Despre libertate...

Galeria Ivan a participat la ediția din 2024 a Programului Cantemir al Institutului Cultural Român pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Rezultatul a fost expoziția Variables as Absence of Uniformity, realizată în colaborare cu Galeria Wetterling din Stockholm.

Expoziția propune un dialog generațional între artiști despre diversele metode de abordare a conceptului de libertate, un concept ușor influențabil de schimbările socio-politice și ecologice. Expoziția are drept temă principală tocmai această entitate sensibilă la factorii externi și predispusă discursurilor contradictorii care încearcă să îi definească sensul.

Au fost selectați șase artiști români din generații diferite, Giulia Crețulescu, Lia Perjovschi, Gavril Pop s.a.b.a. (Silvia Amancei & Bogdan Armanu), Iulia Toma și Mădălina Zaharia.

Prin îmbinarea mai multor medii artistice, cum ar fi obiecte textile, picturi, colaje, videouri, publicul este invitat la o cercetare amănunțită a fiecărei practici folosite de artiști și a fiecărui subiect și tematici abordate. În ciuda volumului mare de lucrări, expoziția nu este aglomerată, artiștii fiind delimitați, dar nu într-un mod evident, fiind mai degrabă o tranziție naturală.

Printr-un joc al contrastelor dintre rațional/intuitiv, natural/artificial, obiectiv/subiectiv, Giulia Crețulescu, o artistă interdisciplinară, creează obiecte textile hibride om-obiect, deconstruite până în punctul în care formele originale își pierd sensul și funcționalitatea. Lucrările sale se află într-un spațiu liminal în care, pentru că nu mai pot fi ce erau, cad într-un proces continuu de devenire, încercând să își construiască o nouă identitate. Artista este interesată de redarea unui statut incert al obiectului ale cărui sensuri variază, lăsând publicul să descopere posibile serii ontologice de dezvoltare ale creațiilor sale.

Gavril Pop explorează nuanțele ascunse ale actelor repetitive care sunt atât parte a procesului de învățare, cât și o metodă de  reconfigurare a realității și a sensurilor cunoașterii. Lucrările sale se concentrează pe violența implicită și dezvăluie un sentiment de tensiune iminentă și incertitudine. În viziunea sa, stelele sunt un indicator al conflictului. La fel ca Giulia Crețulescu, și Gavril Pop încurajează introspecția și explorarea subiectivității și experiențelor personale prin lucrări care variază de la forme geometrice la litere și puzzle-uri fără sens. De asemenea, ambii artiști împărtășesc un interes pentru ambiguu și nedefinit. Arta are o componentă educativă care nu este ignorată de artiști, aceștia încurajând publicul să emită judecăți proprii în raport cu lucrările în cauză. Interactivitatea dintre public și artiști, public și lucrări sau public și întreg spațiul expozițional este esențială pentru formarea unei experiențe complete și calitative.

Lia Perjovschi este fondatoare și coordonatoare a proiectelor de tip work in progress, Arhiva de Artă Contemporană și Centrul de Analiză a Artei și al Muzeului Cunoașterii, proiect interdisciplinar și educațional care a fost înființat în 1999 și continuă să existe și astăzi. Lia Perjovschi este o artistă ale cărei lucrări explorează o lume în schimbare, concentrându-se pe studiul social și explorând dinamica interpersonală și stările psihologice. Lucrările sale explorează motivațiile dublurilor și ale alter egourilor, prezentând corpul feminin drept instrument al rezistenței față de represiunea politică și socială. În Lupta pentru dreptul meu de a fi diferită, un video al unui performance de-ale artistei, din 1993, prezentat la Festivalul de Performance Zona din Timișoara, constă într-un dialog fizic asemănător unei lupte dintre Lia Perjovschi și o păpușă de cârpă de dimensiuni normale, care este alter egoul său. Practica sa artistică este variată, experimentând în mai multe medii cum ar fi performance-ul, asamblajul, desenul și textul. Lucrările sale au fost prezentate în mai mult de 700 de expoziții, conferințe și ateliere de lucru în întreaga lume.

Arta există în cadrul societății, drept pentru care studiile sociale și arta se intersectează de multe ori, cum este cazul duoului artistic s.a.b.a., format din Silvia Amancei & Bogdan Armanu. Cei doi artiști lucrează împreună din 2012 și au drept obiectiv utilizarea artei și a mijloacelor artistice, pentru a înțelege capitalismul și pentru a construi un viitor comun. Unul dintre proiectele lor, intitulat It was always in plainsight, a fost inițial creat ca un proiect site-specific, fiind prezentat la București în 2020. Proiectul explorează povestea unui cuplu din clasa de mijloc care se confruntă cu o presupusă crimă fără victime. Prin folosirea unor elemente estetice cinematografice de tip thriller și horror, sunt subliniate aspecte profunde ale vieții contemporane într-o notă ironică.

Narațiunea este importantă pentru că pune bazele unei lumi pe care o putem controla, fiind materializată. Asta creează un sentiment de liniște, dar invită totodată la un moment de introspecție. Iulia Toma este o artistă care utilizează mediul textil în lucrările sale, combinându-l cu instalații, fotografie, text și performance. Ea folosește țesături diverse, adunate de-a lungul timpului, precum fragmente de haine sau covoare, cărora fie le păstrează identitatea inițială, fie le reinventează. Iulia Toma se folosește de fragilitatea materialelor pentru a reda într-o manieră îndrăzneață subiecte importante ale societății contemporane, cum ar fi feminismul, drepturile femeilor, relațiile interpersonale ale comunităților închise, materialitatea vieții urbane sau justiția socială. O poveste despre un posibil viitor ecologic este spusă într-o serie de lucrări ale artistei în care diverse creaturi își fac apariția în această lume nouă imaginată.

Mădălina Zaharia este o artistă și regizoare care îmbină arta, elementele de design și narativitatea pentru a transforma spațiul expozițional în așa fel încât povestea de pe ecran să pătrundă și în spațiul real. TristxtOTL, filmul câștigător al secțiunii „Best Experimental” la festivalul de scurtmetraj din San Francisco, din 2024, este un film science-fiction melancolic care abordează tema tristeții și durerii ca instrumente de transformare. În timp ce dialogul trist și repetitiv dintre personajele principale, interpretate de Fionnuala Kennedy și Ebun Sodipo, descriu la nivel auditiv durerea, o piatră este manifestarea fizică și vizuală a disperării. TristxtOTL explorează anxietatea și gândurile intruzive sugerate de albastrul care invadează tot ecranul, descriind totodată corpul îndurerat ca pe un colaborator empatic. Bazându-se pe referințe literare și științifice, această dramă SF își propune să reinventeze durerea ca pe o forță capabilă de reasamblare și mobilizare în vederea schimbării cognitive.

În lucrările selecționate, artiștii abordează conceptul de libertate în diferite moduri și maniere, analizând și prezentând societatea din perspective diverse. În același timp, e păstrată libertatea obiectului artistic, care iese de sub controlul artistului și capătă semnificații noi și diverse date de public.

Bianca Băjenaru,

Curator, masterand Istoria artei, Academia de artă București

Galeria Wetterling a fost fondată în 1978 de Björn Wetterling și este amplasată în parcul istoric Kungsträdgården din Stockholm. Programul galeriei este unul dinamic, promovând artiști emergenți, dar prezentându-i totodată și pe cei consacrați, fie din spațiul suedez, fie de peste granițe. Galeria Wetterling a devenit una dintre galeriile contemporane de renume din Scandinavia, având o istorie bogată. Robert Rauschenberg, James Rosenquist sau Frank Stella au ajuns în Suedia prin intermediul acestei galerii. În prezent, Galeria Wetterling se concentrează asupra promovării noilor artiști atât suedezi, cât și internaționali, publicul fiind încurajat să descopere noile apariții de pe scena de artă contemporană.

Co-organizatoarea expoziției, Galeria Ivan s-a deschis în 2007, ca o inițiativă privată a proprietarului și directorului Marian Ivan, pe scena încă tânără a galeriilor comerciale din România. Portofoliul galeriei conține atât artiști de renume, precum Geta Brătescu, Paul Neagu, Lia Perjovschi sau Horia Bernea, artiști emergenți, cum ar fi duoul Anca Benera & Arnold Estefan, s.a.b.a., Iulia Toma, Cristina David, Ștefan Sava sau Andreea Ciobîcă, artiști internaționali, Ross Taylor și Jaro Varga, sau artiști români stabiliți în străinătate, precum Bartha Sandor sau Mădălina Zaharia.