Pe aceeași temă
Ungvári-Zrínyi Kata (curator) şi Szabó Ivett (lucrător cultural)
Impulsurile culturale ce au dus la înființarea Bartha, şi a spaţiului de artă contemporană B5 Studio au început în 1989 cu o intervenție spontană în spațiul comun al atelierelor, organizată de trei artiști locali (Erdei Gy. Zoltán, Adrian Șerban Chira și Bartha József), în care au prezentat lucrări dintr-o expoziție interzisă în aprilie 1989.
La Târgu Mureș, inițiativele artistice experimentale și progresiste datează din anii ‚70. Activitatea și, mai târziu, desființarea pe plan local a Cercului Apollo și, mai ales, a grupului MAMŰ (majoritatea artiștilor a emigrat) au lăsat în urmă o atmosferă în care energiile artistice activate au căutat posibilități de a se manifesta.
„Ultima mare expoziție de arte plastice din perioada comunistă a avut loc la Baia Mare în 1987 – Expoziția Atelierului 35. În acea vreme, eram studenți și râdeam că expozițiile se îndepărtează tot mai mult de București, glumind că următoarea va fi în Ucraina”, povestea Bartha. „Ca tânăr artist, prima noastră provocare majoră a fost auto-organizarea la Târgu Mureș. Am început să organizăm o expoziție inspirată de cea de la Baia Mare, sub numele Atelierului 35 cu invitați din Cluj, Bistrița, București, Baia Mare și Timișoara (Atelier 35 + invitați).
Am obținut aprobarea Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), iar președintele ne-a acordat fonduri. Am invitat-o pe Magda Cârneci, o personalitate a scenei artistice, să deschidă expoziția. Însă autoritățile, confruntate cu o mică Baia Mare alternativă, au interzis-o. Am mutat totul în curtea actualului B5 Studio, unde am reușit să o deschidem – dar doar pentru cei câțiva artiști prezenți. Nu știam atunci că lucrările noastre se încadrau în transavangarda sau noua sensibilitate. Într-o lume izolată, fără acces la curente occidentale, am creat instinctiv. După Revoluție, am expus restul lucrărilor interzise în fața bisericii din centru – aceasta a fost revoluția noastră.
Interesant este că, după 1989, majoritatea celor care reprezentau transavangarda i-a întors spatele – dispăruse izolarea. Noi am întors spatele și ne-am orientat către o artă conceptuală, angajată social și politic. Acest angajament a stat la baza înființării ARTeast.”
După schimbarea regimului, un grup de artiști tineri, conținându-i și pe cei mai sus menționați, a început organizarea de expoziții cu o viziune progresivă. Activitatea lor a inclus instalații artistice, environmente, assemblage-uri, performance-uri, happening-uri și alte practici experimentale, evidențiind o deschidere și o înclinație clară către noile media. Prin lipsa unei instituţii profilate pentru organizarea, sprijinirea şi derularea manifestărilor artistice, aceste expoziţii s-au realizat în spații convenționale sau mai puțin convenționale, cu fonduri restrânse sau pe cont propriu.
Din punct de vedere artistic și organizatoric, această practică a fost în mare parte influențată de experiența unora dintre artiști cu programele de rezidență din străinătate (Italia, Ungaria, Germania, Coreea și SUA, Cehia, Estonia etc.). Toate aceste procese au deschis calea către instituționalizare.
Pentru o perioadă, la sfârşitul anilor ‘90, Bartha a organizat expoziții împreună cu colegii din cadrul UAP filiala Târgu Mureș, însă și-a dat seama că vechea structură UAP, centralizată, nu permitea inovaţiile instituţionale propuse de el. Ca o continuare directă a activităţii organizatorice și pentru a da formă legală inițiativelor, Bartha József a înființat Fundația ARTeast în 1999.
ARTeast este instituția artist-run din spatele B5 Studio. Caracteristicile viziunii acestuia sunt: o atitudine conceptuală, un focus puternic asupra contextului local și dorința de a conecta arta contemporană din regiune la fluxul artei internaționale. În această direcție, în perioada 1999-2007, ARTeast a organizat evenimente care au avut loc în diferite spații ale orașului Târgu Mureș și ale altor orașe din regiune, fiind implicați artiști și curatori locali, naționali și internaționali, fundația susținând astfel multiculturalitatea specifică zonei.
În Târgu Mureș, această abordare multiculturală este extrem de importantă: deși orașul are o moștenire istorică culturală valoroasă, orașul nu a reușit să evolueze în ritmul marilor orașe transilvănene. Dictatura comunistă a întrerupt dezvoltarea naturală prin măsurile sale forțate de transformare socială, iar după 1989 comunitățile nu au avut timp să refacă relațiile interetnice – conflictul interetnic orchestrat de serviciile secrete în 1990 a adâncit diviziunile, iar lipsa coeziunii sociale permite și azi manipularea politică.
O altă latură a contextului local o reprezintă faptul că este vorba de un oraș relativ mic, cu unele automatisme mic-burgheze care afectează negativ cultura contemporană, însă Târgu Mureșul are o viață literară și teatrală vibrantă (reviste literare, o tradiție lungă de târguri de cărţi, între cinci-șapte companii de teatru și o universitate de artă teatrală).
Între 1999 și 2007, ca şi în perioada anterioară, colaboratorii locali și conexiunile lui Bartha cu artiști din alte domenii au avut un rol important – evenimentele găzduite, incluzând și un proiect de teatru experimental (Alexanderplatz), recitaluri de literatură (Bursucul care cântă), filme (Projekció, Videonight 1/2/3/4) ducând mai târziu și la proiecte interdisciplinare sau în colaborare, precum evenimentul Supă de păretar ardelenesc (foto).
În 2006, Bartha a redactat o scrisoare către primăria orașului, analizând scena artei vizuale din Târgu Mureș și starea acesteia. Studiul intitulat Ultima oră a documentat exodul artiștilor locali din ultimii 20 de ani și regresul galeriilor și instituțiilor culturale, evidențiind atât potențialele pierderi pe termen lung, cât și punctele în care intervenția municipală putea face diferența.
Bartha nu a primit niciodată un răspuns oficial, dar și-a continuat inițiativa pe alte căi. După o serie de discuții, a reușit să facă un schimb de ateliere cu artistul Pál Péter în clădirea în care sunt găzduite atelierele filialei locale ale Uniunii Artiștilor Plastici. Acest spațiu a devenit ulterior B5 Studio - un proiect personal, dar deschis colaborărilor, care și-a asumat în practică chiar acele obiective pe care le formulase inițial către administrația orașului.
B5 Studio este un spațiu conceput pentru expoziții și alte evenimente publice, dar are și încăperi dezvoltate pentru rezidențe. Spațiul este numit după locația sa din Piața Bolyai nr. 5, a clădirii în care se află – o clădire în stil baroc cu două niveluri care a fost sediul Scaunului Mureș și al Comitatului Mureș-Turda între 1745 și 1943. Curtea interioară a clădirii este ideală pentru proiecte comunitare, precum proiectul lui Sugár János intitulat Fire in the Museum, reprodus în curte în 2019, cu ocazia Nopții Albe a Galeriilor (foto).
Pe lângă programele desfășurate la B5, trebuie menționat și faptul că spațiul găzduiește o arhivă de mai mult de 30 de ani a manifestărilor artistice organizate de Bartha, Erdei Gy. Zoltán, Adrian Șerban Chira, Irsai Zsolt şi de alți asociați. (Arhiva este digitalizată și poate fi consultată parțial la pagina web a instituției: www.arteast.ro.)
Bartha remarcă o schimbare majoră în scena artistică din România. În anii ‚90, colaborarea era mult mai strânsă – artiștii călătoreau mai frecvent, instituțiile lucrau împreună, iar dialogul profesional era constant. Astăzi, aceste legături s-au slăbit, iar interacțiunile se mută din ce în ce mai mult în spațiul virtual. Această tendință nu este specifică României. Deși unele conexiuni au rezistat, cum ar fi cele cu Magma sau Monotremu, iar în trecut cu Casa Tranzit, la nivel naţional, dar şi internaţional, implicarea reciprocă în proiecte comune a devenit mai rară.
După cum subliniază Bartha, astăzi fiecare încearcă să supraviețuiască mai mult pe cont propriu.
Spre deosebire de anii '90, când fondurile de la organizații precum Fundația Soros sprijineau diversitatea și mobilitatea artiștilor, astăzi resursele sunt mai limitate şi spiritul competitiv a pătruns şi în sfera culturală. Visul de a crea o rețea profesională puternică, una care să facă vizibilă arta experimentală și angajată social a rămas însă, în mare parte, la nivel teoretic.
În cazul ARTeast, fiecare proiect a generat o comunitate organizatorică distinctă – programele sale l-au avut întotdeauna lider pe Bartha József. Totuși, după cum relata Bartha, activitatea asociativă desfășurată de o singură persoană nu poate fi cu adevărat sustenabilă pe termen lung. Motivația sa de a continua munca de organizare s-a reînnoit în anumite momente-cheie – fie prin influența colaboratorilor și partenerilor de atunci, fie prin apariția unor oportunități sau factori externi noi.
Pe lângă conexiunile diverse construite de-a lungul anilor prin experiența acumulată, Fundația ARTeast se bazează pe câteva parteneriate constante și de durată. Printre acestea se numără Monotremu/Minitremu (acționând acum în Timișoara) și MAGMA din Sfântu Gheorghe. În ultima perioadă, sprijinul constant și colaborarea cu Miklós Szilárd au avut un rol semnificativ pentru fundație. În ultimii ani, echipa din spatele proiectelor s-a structurat cu participarea stabilă a lui Ungvári-Zrínyi Kata, Sós Bea și Domokos Ferenc, iar recent i s-au alăturat Zajzon Noémi şi Szabó Ivett.
În prezent, oferta culturală a B5 consistă din proiecte proprii (expoziții, rezidențe, intervenții în spațiul public, performance-uri, proiecții și alte evenimente) şi câteva proiecte și expoziții găzduite din rețeaua sa profesională. Uneori, instituția oferă spațiu pentru evenimentele studenților de scenografie ale lui Bartha de la Universitatea de Arte din Târgu Mureş.
Profilul artistic al B5 Studio este foarte clar conturat: susține arta conceptuală, critică și angajată social. Chiar dacă acesta constituie un strat distinct în peisajul cultural, ea are o semnificație și o radiație proprii, cu potențial să influențeze comunitatea locală.
