Pe aceeași temă
Instrumentul pe care Alexandru Tomescu reînvie lumea clasicilor este o vioară Stradivarius construită în 1702, una dintre ultimele zece funcționale care mai sunt în întreaga lume. Vioara a fost declarată de experţi drept unul dintre primele cinci cele mai frumoase instrumente semnate de celebrul Antonio Stradivari. Instrumentul aparține patrimoniului național al României, iar în 2007, când a primit dreptul de a-l folosi, Alexandru Tomescu s-a angajat să facă cunoscut cât mai multor români sunetul acestei viori excepționale. În această seară, violonistul român urcă pe scena Festivalului ”George Enescu” de la Sala Mare a Palatului, alături de Royal Liverpool Orchestra, sub bagheta dirijorului Vasily Petrenko. Va interpreta Poemul simfonic ”Fontane di Roma” (Respighi), Concertul pentru vioară și orchestră în la minor op.82 (Glazunov) și Simfonia nr.1 în do minor, op.13 (Rachmaninov).
Alexandru Tomescu a dovedit că poate îmblânzi orice formă de muzică, mai ales după proiectul „Paganini – înger sau demon”, care a marcat un hotar în cariera lui (sursa). A fost momentul în care violonistul şi-a regândit identitatea şi care marchează o cotitură radicală în drumul pe care Alexandru Tomescu a pornit acum câţiva ani, acela spre schimbarea percepţiei existente în România asupra muzicii clasice. Într-adevăr, de când a revenit în ţară, după studii în Elveţia cu Tibor Varga şi Statele Unite ale Americii cu Eduard Schmieder, Alexandru a dorit să demonstreze că muzica clasică este o fereastră spre armonia cu sine şi cu celălalt, o lume deschisă tuturor şi că fiecare merită şansa de a o explora.
După o mai mult decât fructuoasă carieră realizată în Europa și în lume, presărată cu succese în săli precum Théâtre des Champs Elysées – Paris, Carnegie Hall – New York sau Metropolitan Arts Centre – Tokio, sub bagheta unor Maeştri precum Valery Gergiev, Kurt Masur sau Christoph Eschenbach, Alexandru Tomescu a revenit în România, unde s-a implicat în organizarea unor turnee naţionale de muzică clasică, realizate exclusiv din fonduri private. A înţeles că neconvenţionalul, ca îmbinare între profesionalism şi inovaţie este cheia pentru a atinge publicul larg, drept pentru care a devenit protagonistul unor evenimente–pilot în lumea muzicală românească: a cântat pe Stradivarius într-o staţie de metrou, pentru a dovedi că există o însemnată receptivitate pentru muzica de calitate; a cântat într-o pădure pentru a milita împotriva exploatării iraţionale a domeniului forestier. A cântat în faţa unei case în ruine, pentru a stopa distrugerea clădirilor aflate în Patrimoniul Naţional. A cântat cu scopul adunării de fonduri pentru Asociaţia Nevăzătorilor din România sau pentru protezarea auditivă a copiilor cu deficienţe de auz. Este printre primii artişti care şi-a făcut o misiune clară din a purta mesajul muzicii clasice în oraşe româneşti în care nu există filarmonici. La sfârșitul lunii octombrie, Alexandru Tomescu va susţine un concert în jurul Mesei Tăcerii a lui Constantin Brâncuși.
Alexandru Tomescu nu se rezumă doar la a cânta în faţa publicului său, ci cultivă un dialog intens cu acesta, fie de pe scenă, explicând ce cântă, fie prin interviurile pe care le acordă la televiziunile şi radiourile de specialitate şi nu numai.
