Pe aceeași temă
Apariția ediției în limba română publicate de Curtea Veche a uriașei cărți a lui Ludwig von Mises Acțiunea umană. Un tratat de economie este, pur și simplu, un eveniment editorial. Pe de altă parte, însă, așa cum a fost cazul (și, vai, cum va mai fi cazul) și cu multe alte proiecte culturale și educaționale cu adevărat esențiale, în spațiul public și în (firava, atât de firava) „piață a ideilor“ de la noi, reacțiile cuvenite au fost foarte puține și e probabil că o asemenea întâmpinare nu își va modifica radical tiparul de funcționare pe termen scurt și mediu. Fără să fie un eseu aplicat, fără să fie unul care să coboare adânc în substanța acestei cărți, textul de față va puncta, cu o opțiune privilegiată pentru o perspectivă care evoluează mai degrabă în registrul informațiilor – ca și cum ar efectua un survol asupra volumului – câteva dintre elementele care țin de această carte și, de asemenea, care au legătură cu contextul de apariție în românește a acestei cărți.
Mai întâi, iată care sunt coordonatele tehnice ale acestui volum – ele însele, obligatoriu de consemnat, cu atât mai mult, cu cât îmi vine să spun că a existat o aliniere a mai multor inițiative și energii care au făcut posibilă această apariție editorială realmente de sărbătoare. Acțiunea umană este apariția cu numărul trei a unei foarte prestigioase serii editoriale girate de editura Curtea Veche și dedicată gândirii și practicii economice intitulată Biblioteca Băncii Naționale a României (seria cea nouă). Mugur Isărescu, actualul guvernator al BNR, este coordonatorul acestei colecții, iar George Virgil Stoenescu și Horia-Roman Patapievici sunt cei care îngrijesc această serie. Human Action are, pentru versiunea în limba română publicată în seria BNR - Curtea Veche, doi traducători: prof. Gabriel Mursa (capitolele 16-31) și prof. Drăgan Stoianovici (capitolele 1-15 și capitolele 32-39). Controlul științific al acestei traduceri a fost asigurat de Gabriel Mursa, iar redactorul de carte (care a avut o misiune foarte importantă, în contextul, pe undeva trepidant, al apariției cărții) a fost Cristian Robu-Corcan. Volumul, masiv, impunător și foarte elegant, inclusiv ca obiect editorial, trece de 900 de pagini. Foarte important: studiul introductiv al acestei ediții românești – un studiu amplu, savant, cald-uman, foarte ingenios conceput și briliant scris – este semnat de Horia-Roman Patapievici. Asupra acestui text din urmă, de altfel, voi insista, pentru câteva paragrafe, imediat mai jos, inclusiv pentru motivul că el reprezintă o deschidere ideală pentru a ne apropia de materia, atât de generoasă, a cărții lui Ludwig von Mises.
Studiul introductiv are un titlu inevitabil, așa cum pot (sub)înțelege aceia care cunosc orizontul preocupărilor și al pasiunilor intelectuale ale autorului acestui eseu în fond, precum și respectul enorm pe care Horia-Roman Patapievici îl arată atât capitalismului, cât și, punctual, gândirii lui Ludwig von Mises: Capitalismul ca formă a civilizației. Eseul se desface în 13 scurte și foarte dense capitole și pune în discuție, elaborat și foarte puternic, 36 de, să le spunem așa, argumente majore – toate (adesea explicit, direct) în apărarea capitalismului, toate funcționând împreună și ca un solemn și plin de noblețe exercițiu de admirație al autorului eseului în fața uneia dintre operele majore de gândire ale omenirii, așa cum este cazul cu Human Action. Pe de o parte, de vreme ce acesta este un text – splendid – care ia apărarea capitalismului, el este, automat, unul care e tăios cu Marx și marxismul: a) „ca să înțelegem capitalismul NU trebuie să plecăm de la Marx“; b) „Marx a crezut că descrie capitalismul real scriind, de fapt, despre felul în care un socialism imaginar ar critica și corecta capitalismul teoretic“; c) „încercând să înțeleagă capitalismul din perspectiva superiorității socialismului, Marx a ratat atât capitalismul, pe care nu a reușit să îl descrie, pentru că a trecut pe lângă el fără să îl vadă (și asta deoarece căuta în el numai socialismul pe care prezența lui îl impiedica să se manifeste), cât și socialismul, pe care nu l-a putut descrie pentru că i-a urmărit fantasma exclusiv în oglinda care credea că îl reflectă adecvat – iar aceasta nu era decât imaginea inversată a capitalismului caricatural de care voia să scape“. Un ultim citat (magnific) din eseul lui Horia-Roman Patapievici, care rezumă, în câteva fraze, perfect ce mutație extraordinară, în sens civilizațional, a putut să facă, prin această mare operă (dar nu numai prin intermediul ei, de fapt) Ludwig von Mises: „a gândit civilizația europeană în timpurile ei cele mai dificile. Trăind într-o epocă de dezintegrare socială și de războaie distructive, a cărei caracteristică centrală erau revolta împotriva capitalismului și dorința de a suprima liberalismul politic, Mises a fost unul dintre puținii care au înțeles că destinul civilizației modernității este inseparabil legat de capitalism. El este un anti-Spengler și un anti-Marx. În același timp și, din aceleași motive, pentru că a înțeles dinspre adâncul ei esența ideii socialiste, el este și antifascist, și anticomunist. Ca gândire, el restaurează locul central al capitalismului și al liberalismului nu doar în teoria economică, ci și în civilizația europeană. Cu gândirea lui, începe epoca recentrării marii tradiții economice în istoria civilizației noastre“.
LUDWIG VON MISES - Acțiunea umană. Un tratat de economie (Editura Curtea Veche, 2018, 968 pp.)
Pe scurt, despre arhitectura Acțiunii umane (carte despre care, à propos, Murray N. Rothbard spunea că este „Biblia economică a omului civilizat“). Tratatul de economie are 7 părți și 39 de capitole. Prima parte descrie coordonatele acțiunii umane – se deschide, firesc, cu un exercițiu de viziune cu privire la om „ca ființă activă“, apoi inventariază „problemele epistemologice ale științelor acțiunii umane“, descrie și analizează „știința economică și revolta împotriva rațiunii“, analizează factorii „timp“ și „incertitudine“ în economia acțiunii umane; în fine, oferă o „primă analiză a categoriei de acțiune“, precum și legitățile care decurg din „acțiunea înăuntrul lumii“. Partea a doua a cărții este despre acțiunea în cadrul societății – mai precis, avem aici o panoramă cu privire la „societatea umană“ și considerații ample despre „rolul ideilor“ și despre „schimbul înăuntrul societății“. A treia parte este dedicată calculului economic – mai precis, „evaluării fără calcul“, „sferei calculului economic“ și „calculului monetar ca instrument al acțiunii“. În cea de-a patra parte a cărții este analizată din mai multe perspective catalactica sau economia politică a societății de piață – în următoarele module: „domeniul și metoda catalacticii“, „piața“, „prețurile“, „schimbul indirect“, „acțiunea în fluxul temporal“, „dobânda“, „dobânda, expansiunea creditului și ciclul economic“, „munca și salariile“, „factorii de producție nonumani“, „datele pieței“, „armonia și conflictul intereselor“. Cooperarea socială în absența pieței este tema majoră a părții a cincea a acestui tratat – cu subdiviziunile tematice privitoare la „construcția imaginară“ și la „imposibilitatea calculului economic în sistemul socialist“. În partea a șasea a cărții sunt amplu și foarte convingător discutate condițiile de existență ale economiei de piață obstrucționate; și anume – „guvernul și piața“, „intervenția prin impozitare“, „restricționarea producției“, „intervenția în structura prețurilor“, „manipularea banilor și a creditului“, „confiscarea și redistribuirea“, „sindicalismul și corporatismul“, „economia politică a războiului“, „principiul bunăstării versus principiul economiei de piață“, „criza intervenționismului“. În fine, locul științei în societate este miza majoră pe care o asumă, o explică și o argumentează Ludwig von Mises; cele trei direcții ale analizei din partea a șaptea pe care o face marele gânditor al Școlii Austriece sunt despre „caracterul particular al științei economice“, despre „locul economiei politice în cunoașterea științifică“ și despre „știința economică și problemele esențiale ale existenței umane“. O tablă de materii complementară, un indice de nume de autori și un indice tematic întregesc o ediție românească a Acțiunii umane de zile mari.
O ultimă idee: cartea lui Ludwig von Mises a fost lansată în a doua jumătate a lunii noiembrie 2018 – într-o seară importantă și cu o audiență dintre cele mai selecte – la Banca Națională a României, în cadrul unei ample dezbateri. La eveniment au vorbit Mugur Isărescu, George Virgil Stoenescu, Gabriel Mursa, Drăgan Stoianovici, Vasile Ișan, Valentin Lazea, Lucian Croitoru și Grigore Arsene. Fără excepție, vorbitorii au insistat asupra adecvării profunde la realitate a perspectivei pe care o propune Ludwig von Mises și, de asemenea fără excepție, au menționat complexitatea unei asemenea viziuni. Horia-Roman Patapievici a ținut chiar să menționeze că prima sa întâlnire cu această carte nu a însemnat o lectură liniară de câteva zile, ci a luat forma unui studiu amănunțit și aplicat care a durat câțiva ani. Ceva de acest gen este, de altfel, ceea ce e de dorit să se întâmple cu destinul acestei cărți la întâlnirea și cu alți – cu cât mai mulți, cu atât mai bine! – cititori: să fie studiată cu mare, mare atenție! Răsplata – care va veni nu din asumarea, pe post de explicații cu privire la economie, societate, lume, a unor (enervant de multe și de des rulate în mediile academice, economice, mediatice) locuri comune (neo)marxiste sau care țin de o anume apetență pentru termeni explicativi rudimentari și vag magici; ci, dimpotrivă! – va fi una pe măsură.
