Pe aceeași temă
După decizia Consiliului Național de Etică, cel care a constatat plagiatele grosolane ale Ramonei Lile, în urma sesizărilor făcute de Revista 22, Ministerul Educației a emis un ordin pentru retragerea titlului academic de profesor universitar, fiind retrogradată la titlul de conferențiar universitar. Ea riscă să rămână și fără funcția de rector.
Ministerul Educației a sesizat instanța pentru anularea parțială, în contencios administrativ, a ordinului de ministru care acordă calitatea academică de profesor universitar rectorului de la Arad.
În ordin aceasta apare alături de mai multe persoane, din această cauză este vorba despre o anulare parțială.
Ministerul Educației a sesizat și Consiliului de Etică și Management Universitar – CEMU, au mai arătat sursele citate. Solicitarea ministerului a fost ca organismul să analizeze și să și facă propuneri cu privire la poziția de rector pe care Ramona Lile o deține.
Potrivit regulamentelor în vigoare, Consiliului de Etică și Management Universitar este singurul organism care poate propune retragerea calității de rector, după o analiză a cazului.
CITEȘTE ȘI:
Decizie. Consiliul Național de Etică: Rectorița Ramona Lile a plagiat masiv, în blocuri de texte
Strâns uniți în jurul plagiatoarei Ramona Lile
Articolele Revistei 22, singura publicație care a semnalat în spațiul public despre plagiatele Ramonei Lile și a sesizat autoritățile:
Consiliul de Etică a constatat, în șase din șapte texte analizate, “plagieri masive, constituite din blocuri de texte preluate, majoritar, fără modificări ulterioare și fără citarea de rigoare”. Forul constată că este vorba despre “șase cazuri de plagiat colectiv”, Ramona Lile semnând în calitate de coautor. Modelul “comun de plagiere sugerează că plagiatul colectiv a avut un numitor comun, fie într-o persoană comună în toate echipele de semnatari, fie în cultura organizațională”.
Instituția mai notează că în mai multe cazuri celălalt coautor și-a asumat răspunderea și s-a declarat autor unic, ceea ce ar absolvi-o pe Ramona Lile de răspundere, dar notează că “niciuna dintre persoanele care s-au declarat responsabile de încălcarea deontologiei de autorat nu s-a declarat ca autor unic al textelor colective dovedite ca plagiat, înainte de dezvăluirile Revistei 22” – prima care a semnalat cazul și a sesizat Consiliul de etică în cercetare. CNECSDTI notează că nu există certificare prin documente juridice a afirmației că lucrările respective au, de fapt, autor unic.
CNECSDTI a luat decizia pe 28 ianuarie, însă, potrivit președintelui acestui for, Dacian Dragoș, “hotărârea a primit săptămâna trecută (n. red. în luna martie) avizul Ministerului”, conform procedurilor. El a precizat pentru Edupedu.ro că decizia “poate fi contestată în instanță, după ce se realizează o procedură prealabilă la Consiliul Național de Etică, în 30 de zile”.
Prin grupul de lucru CNECSDTI care s-a ocupat de caz, format din profesorii Dumitru Sandu, Emanuel Socaciu, Lucian Nastasa Kovacs, Consiliul a decis următoarele:
Sancțiuni:
Retragerea și/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită, astfel cum se detaliază la pct. 2.3 din prezentul raport, cu mențiunea explicită în versiunea online a revistelor de specialitate că lucrarea respectivă a fost înlăturată/corectată ca urmare a Deciziei CNECSDTI de constatare și sancționare a plagiatului;
Retrogradarea de la gradul de profesor universitar la cel de conferențiar universitar;
Suspendarea, pe o perioadă determinată de timp de 5 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control sau ca membru în comisii de concurs.
Recomandări pentru Comisia de Etică a Universității Aurel Vlaicu din Arad:
Respectarea și aplicarea dispozițiilor legale din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică (…)
Recomandări pentru Conducerea (Rector și Senat) a Universității:
Respectarea și aplicarea dispozițiilor legale din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică (…)
Consiliul Național de Etică mai notează că Ramona Lile a mai fost sancționată cu avertisment scris și retragerea unor lucrări în 2012, acum fiind vorba despre “a doua abatere de la etică”. Potrivit propriului CV al Ramonei Lile, 2012 a fost anul când aceasta a devenit rector.
Ce a constatat Consiliul Național de Etică – texte plagiate
1. În lucrarea “Managementul producției”, autori Ramona Lile, Leonard Bălan, Editura Universității Aurel Vlaicu, 2008, pp 75-77: textul “conține cel puțin un plagiat de bloc de texte de timp mozaic, cu foarte puține ștergeri sau înlocuiri de cuvinte”, după o lucrare din 2002. Comisia de Etică a UAV considerase că acele trei pagini reprezentau un procent mic din total și lucrarea nu poate fi considerată plagiat.
2. În lucrarea “Tendințele inovării privind tehnologiile informației și comunicării”, autori Radu Cureteanu, Florin Isac, Ramona Lile, Analele Universității C-tin Brâncuși, 2010, se constată: “articol plagiat în proporție covârșitoare după un raport de cercetare din Grecia”, din 2009. Comisia de Etică a UAV considerase că nu poate fi considerat plagiat pentru că articolul original a fost retras de pe Internet, dar CNECSDTI arată că la data întocmirii propriei evaluări articolul era încă disponibil online, iar “retragerea de pe Internet (…) nu anulează nicicum culpa morală a plagiatului”.
3. În lucrarea “Organizational Cultures”, autori Leonard Segiu Bălan, Ramona Lile, în “Management agricol, Seria I, vol. XV (2), Editura Agroprint, 2014, se constată “plagiat masiv, cu blocuri de texte preluate fără niciun fel de citare, după “Organisational Cultures”, Diana C. Pheysey, Routledge, 1993. Comisia de Etică a UAV a constatat plagiatul, dar a susținut că Leonard Sergiu Bălan și-a asumat vina ca autor unic. Consiliul de etică arată că “nu există (…) niciun document juridic care să certifice că un articol semnat de către doi autori are, în fapt, un singur autor”.
4. În lucrarea “Total Ouality Management and the Development of Competing Values Framework”, Ramona Lile și Leonard Sergiu Bălan, în “Managfement agricol, Seia I, vol. XVI (2)”, Editura Agroprint, 2014, se constată: “plagiat masiv, cu blocuri de texte preluate fără niciun fel de citare” dintr-un material publicat în 2006. Și în acest caz Leonard Bălan și-a asumat vina ca autor unic, potrivit Comisiei de Etică a UAV, fără să existe, însă, un document juridic care să certifice acest lucru.
5. În lucrarea “The Relation Between Business Case and Knowledge Management, autori Ramona Lile, Leonard Sergiu Bălan, în “Management agricol, Seria I, vol XVI (2)”, 2014, se constată: “plagiat masiv, cu blocuri de texte preluate fără niciun fel de citare, după o lucrare străină din 2003. Comisia de Etică a UAV susținuse că textul “conține în proporție de 14% elemente suprapuse”, care nu constituie fondul lucrării. CNECSDTI constată însă că tot textul conține cuvinte preluate după original, inclusiv “constituirea sumarului și a concluziilor”. Și în acest caz Leonard Bălan și-a asumat vina ca autor unic, fără ca acest lucru să fie certificat printr-un document juridic.
6. În lucrarea “Managing the Innovation”, Ramona Lile, Adrian Lile, în “Theoretical Developments in Contemporary Economics”, Editura Mirton, 2008, se constată “plagiat masiv, cu blocuri de texte preluate fără niciun fel de citare”, după original – un articol publicat în Anglia, în 2003.
7. În lucrarea “Organization for Quality”, Ramona Lile, Adrian Lile, în “Theoretical Developșments in Contemporary Economics”, Editura Mirton, 2008, “toate cele 7 pagini (…) sunt preluate cuvânt cu cuvânt” din articolul original, publicat în Anglia în 2003. Comisia de Etică a UAV afirmase că nu se poate susține acuzația de plagiat, dar CNECSDTI arată că “simplul fapt că articolul suspect de plagiat citează la bibliografie articolul original nu este o probă de citare corectă. Absența citărilor din conținutul capitolului care a preluat copy-paste pagini întregi fără ghilimele și fără specificarea paginilor de unde a fost luat textul este probă de malpraxis în domeniu (…).
***
„Este vorba despre unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”, se arată în Raportul final nr.4/15.01.2021 adoptat de Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării - CNECSDTI prin Hotărârea nr.4/28.01. 2021.
După o serie de articole publicate de revista 22 care demonstrau că rectorița, aflată acum la al treilea mandat, s-a cățărat în grade universitare și ierarhii pe baza a numeroase plagiate, redacția a decis să depună sesizări la CNECSDTI referitor la scandalosul caz.
Prima sesizare datează din noiembrie 2016, cu mai multe reveniri: 80/20.09.2017 și 738/03.09.2020. Redacția semnala, prin punerea la dispoziție a membrilor CNECSDTI a lucrărilor plagiate și a textelor furate, că se află în fața unei fraude de durată care, deși autoarea a fost sancționată cu avertisment în 2012 pentru o lucrare, nu s-a oprit și nici nu a avut consecințe în parcursul profesional al Ramonei Lile.
După mai mult de patru ani, probabil grație schimbării componenței sale, CNECSDTI a luat o decizie intransigentă. Din analiza riguroasă, pe 36 de pagini, rezultă că membrii comisiei au constatat în șase din cele șapte texte analizate „plagieri masive, constituite din blocuri de texte preluate, majoritar, fără modificări ulterioare și fără citarea de rigoare”.
DECIZIA CONSILIULUI NAȚIONAL DE ETICĂ AICI
Publicate sub cel puțin două semnături, lucrările plagiate urmează un model comun de plagiere, care „sugerează că plagiatul colectiv a avut un numitor comun, fie într-o persoană comună în toate echipele de semnatari, fie în cultura organizațională”, consemnează Raportul. De aceea, CNECSDTI a decis să disjungă cazul unui alt autor, analizat separat pentru aceeași abatere de la etica universitară.
Comisia de Etică a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad este și ea trasă de urechi pentru încercarea de a o exonera de vină pe „șefa”, care nu ar fi știut că este trecută la coautori. Încercarea este cu atât mai penibilă cu cât Ramona Lile s-a folosit de aceste lucrări, trecute în CV și pe listele operelor sale „științifice”, pentru a avansa.
Tocmai de aceea CNECSDTI cere ca sancțiune retrogradarea din gradul de profesor universitar în gradul de conferențiar și suspendarea pe 5 ani a dreptului de înscriere la un concurs pentru grade didactice superioare, pentru funcții de conducere, de îndrumare și control și ca membră în comisii de concurs.
CNECSDTI operează prin puterea Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, care la art 7. f 1) este autorizată să emită „hotărâri prin care se constată dacă a fost realizată o abatere de la normele de bună conduită; în cazurile în care au fost constatate abateri, hotărârile numesc persoana sau persoanele fizice vinovate de respectivele abateri şi stabilesc sancţiunile ce urmează a fi aplicate”.
Revista 22 va reveni pe larg la acest caz de impostură academică sancționat exemplar.