Pe aceeași temă
Doina Papp: Festivalul ⹂Teszt”îmi este cunoscut de la debut ca un eveniment axat pe noutăți în domeniul artelor spectacolului, pe experiment. Ediția din acest an păstrează profilul ?
Attila Balázs : Festivalul Euroregional de Teatru TESZT din Timișoara continuă să fie un eveniment dedicat inovației și experimentului în domeniul artelor spectacolului. Ediția din 2024, desfășurată între 19 și 26 mai, păstrează acest profil, concentrându-se pe tematica „Cealaltă perspectivă”. Selecția din acest an include 24 de producții din 10 țări, de la dans contemporan la teatru fizic, teatru stradal, teatru bazat pe text, dar cu o citire modernă. Da, ne străduim în fiecare an să evităm locurile comune și să căutăm acel ceva interesant, încă nedescoperit, poate uneori riscant. Multe dintre aceste spectacole au fost descoperite de noi prin intermediul unui apel deschis lansat în noiembrie, când am primit peste 150 de înregistrări de vizionat – asta și pentru că am dorit să aducem spectacole în premieră în România, adică producții care nu sunt încadrabile în profilul altor festivaluri – timișorenii au ocazia unică de a vedea la TESZT 2024, de exemplu, avanpremiera celei mai noi producții coregrafiate de Josef Nadj din Franța, cu șapte dansatori africani extraordinari. E mult mai greu să cauți perlele ascunse în supraproducția anuală de spectacole, dar și bucuria e pe măsură când vezi cât de bine reacționează publicul.
De ce considerați necesar să expuneți public laboratorul de creație unde se presupune că se nasc ideile ce urmează să fie aplicate. E acest festival un test de verificare?
Deschiderea aceasta facilitează un dialog mai profund între artiști și spectatori. Aceasta nu doar demistifică procesul artistic, dar și permite publicului să înțeleagă mai bine munca, gândirea și metodele din spatele spectacolelor. În cadrul TESZT, întâlnirile și discuțiile cu artiștii după spectacole sunt esențiale pentru a încuraja acest tip de interacțiune.
Așa cum sugerează și numele festivalului, TESZT (test) funcționează ca un mediu de testare pentru idei noi și forme artistice inovatoare. Aș zice și că România are nevoie de astfel de experimente, deoarece este (încă) puțin conectată la tendințele teatrale din restul lumii. Nu trebuie să mergem mai departe de zona Balcanilor ca să vedem că există și dincolo de România teatru de calitate, interesant, care te îndeamnă la reflexie sau îți bucură mintea și ochii. Ca orice festival, TESZT funcționează ca o oglindă pentru Teatrul Maghiar – ne dăm seama cam pe unde ne poziționăm și cum am putea să fim mai buni.
Sunteți cofondator al unui festival al teatrelor maghiare care aduce anual la București producții de vârf ale teatrelor de limbă maghiară din țară. Ce legătură este între acesta și TESZT? Care pe care inspiră ?
În contextul relației dintre Festivalul teatrelor maghiare din București și Festivalul Euroregional de Teatru TESZT din Timișoara, este important de subliniat că evenimentele au scopuri complementare, dar abordări și publicuri țintă distincte.
Bukfeszt se concentrează pe promovarea producțiilor de vârf ale teatrelor de limbă maghiară membre ale Asociației MASZIN (din Timișoara, Oradea, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Satu Mare). Scopul său principal este de a aduce în fiecare an spectacolele teatrelor maghiare în capitală, oferind publicului bucureștean acces la diversitatea și calitatea teatrului de limbă maghiară în contextul în care turneele și invitațiile venite dinspre București s-au rărit. Teatrele maghiare beneficiază astfel de o expunere benefică (inclusiv în fața specialiștilor din domeniu), își testează spectacolele pe un public diferit de cel de acasă.
TESZT, organizat de Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timișoara din 2008, are o acoperire mai largă, incluzând producții din toată Europa, nu doar din teatrele de limbă maghiară. Ba chiar aș spune că ne străduim să extindem, de la an la an, cât mai mult numărul de limbi care se vorbesc pe scenă. TESZT are acum o echipă solidă, care face tot ce poate cu resurse limitate, și poate contribui la festivalul din București în ceea ce privește logistica și structura de organizare. Scopul final al ambelor este promovarea teatrului de înalt nivel artistic și a dialogului intercultural.
Sunteți, domnule Attila Balasz, un manager de succes, cu experiență și cu realizări notabile în teatrul pe care-l conduceți. Ce puteți spune despre modul cum se exercită această funcție în momentul acesta în țara noastră. E o criză a managementului cultural și în mod special a celui teatral ?
Bugetele culturale sunt cum sunt, ceea ce afectează capacitatea teatrelor de a produce spectacole de calitate și de a menține infrastructura necesară. Managerii culturali se confruntă frecvent cu proceduri administrative greoaie și cu un cadru legislativ care în ultima vreme a devenit din ce în ce mai restrictiv. Aceste obstacole îngreunează implementarea proiectelor artistice și accesarea fondurilor publice și private.
Există o nevoie acută de programe de formare și dezvoltare profesională în domeniul teatral, dar și o regândire a salarizării - o resimțim în perioadele în care nu reușim să angajăm noi colegi din cauza salariilor precare sau atunci când fluxul de personal este prea rapid. Sectorul cultural este adesea influențat de schimbările politice care pot duce la fluctuații, ceea ce creează incertitudine pentru planificarea pe termen lung. Pentru că sunt și actor, înțeleg că spiritul de inovație este esențial în sectorul cultural, nu putem planifica și măsura totul ca la fabrică.
Care sunt viitoarele surprize repertoriale la Teatrul Csiky Gergely, teatrul care a dat anul trecut premiera cu Doctorul de Robert Icke în regia lui Andrei Șerban?
Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara continuă să ofere un repertoriu divers și inovator, reflectând angajamentul său de a promova mai ales creația contemporană.
Continuăm să jucăm cele mai recente producții-fanion: „1978” în regia lui Tomi Janežič , care are două nominalizări UNITER, și „Pericles” în regia lui Philip Parr, iar în toamnă vom readuce pe scenă „Tragedia omului” în regia lui Silviu Purcărete. Colaborarea cu regizorii de calibru internațional din ultimii ani ne-a ajutat să creștem și să dezvoltăm trupa teatrului, care are doar de beneficiat și de învățat, dar și să devenim mai vizibili pe plan extern.
În momentul de față lucrăm la spectacolul „Danaos” în regia lui Kristóf Szabó e un regizor-coregraf din Germania care folosește teatrul fizic și a pornit de la textul lui Eschil „Rugătoarele”. Îl cunoaștem deoarece și-a prezentat de câteva ori producțiile la TESZT, e un artist complex și care nu poate fi încadrat într-o categorie clară de gen artistic.
