De ziua mondială a teatrului fără teatru

E al doilea an când teatrul și-a sărbătorit planetar ziua în pandemie. Adică închis. Fără perspectivă. Pe gânduri. Unii (independenții) au întâmpinat evenimentul cu un protest al supraviețuirii. Se știe că, fără mult promisul ajutor de la stat, artiștii freelanceri sunt amenințați cu dispariția profesională. Alții (teatrele subvenționate) au pregătit premiere pe care le-au jucat o dată sau de două ori, spre regretul celor care nu mai speră să le vadă vreodată. Au fost premiere la Constanța (Ziua Z, scenariu Ionuț Sociu, internațional (Oscar și tanti roz, 6.000 de bilete vândute), altele create anume sau preluate de pe scenele teatrelor, iar televiziunea profită de împrejurări pentru a difuza din arhiva Teatrului TV producțiile, mai vechi sau mai noi. Ce-i trist e că, oftând și strângând din dinți, lumea teatrului pare să se obișnuiască cu zisa nouă normalitate, căutând soluții paleative pentru a ieși din... depresie.

Va fi o Gală UNITER, vor fi ceva evenimente prefigurate pentru vară și toamnă, deși în răstimpul scurs de anul trecut nu știm să regia Bobi Pricop), la Iași (Trei piese triste, de Maurice Maeterlinck, regia Radu Afrim), la Nottara (Lecția, de Eugen Ionescu, regia Felix Alexa), la Odeon (Cui i-e frică de Virginia Woolf, de Albee, regia Alexandru Mâzgăreanu), la Bulandra (După D-ale carnavalului, de I. L. Caragiale, regia Cornel Scripcaru).

Sunt în repetiții avansate alte titluri, dar cine știe când și unde vor vedea lumina scenei, dacă pandemia și actualele restricții continuă. Zumzăie internetul de spectacole online, unele cu succes se fi preocupat cineva să repună în circuit spațiile de spectacol în aer liber sau să creeze mult invocatele spectacole de sunet și lumină pe care cândva le-au inventat tot oamenii scenei. Până atunci, de Ziua Mondială a Teatrului, mai pesimiști sau mai optimiști, artiștii din domeniu și-au făcut urări de solidaritate, pline de sentimente frumoase și promisiuni. Ca la sărbătoare.

Transcriem mai jos din mesajele unor instituții internaționale și naționale transmise cu acest prilej.

Mesajul Internațional de la Institutul Internațional de Teatru (ITI)

Helen MIRREN

Actriță de teatru, film și televiziune. În palmares, premiul Academiei Americane de Film pentru rolul din filmul „The Queen”, distinsă cu Ordinul Dame al Imperiului Britanic.

Au fost timpuri atât de dificile pentru reprezentațiile cu public și mulți artiști, tehnicieni, artizani le-au înfruntat din interiorul acestei profesii, marcată deja de sentimentul de nesiguranță. Poate că tocmai această perenă stare de insecuritate i-a făcut mai apți să supraviețuiască acestei pandemii cu inteligență și curaj.

În aceste circumstanțe noi, mulțumită în mare măsură internetului, imaginația lor s-a tradus deja în moduri de comunicare inventive, amuzante și emoționante. De când au apărut pe lume, ființele umane și-au spus unele altora povești.

Frumoasa cultură a teatrului va rămâne vie atâta timp cât vom exista.

Imboldul creator al scriitorilor, designerilor, dansatorilor, cântăreților, actorilor, muzicienilor, regizorilor nu va fi niciodată înăbușit și va reînflori curând, cu o nouă energie și cu un nou mod de înțelegere a lumii în care trăim cu toții. Abia aștept!

Mesajul Național pentru Ziua Mondială a Teatrului (Centrul român ITI)

Ion CARAMITRU

Președinte UNITER / Centrul Român ITI

Teatrul văzut din cușca sufleurului

De-a lungul istoriei universale a teatrului s-au mai petrecut evenimente care l-au trimis în adormire: epidemii, pandemii, războaie, guverne de un bigotism aparte, dictatori. Dacă stau să mă gândesc, de cele mai multe ori, aceste sincope nu l-au îngenuncheat, ci l-au întărit, i-au dat motive în plus de a supraviețui, ca apoi să reapară mai viu și mai puternic. Prizonier al conjuncturii, teatrul evadează de sub escortă și-și găsește libertatea în respectul față de cuvânt și dragostea față de public. Unde trebuie căutat teatrul când este interzis? Ce se întâmplă cu el când e părăsit? Cine-l conservă în așteptarea unor vremuri mai bune? Nu cumva beneficiarii școlii de interpretare, purtători de haine vii ai personajelor-etalon? Nu actorii? Nu speranța lor de a fi urmăriți? Vânați sau adulați? Rezervați sau protestatari? Intrați pe scena goală și deschideți cușca de sufleur. Textul e acolo. Șoapta e în așteptare. Discursul incendiar. Mai lipsește un amnar și voința de a pune capăt nepăsării. Teatrul oferă lecții de dicțiune, de atitudine, de respect față de rostire, de civilizație. În fapt, ceea ce încerc să spun aici este un apel la calm, la studiu, la răbdare. Aveți încredere în noi, oamenii de teatru care, alături de un public credincios, asigurăm permanența unei insule a libertății, a unui altar laic al cunoașterii de sine. La Mulți Ani, cu sănătate!

Să construim împreună speranța...

Constantin CHIRIAC

Director general al Teatrului Național Radu Stanca, Președinte FITS

Dragi prieteni, artiști, susținători și în primul rând public,

Sunt emoționat și fericit cu ocazia zilei care sărbătorește ceea ce înseamnă miracolul teatrului, al artelor spectacolului, probabil cea mai trecătoare formulă de artă, dar și cea mai fierbinte în același timp pentru că fără această emoție a întâlnirii, a respirării împreună, a temperaturii în care se întâmplă comunicarea și creația, probabil că nu ar mai avea rost această minune care este teatrul, care este dansul, care este muzica și care este formula hibridă dintre toate cele pe care le-am menționat. Vreau să fac o plecăciune în fața tuturor celor care fac posibil acest eveniment.

Mulțumesc președintelui României pentru Înaltul Patronaj, Primăriei și Consiliului Local al Sibiului, Guvernului României, Ministerului Culturii, Ministerului Educației, Institutului Cultural Român, tuturor sponsorilor, institutelor culturale, ambasadelor, partenerilor care fac posibil acest mare eveniment. Suntem bucuroși că suntem împreună și că am reușit iată, după mai bine de un an de închisoare lăuntrică, să continuăm acest miracol al dialogului și al comunicării. Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu vine cu o provocare: haideți să construim împreună speranța!

Dacă anul trecut, cu puterea de a crede am reușit să facem primul festival online la care au fost 104 țări cu o audiență absolut incredibilă, anul acesta, pentru a fi siguri că pe mulți pe care vă văd acum prin acest dialog imaginar, vă așteptăm să ne revedem. Am mutat festivalul din iunie în august. Între 20 și 29 august vă așteptăm la Sibiu. Vor fi trei dimensiuni ale festivalului. Dimensiunea fizică, în care marile nume vor fi de față și vor fi marile personalități care sunt cinstite pe Aleea Celebrităților, alături de cele 43 de mari nume care sunt acolo premergător pornind de la Peter Brook, care a ținut să ne trimită din nou mesaj pentru ediția din acest an, sub semnul solidarității. Vor fi Akram Khan, Israel Galvan, Maria Pages, Charlotte Rampling, Denis O’Hare, Jan Lauwers și Helmut Stürmer. Sunt șapte nume importante ale artelor spectacolului, pentru care vor fi consfințite castele aici pe pământ, cu posibilitatea ca fiind cu picioarele pe pământ să mângâiem locul de acolo din cer unde cu toții vom ajunge.

(...) Scena digitală pe care am creat-o în așa fel încât mari nume care au spus „Constantin, vrem să jucăm pentru festivalul de la Sibiu, vrem chiar dacă nu vom putea ajunge”, dincolo de toate companiile care vor fi fizic, pornind de la Declan Donnellan până la Kibbutz, de la Eugenio Barba până la Akram Kam și toți cei pe care i-am spus pe Aleea Celebrităților, dar vom avea și nume care vor juca special pentru festival de la ei acasă.

Pornind de la Ivo van Hove până la Opera din Lyon cu un mare spectacol de Zholdak, de la Dodin până la Rimini Protokoll, de la Marie Chouinar până la Batsheva, de la „Visul unei nopți de vară” al lui Silviu Purcărete de la Tokyo și așa mai departe. Iată o solidaritate uriașă a marilor nume, creatori care țin să consfințească acest loc de răspântie, acest loc de întâlnire, de prietenie, de miracol care este Sibiul.

(...) Dragii noștri, haideți să ne luăm în considerare așa frumoși cum suntem, cum știm să visăm, cum știm să mergem înainte cu încredere, cu putere, cu bucurie și, mai ales, cu dragoste.

La mulți ani tuturor creatorilor și fie ca această îmbrățișare uriașă pe care Festivalul, Teatrul Național, Bursa de Spectacole, Școala Doctorală, tot ce am creat aici la Sibiu să fie primit și să fie răspândit așa cum se cuvine!

(fragmente din mesajul FITS)