ, iar 17,24% – în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc înființarea SIIJ.
În consecință, voința majorității covârșitoare a magistraților români, exprimată de multiple ori în cursul ultimilor ani vizând desființarea SIIJ și conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerințele entităților internaționale relevante și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din cauza Kovesi c. României.
