Pe aceeași temă
În prima parte a volumului, el relatează experiențele sale din state aflate în plin proces de democratizare, precum Bhutan, Kîrgîzstan, Madagascar, Nepal, Gabon, Coasta de Fildeș, Bolivia, Mauritania sau Guatemala. Autorul descrie procese electorale și aspecte ale vieții politice prea puțin cunoscute europenilor, schițând portretele unor politicieni specializați în lovituri de stat, schimbări de constituții sau manevre care au aruncat țări întregi în haos. A doua parte reunește două extrase din jurnalul lui Cristian Preda, din 2007 și 2012, când au avut loc cele două suspendări ale lui Traian Băsescu, o perioadă de mari frământări și incertitudini politice. Împreună, cele două secțiuni ale cărții ne arată – cu exemple concrete – cât de greu se construiește o democrație și, odată obținută, cât de ușor poate fi pusă în pericol.
Publicăm în continuare un fragment din acest volum.
15 martie 2007
Scriu, ca de obicei, noaptea târziu. Peste câteva ore merg la președinte, care m-a sunat din nou în după-amiaza de ieri. M-a prevenit că vor fi acolo și Lăzăroiu și Stănișoară, numiți odată cu mine la Palat.
Ieri, marți, am fost la guvern din partea MAE, la primirea d-nei Susane Kastner, vicepreședinta Bundestagului și șefa comitetului de prietenie România-Germania. Tăriceanu era într-o stare deplorabilă: neglijent îmbrăcat, dar și vulgar în furia lui anti-Băsescu. La un moment dat, i-a spus interlocutoarei că un marinar nu poate deveni președinte... Ceea ce, de altfel, nu e tocmai exact. Tonul lui, insistența cu care îl ataca pe președinte erau deplasate. A remarcat aceste lucruri și Călin Fabian, consilierul diplomatic de la guvern, cu care am rămas puțin să discut după reuniune.
|
|
De fapt, am vorbit, după întâlnire, și cu premierul. Nu mai era galant și destins, ci nervos și trist. Ce diferență față de atitudinea de acum câteva luni, când voia să mă trimită ambasador la Paris! Decepția mea a fost uriașă: mi-a spus textual că nu are bani pentru bursele francofone, pe care el a ținut să le instituim cu fonduri mai mari decât propusesem eu. Un asemenea gest îmi confirmă justețea demisiei mele de la MAE și a deciziei de a trece în tabăra Cotroceniului. Ca să nu mai zic că nici măcar n-a părut să-i pese de demisia mea. În orice caz, nu a invocat-o. Știu de la Cioroianu și de la Meleșcanu că a fost informat despre decizia mea.
Răzvan a plecat de la MAE, după ce președintele a semnat decretul de revocare ieri. Am aflat vestea demiterii ministrului de Externe chiar de la Tăriceanu, pe când eram la el în anticameră, fiindcă nu m-a primit în biroul lui. În conferința sa de presă, MRU a pomenit francofonia la coadă, deși a menționat că sommet-ul a fost cea mai amplă reuniune internațională găzduită de România. Îmi pare rău că prietenul meu, căruia îi datorez atâta, pleacă de la Externe, fiind o victimă a războiului dintre palate. A fost aplaudat, iar o doamnă a strigat: „să vă vedem Președinte!“.
16 martie 2007
Ieri dimineață, m-am întâlnit cu Băsescu (îl voi cita de-aici înainte TB). La întâlnire au venit și Lăzăroiu (care va coordona planificarea politică), Stănișoară, deputat al Partidului Democrat (care va prelua departamentul de securitate națională), ca și Bogdan Bujor Teodoriu, care era deja consilier de stat și care a fost acum „upgradat“ consilier prezidențial. TB ne-a spus că semnează decretele și ne-a întrebat când vrem să anunțe public numirile. Consens asupra variantei: „imediat“. L-am întrebat dacă păstrez calitatea de reprezentant personal pentru francofonie – a zis, evident, da –, dar și ce structură voi avea în subordine – iar el a explicat că organigrama trebuie refăcută.
|
CRISTIAN PREDA este profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti, unde predă din 1992. Este autorul mai multor volume despre evoluţia gândirii politice româneşti: Modernitatea politică şi românismul (1998); Occidentul nostru (1999); Staulul şi sirena. Dilemele unui marxist român (2002); Contribuţii la istoria intelectuală a politicii româneşti (2003). A scris, de asemenea, despre istoria liberalismului: Le libéralisme du désespoir. Tradition libérale et critique du totalitarisme dans les années 1938-1960 (2000); Liberalismul (2003); Mic dicţionar de gândire politică liberală (2004). A publicat mai multe studii despre sisteme electorale şi politica românească: Tranziţie, liberalism şi naţiune (2001); România postcomunistă şi România interbelică (2002); Partide şi alegeri în România postcomunistă (2005); Regimul, partidele şi sistemul politic din România (în colaborare, 2008). La Editura Polirom i-au apărut două cărţi: Introducere în ştiinţa politică (2010, 2013) şi Rumânii fericiţi. Vot şi putere de la 1831 până în prezent (2011). |
I-a chemat, apoi, pe consilierii prezidențiali deja angajați, cerându-ne să fim o echipă, lucru mai important, zicea el, decât apărarea președintelui. „Apărați doar ce poate fi apărat!“ Ne-a cerut, de altfel, ca în intervențiile publice să nu-i ridicăm în niciun caz osanale, fiindcă asta e ceva ridicol. [...]
Presa a preluat, desigur, informația despre numiri, făcută publică de către Adriana Săftoiu. Care a anunțat inițial că la Cotroceni vine Cezar Preda... I-am trimis repede un SMS, iar Adriana a corectat în aceeași conferință de presă ce spusese. Seara, la TV, Cristoiu m-a calificat drept „taliban“, pronosticând că voi scrie în gazete, așa cum face deja Baconschi, împotriva partidelor și împotriva presei. De unde oare scoate trăsnăile astea?
