Pe aceeași temă
10 februarie a adus două mari surprize: premiul pentru cel mai bun film i-a fost atribuit lui Parasite, iar The Irishman, superproducția Netflix, nu a primit nicio statuetă, în ciuda faptului că a fost nominalizat la zece categorii. Mai mult, între aspiranții la premiul cel mare, Parasite a avut cel mai mic buget, în vreme ce The Irishman a fost cel mai costisitor.
Bong Joon Ho este numele coreeanului care semnează regia și scenariul marelui câștigător. Este unică și, probabil, imposibil de repetat situația de anul acesta, când unui film i-a fost desemnat câte un Oscar pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun film străin și cel mai bun scenariu original. Toate aceste eforturi îi sunt atribuite lui Bong Joon Ho, eroul ceremoniei de anul acesta. Parasite este construit bogat și poate fi asemănat întrucâtva cu comediile franțuzești, unde umorul bazat pe situații merge, parcă, prea departe. Ne sunt prezentate, simetric, două familii – una foarte săracă, iar cealaltă suficient de înstărită pentru a o angaja pe prima. Acest comentariu social ne vorbește despre dificultățile de a construi o societate în care oamenii din pături sociale diferite pot conviețui liniștit. Succesul lui Parasite este și mai impresionant, dacă ne gândim că, în special în SUA, vizionarea implică și subtitrare.
Despre The Irishman, dacă îl asemănăm cu un fel de mâncare, putem spune că rețeta a inclus ingrediente de calitate bună (Martin Scorsese, Robert De Niro, Al Pacino, Joe Pesci) și un condiment surprinzător, reprezentat prin tehnica de întinerire a actorilor. Aceștia arată cu 20‑30 de ani mai tineri decât sunt în realitate. Aici a avut o contribuție semnificativă Industrial Light and Magic, companie înființată în 1975 de George Lucas, specializată în efecte speciale pentru cinema. Filmul povestește ascensiunea irlandezului Frank Sheeran (De Niro) în mafia italiană, condusă, printre alții, de Russell Bufalino (Pesci). Frank devine unul dintre apropiații lui Jimmy Hoffa și rămâne alături de sindicalist până la dispariția acestuia. Se pare că modul în care au fost amestecate şi gătite aceste ingrediente nu a fost unul de succes din perspectiva celor peste 8.400 de votanți ai câștigătorilor de Oscar. Mai mult, critica este scindată în privința acestei producții.
În mod previzibil, Joaquin Phoenix a câștigat premiul pentru cel mai bun actor cu rolul din Joker. Având în vedere măiestria de care a dat dovadă aici, ar fi fost interesant dacă distribuția voturilor pentru această categorie ar fi fost publică. Ceilalți pretendenți au fost Antonio Banderas (Pain and Glory), Leonardo DiCaprio (One Upon a Time… in Hollywood), Adam Driver (Marriage Story) și Jonathan Pryce (The Two Popes). După ce a primit statueta, Phoenix a adus în cuvinte puține o critică societății de la Hollywood, unde a denunțat găunoșenia acesteia. În final, i-a încurajat pe toți să fie mai uniți și să privească înainte spre binele comun. Cu un deceniu înaintea lui Joaquin Phoenix, la ceremonia din 2009, Heath Ledger a câștigat un Oscar pentru interpretarea lui Joker.
Despre One Upon a Time in… Hollywood se spune că este cea mai mare reușită de până acum a lui Quentin Tarantino și este un tribut adus unei epoci apuse a Hollywoodului. Pelicula (filmul este filmat pe peliculă) îi include pe Leonardo DiCaprio şi pe Brad Pitt. Oscarul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar a mers către cel din urmă, interpretul lui Cliff Booth, cascadorul care îl dublează pe Rick Dalton (Leo DiCaprio), un actor de TV, care nu mai are succesul de altădată. Tarantino a folosit echipamente din anii ‘60 pentru a reda cât mai acurat atmosfera lui 1969, anul în care se petrece acțiunea. Filmul a fost nominalizat și la categoria imagine, cel mai bun film, regie, cel mai bun actor în rol principal, scenariu original, costume, sunet.
Cu un an mai devreme, în 1968, Judy Garland ajungea la Londra pentru o serie de concerte. Tot atunci începe relația ei cu cel ce avea să-i devină al cincilea soț. În Judy, actrița este interpretată de Renée Zellweger, care a câștigat Oscarul pentru cea mai bună interpretare feminină într-un rol principal. Printre cele nominalizate la acest titlu s-a numărat și Scarlett Johansson, actrița principală din Marriage Story, care a fost nominalizată și pentru rolul secundar din Jojo Rabbit, fără însă a câștiga vreo statuetă.
În schimb, cei care au votat atribuirea Oscarurilor au ales-o pe Laura Dern pentru rolul secundar din același Marriage Story. Filmul analizează despărțirea dintre Charlie (Adam Driver) și Nicole (Scarlet Johansson), ambii artiști, părinți ai unui copil de opt ani.
1917, lucrarea lui Sam Mendes, este unul dintre filmele cele mai apreciate ale acestei ediții a Galei. Este o poveste din Primul Război Mondial în care doi soldați trebuie să livreze un mesaj de care depinde viața altor 1.600 de militari. Primul lucru care poate fi spus despre 1917 este că pare filmat dintr-o bucată, fără montaj. Nu este prima încercare de acest gen, dar este una foarte reușită. Într-adevăr, în timpul vizionării avem impresia că povestea este spusă într-o singură scenă. A câștigat la categoriile de imagine și efecte vizuale dintr-un total de 10 nominalizări.
Știm că cel mai bun montaj este cel pe care nu-l observi. Ford v Ferrari (regia James Mangold) este cel mai bine montat film în opinia Academiei. Avem de-a face cu altă lucrare, care tratează un subiect din trecut – pregătirea Fordului GT40, modelul cu care producătorul american a concurat în cursa de 24 de ore de la Le Mans, începând cu 1966. Ne bucurăm de prezența lui Christian Bale (Ken Miles – pilot de curse și mecanic) și a lui Matt Damon (Carroll Shelby – primul american care a câștigat la Le Mans, ulterior desemnat de Ford pentru a pregăti modelul care avea să scrie istorie). Ford v Ferrari a luat Oscarul și pentru cel mai bun montaj de sunet.
Succesul uriaș al lui Parasite ar putea reprezenta un indicator asupra direcției în care se îndreaptă industria cinematografiei. Din păcate, este un exemplu singular, pe care nu îl putem socoti drept tendință. Apoi, insuccesul lui The Irishman poate fi luat drept semnal, dar şi acesta este un exemplu la fel de izolat. Ceea ce știm cu toții este că, în prezent, abonamentul lunar pentru Netflix sau alt serviciu de streaming costă aproximativ cât un bilet la cinema. //
Bong Joon Ho, marele câștigător al Galei Oscarurilor din 2020
