Pe aceeași temă
Volumul recent – un volum în dialog – în care Teodor Baconschi și Alexandru Gussi vorbesc, pe mai multe planuri și convocând mai multe strategii de discurs, despre „Dificila regăsire a virtuții” (Spandugino, 2023) apare pe piața noastră de carte la aproximativ un an de la începutul războiului, acesta din urmă provocat de invazia Rusiei în Ucraina. Cartea include, firesc, această temă – mare, sensibilă, provocatoare și îngrijorătoare; mai mult - tema războiului, ca accelerator teribil de destine (individuale și colective) e, am putea spune, chiar în centrul acestei conversații ample, cu doi protagoniști de top. „Un dialog despre Europa seculară, eroismul ucrainean și sfârșitul imperiului rus” e, de altfel, subtitlul cât se poate de generos și de elocvent al acestei cărți care este secvenționată în 8 calupuri tematice, foarte bine alese și care mai de care mai captivante. În ordinea intrărilor în volum, marile teme sunt: accelerarea schimbărilor și căutarea unui sens; crizele identitare postmoderne și posttotalitare; Europa: proiect politic și memorie spirituală; vectorii schimbării la nivel global; populism, progresism și hiper-modernitate; testul invaziei ruse și nevoia de luciditate spirituală; francofilia ca element identitar; experiențe postcomuniste și concluzii de etapă.
Să spunem că, pentru o lectură cât mai adecvată – aceasta înseamnă cât mai complexă, pe măsura cărții și a hermeneuticii puse în joc de coautorii acesteia -, un fel de a naviga în cercuri, ampla conversație de față poate aduce beneficii numeroase. Pentru că: dinamica ideilor mobilizate pentru acest dialog este extraordinară, marile teme se varsă unele în altele, aproprierea și expunerea sintetică a unor contexte mai largi explică (și) mai bine contexte recente, iar busola etică – la purtător, pentru ambii interlocutori – dă o direcție justă de înțelegere sau, ca să spunem și mai direct, dă sens nobil (nu am greși nici dacă am folosi în legătură cu aceasta un alt termen – „suprem”, sens suprem!) acestui admirabil demers.
Probabil că nu există niciun alt intelectual public de la noi care să fie în dialog într-un mod atât de consecvent și atât de expus editorial așa cum este cazul lui Teodor Baconschi. „Dificila regăsire a virtuții” este doar cea mai recentă dintre contribuțiile sale „conversaționale”. Înaintea cărții de la Spandugino, T. Baconschi a făcut, de asemenea „în dialog”, „Roma bizantină”, împreună cu Horia Bernea; dar și „Legătura de chei. O mărturie diplomatică”, cartea de dialoguri cu Armand Goșu; de asemenea: „Anatomia ratării. Tipuri și tare din România postcomunistă” – împreună cu Dan-Liviu Boeriu. Și încă: „365 de lămuriri”, împreună cu Laurențiu Ciprian Tudor și „Mărturii încrucișate. Faptul creștin în era smartphone”, alături de Răzvan Bucuroiu. Putem adăuga tuturor celor de mai înainte „111 incursiuni în Cotidianul românesc” – volumul de eseuri al dlui Baconschi, în dialog vizual cu ilustrațiile lui Devis Grebu. „Dificila regăsire a virtuții” înseamnă, în fond, și aceasta: să ai o imensă disponibilitate pentru dialog.
Ceea ce avem în „Dificila regăsire a virtuții” a început – mărturisește Alexandru Gussi la finalul cărții – ca un interviu și a devenit, treptat-treptat, un dialog. În economia volumului de față, Teodor Baconschi e, de regulă, cel care răspunde, iar Alexandru Gussi, cel care, de regulă, întreabă. Însă meritul de a ne fi oferit o extraordinară și foarte complexă foaie de temperatură a lumii de astăzi le revine, în grad înalt, ambilor interlocutori. În alte cuvinte: viziunea lui Teodor Baconschi – pe larg expusă – se întâlnește aici (și se completează) cu viziunea lui Alexandru Gussi - și aceasta, la rândul ei, generos expusă.
Unul dintre marile personaje ale cărții de față e... moderația. Cap-coadă, „Dificila regăsire a virtuții” este (și) o carte despre bunul-simț și bunul-gust al ideilor. Cu acest accent: nici Teodor Baconschi, nici Alexandru Gussi nu caută moderația în dialogul lor; ei o posedă de la bun început și o mărturisesc prin fiecare „schimb de mingi la fileu”. „Tot ce știu este că trebuie să ne batem pentru dreptul la moderație și luciditate critică. (...) A fi la mijloc, între extreme, rămâne singura metodă de a te ridica deasupra lor”, spune, la un moment dat, Teodor Baconschi.
Din altă perspectivă – care nu e contradictorie, ci complementară celei semnalate imediat mai înainte (care privește moderația – ca metodă privilegiată de lucru)-, putem spune despre această carte că e (și) una a căutărilor. E o căutare în trepte – pe care, în dialog, ambii interlocutori le urcă sau, după caz, le coboară. Formularea următoare (care îi aparține lui Teodor Baconschi – apropo: și aici, din abundență, se vede harul formulărilor memorabile!) reprezintă un ghidaj bun cu privire la ordinea tematică a cărții și la poziționarea celor doi coautori: „Am înțeles cândva că avem o identitate concentrică și mi s-a părut interesant să dispun cercurile în ordinea corectă. A rezultat că mă simt, pe rând, om, creștin, european și român. Umanitatea mă leagă, ca destin, de absolut fiecare exponent al speciei homo sapiens. Creștinismul mă afiliază unei religii monoteiste, cu detentă misionară universală și o hartă eclezială multiconfesională, declinată, în cazul meu și al altora, ca ortodoxie (versiunea romano-bizantină și răsăriteană a creștinismului post-constantinian). Calitatea de european este pur civilizațională, deci mai largă decât geografia micii noastre Peninsule a Eurasiei (un continuum geografic privilegiat și totodată complicat). În fine, mai aproape de cotidian, apartenența la națiunea noastră și la o țară – România – se construiește lingvistic, patrimonial și afectiv, între mormintele strămoșilor și propriul, deocamdată, imaginar, loc de odihnă veșnică”.
Reflecția amplă - și nu de puține ori îngrijorată - pe care ne-o propun aici cei doi are (parte și de) un accelerator: teribila criză din Ucraina. Iată: „A fost nevoie de șocul invaziei ruse în Ucraina, la porțile din față ale Europei (căci ele sunt în față, nu Atlanticul cel „pacific”, de unde nu vine nicio amenințare), pentru ca democrațiile europene să se simtă cu adevărat periclitate. Alarma existențială, cea care ne trezește din reveriile tranziției verzi și ale bătăliilor simbolice, în bulele social media, a sunat din afara UE și NATO. Bucea și Izium sau decorul apocaliptic de la Mariupol ne-au arătat ce înseamnă cu adevărat suferința, nedreptatea, atrocitatea, abuzul de putere și dorința de anihilare. Nivelul de intensitate al războiului din Ucraina ne-a adus aminte că bătăliile noastre ideologice, în pace și progresivă prosperitate, se purtau cu săbii și scuturi de carton”. Sunt foarte numeroase - și în absolut fiecare dintre cele 8 capitole ale cărții – pasajele în care tema războiului din Ucraina revine ca invitație la trezire, la realism, la umanism.
8 Carte a moderației, carte a căutărilor, carte a deschiderii, „Dificila regăsire a virtuții” e și – în mod apăsat – o carte a crizelor. Cu, apropo, T. Baconschi și A. Gussi - deținători ai unor capacități ieșite din comun de a diagnostica stări de fapt. Fiind (și) așa, o carte a crizelor, e, prin urmare, și o pledoarie a lucidității.
9 Legat de aceasta – de invitația explicită la luciditate – există în finalul conversației celor doi câteva pasaje admirabile și memorabile despre ce e cu adevărat luciditatea. Iată, selectiv, câteva idei în acest sens: „Nu pot concepe o veritabilă luciditate în afara unei dimensiuni normative. (...) Eticul pur ia forma Crucii. Luciditatea autentică este neapărat mistică, întrucât transfigurează imediatul, adică produce o fisură translucidă în opacitatea masivă a realității fizice. Prin urmare, lucidul e un anti-pragmatic capabil să accepte nu doar gratuitatea, ci și paradoxul, așa cum apare el în textele neotestamentare. Să fii tare când ești slab... Să vezi în aparentul eșec un triumf conturat în alt plan”.
10 Cu doi protagoniști – atenți unul la altul, în formă intelectuală de zile mari, stăpânind foarte bine numeroase „câmpuri de luptă” - și cu un orizont tematic dintre cele mai generoase, dialogul despre Europa seculară, eroismul ucrainean și sfârșitul imperiului rus, ne oferă, nu am niciun dubiu, una dintre cele mai bune și mai valoroase cărți conversaționale apărute la noi în ultimul deceniu. Să o luăm – așa cum și este, de altfel - și ca pe un dar discret și prețios pe care ni-l fac Teodor Baconschi și Alexandru Gussi, și ca pe o invitație, atât de vie, la reflecție onestă, în adevăr. //
TEODOR BACONSCHI, ALEXANDRU GUSSI
Dificila regăsire a virtuții
Editura Spandugino, 240 pagini, București, 2023
