Pe aceeași temă
Cifrele nu sunt întotdeauna atrăgătoare și nici nu spun o poveste rafinată, dar tabloul pe care îl desenează contează pentru a înțelege mai bine rostul și rolul unui târg de carte. Cele peste 500 de evenimente editoriale înseamnă tot atâtea potențiale întâlniri, între autori sau editori și public, adică cititori. Ele au făcut posibil ca pe scaunele din spațiile de evenimente să se așeze, de pildă, Ana Blandiana, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Teodor Baconschi, Armand Goșu, Marius Chivu sau Cristian Mungiu. Am putea umple această pagină de revistă numai cu numele celor pe care editurile i-au adus la întâlnirea cu cititorii în cadrul Gaudeamus, desfășurat timp de cinci zile, în perioada 22-26 noiembrie, în București, la Pavilionul Romexpo.
Humanitas, Litera și Polirom au plecat cu trofee
Odată cu ediția din 1997, au fost lansate Trofeele Gaudeamus, care sunt acordate la finalul târgului pentru trei dintre editurile participante. Clasamentul este realizat prin votul publicului. La această ediție, vizitatorii au stabilit ca trofeele să meargă, în ordinea preferințelor, la editurile Humanitas, Litera și Polirom.
Grupul Humanitas a venit la târg cu peste 1.000 de titluri și a organizat 36 de lansări de carte și sesiuni de autografe. La finalul celor cinci zile, a pus pe listă și bestsellerele Gaudeamus 2023, top deschis de volumul coordonat de Radu Paraschivescu: „Ce vrăji a mai făcut pisica mea” (Humanitas), Eric-Emmanuel Schmitt cu „Provocarea Ierusalimului” (Humanitas Fiction) și Ioana Pârvulescu –„Trei zile nemaipomenite” (Humanitas Junior).
Pentru „Ce vrăji a mai făcut pisica mea: Povești care torc, miaună și cer să fie alintate”, scriitorul Radu Paraschivescu, autorul și coordonatorul cărții, a provocat alte 14 personalități să scrie câte un text despre pisici, ale lor sau „din împrejurimi”, și i-au răspuns Ana Blandiana, Lidia Bodea, Gigi Căciuleanu, Denisa Comănescu, Marius Chivu, Cătălina Dumitrescu, Mihai Frățilă, Simona Kessler, Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihăilescu, Germina Nagâț, Alina Pavelescu, Tania Radu, Vlad Stroescu.
Două alte evenimente organizate de Grupul Humanitas care au strâns mulțimi de cititori au fost lansarea albumului centenar „Monica Lovinescu: O viață, o voce, un destin”, o biografie ilustrată realizată de Cristina Cioabă, și cea a volumului „Călătorie în lumea formelor”, semnat de Andrei Pleșu, care completează tripticul cărților dedicate lumii artelor, alături de „Ochiul și lucrurile” și „Capodopere în dialog”.
Editura Litera a promis „experiențe de lectură fabuloase” și a adus la Gaudeamus noutăți precum „Impostorul”, de Zadie Smith, și „Palatul de cristal”, de Amitav Ghosh, dar și cărți premiate, cum este „Biroul de elucidare a destinelor”, de Gaelle Nohant, Grand Prix RTL Lire Magazine Littéraire 2023, prezentată ca fiind „o carte fascinantă din punct de vedere istoric, sfâșietoare la nivel uman”. Un eveniment care a atras atenția, de înțeles mai ales în contextul aranjării scenei politice pentru alegerile de anul viitor, a fost lansarea volumului „Bătălia pentru viitorul României”, semnat de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Cartea ocupă primul loc și în topul celor mai vândute cărți la Gaudeamus 2023, anunțat de editură la finalul ultimei zile de târg, urmată pe locurile doi și trei de „Cronicile nesăbuinței. Adevăruri istorice în trilogia Charles Baker”, de Igor Bergler și „Fetele dispărute”, de Claire Douglas.
La capitolul cele mai vândute enciclopedii publicate de Litera, în top se află „Cărți care au schimbat istoria. De la Arta războiului la Jurnalul Annei Frank”, „Istoria lumii. Hartă cu hartă (ediția a II-a)” și „Scriitori. Viața și opera”.
Editura Polirom a participat cu peste 1.000 de titluri la ediția 30 a Târgului Gaudeamus, deschizând seria de evenimente cu un atelier pentru copii, pe teme istorice. „Povestiri despre femei”, de Ivo Andrić, și „Orașul Victoriei”, de Salman Rushdie, au fost primele lansări în „Biblioteca Polirom - 25 de ani”, unde au mai fost prezentate noutățile editoriale „Câteva luni din viața mea. Octombrie 2022 – martie 2023”, de Michel Houellebecq, sau „Diverse grade de succes”, de David Lodge.
Istoricul Armand Goșu a lansat volumul „Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondială”, ocazie pentru o analiză a evoluției războiului: „Anul următor, următoarele luni ar putea să fie decisive în evoluția războiului, pentru că, din păcate, planul așteptărilor lui Putin s-a văzut confirmat. Ucraina a devenit prizoniera războiului politic între democrați și republicani în Statele Unite, iar următoarele luni, până în 4 noiembrie 2024, când vor avea loc alegerile americane, ar putea să ofere un răspuns la felul cum se va încheia acest război”.
De altfel, cartea lui Armand Goșu ocupă primul loc în Top 10 vânzări Polirom la secțiunea autori români, în vreme ce volumul „Lecții”, de Ian McEwan, deschide lista celor mai cumpărate cărți ale unor autori străini.
„Mai-mult-ca-trecutul”, râvnită de cititori
Volumul „Mai-mult-ca-trecutul”, jurnalul lansat recent de Ana Blandiana, a fost desemnat „Cea mai râvnită carte a Târgului“, prin votul publicului.
Despre carte, criticul Ioan Pop a spus la lansare că este una „împotriva uitării, o carte de recuperare a demnității” și că ar fi o lectură obligatorie pentru tineri, din care „pot învăța enorm”.
Volumul de memorii se bucură deja de succes în rândul tinerilor, îndeplinind astfel visul declarat al autoarei. „Visul meu a fost ca aceste pagini (...) să folosească celor care nu le-au trăit și care, chiar dacă acum li se va părea totul suprarealist, vor descoperi niște adevăruri pe care probabil că nu le-au crezut când le-au spus bunicii și părinții lor (...). În orice caz, sentimentul meu este de recunoștință față de toți tinerii care citesc această carte și care în felul acesta vor fi mai înarmați în fața unei ideologii care, în mod evident, nu s-a terminat odată cu căderea Zidului, care există sub formă instituțională în țările comuniste din Extremul Orient, care există în tot felul de subterane psihologice și în fostele țări excomuniste și care se dezvoltă în Occident sub forma corectitudinii politice”, a spus Ana Blandiana.
La această ediție a Gaudeamus, Premiul de Excelență, acordat de un juriu format din Ion Bogdan Lefter, Cristian Teodorescu și Cosmin Ciotloș, a fost acordat Editurii Vellant din București „pentru calitatea prezenței la ediția 2023 (...) și pentru lungul șir de cărți de literatură și arte publicate în rafinate condiții grafice și pentru standul mereu atractiv”, „pe roți”, de la Gaudeamus.
Cărțile pentru copii, în centrul atracției
Vizitatorii Târgului de Carte Gaudeamus au preferat cărțile premiate, romanele-concept, dar și cele mai noi apariții din domeniul psihologiei. Este concluzia la care au ajuns reprezentanții Grupului Editorial Trei, care au vândut cel mai bine titlurile „Numele celălalt. Septologie I-II”, de Jon Fosse, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2023, și „Demon Copperhead”, de Barbara Kingsolver, laureată a Premiului Pulitzer pentru Literatură 2023. În topul celor mai vândute cărți publicate de editurile Trei, Pandora M și Lifestyle Publishing se mai află „Crimă la Oxford”, de Ruth Ware, și „Lup roșu, negru leopard”, de Marlon James, finalist al National Book Award for Fiction in 2019.
Aglomerație mare a fost la standurile cu cărți pentru copii, iar tematica de sărbători s-a regăsit printre cele mai căutate. „Surpriza de Crăciun pentru Findus”, de Sven Nordqvist, „Vacanța de Crăciun a Moșului”, de Mauri Kunnas, ambele publicate de Litera, volumul „Vine Crăciunul”, semnat de Monika Utnik și publicat de Editura Nemira, se află printe acestea.
În top 10 cele mai vândute titluri pentru copii prezentate de Editura Arthur stau „Jurnalul unui puști 18: Floare la ureche”, de Jeff Kinney, revista „Ordinul Povestitorilor. Numărul 16”, „Cum să faci să NU citești, dar să te umpli de bani: Ghidul lui Charlie Joe Jackson #4”, de Tommy Greenwald.
Fotografiile surprinse la Gaudeamus 30, cu zeci de copii care stau pe podea, fiecare cu cartea lui, citind cu nesaț, alții căutând locuri mai retrase pentru a savura poveștile, rămân imaginea unui târg care a început sub semnul cifrelor.