O bibliografie contemporană

Justina Irimia | 19.02.2019

Conținutul și stilistica celor mai multe cărți de self-help potențează cu succes ignoranța de fond și, în calitate de formulă ce oferă prompte rezolvări, asigură o cale netedă spre alienare.

Pe aceeași temă

Atunci când, în 1621, cărturarul Robert Burton publica Anatomia melancoliei – un remarcabil manual medical și, deopotrivă, text filosofic și estetic, irigat de elemente preluate din numeroase alte științe, el își înscria numele în istorie. Apreciată de John Keats, Samuel Beckett și Jorge Luis Borges, lucrarea reprezintă un vast studiu al depresiei clinice, în accepțiunea sa contemporană. Astăzi, este considerată prima carte din categoria self-help, însă profunzimea, rigoarea și erudiția sa nu o pot situa decât forțat în proximitatea textelor ce formează abundenta literatură motivațională.

Fenomen care a marcat ultimele decenii definite de o spectaculoasă căutare a formei fără fond, această industrie prosperă își găsește, printre celebrități, admiratori precum Oprah Winfrey și Will Smith. Pe cât de savuroase sunt convingerea și entuziasmul cu care cărțile de dezvoltare personală promit explorarea adevărurilor ultime sau, cel puțin, revelarea secretului îmbogățirii, pe atât de înduioșător-candidă se profilează încrederea cumpărătorilor lor. Intenția și efectul aflându-se în acord, succesul comercial se anunță peren. Procesul este simptomatic pentru desubstanțializarea galopantă a epocii noastre, în care marile descoperiri vizează, previzibil și periodic, variantele de iPhone, iar comoditatea reflecției îndeamnă la lectura unor texte similare „bu­tadelor“ publicate la editura Facebook.

Departe de referirile culturale și istorice la care recurgea Dale Carnegie, acum peste un secol, în Arta de a vorbi în public, conținutul, registrul și stilistica celor mai multe cărți de self-help potențează cu succes ignoranța de fond și, în calitate de instrument practic, de formulă sau de program ce oferă prompte rezolvări, asigură o cale netedă spre alienare. Fără a avea pretenția de a contura cu acuratețe profilul consumatorului acestei literaturi, este rezonabilă bănuiala asupra lipsei de subtilitate și a organului pentru metaforă – teren fertil pentru asimilarea conținutului autoproclamat sapiențial. Este de presupus că un astfel de cititor va fi atras, în egală măsură, de alte forme de lectură facilă, însă remarcabil rămâne interesul pentru maculatura providențială nu ca pornire complementară unei curiozități elevate, ci drept principală manifestare intelectuală. Persoanele care consideră de cuviință să înceapă edificarea unei tardive bibliografii prin cumpărarea cărților literaturii motivaționale par să caute o legitimare a gestului în sine. Cu alte cuvinte, consimt să se angajeze, precaut, pe lungul drum al cultivării, dar o fac alegând forma pseudolivrescă a unei înțelepciuni de bazar, sub mirajul rigorii tonic-matematice a titlurilor precum Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, 15 minute pentru fericire și 9 pași pentru atingerea scopurilor.

În altă secțiune a aceleiași comunități se înscriu cei care, absolvenți ai unei minime instruiri culturale, adoptă, entuziast, un univers de plastic, convinși că aleargă la autentice izvoare solomonice de sfaturi și îndemnuri. Dorind să devină bogați, să atingă succesul sau, pur și simplu, să-și ordoneze gospodăria după metode bulversant de inovatoare, ei elogiază, indirect, virtuțile omogenității. În fond, ce rost își poate afla lectura, fie și superficială, a Cugetărilor lui Pascal, atât timp cât un titlu precum Existența ta este irepetabilă anunță o tulburătoare călătorie spirituală? Speculația privind asemănarea acestui tip de cititor cu cel sedus de formele baroce ale teoriei conspirației, de asemenea găzduite generos de mii de volume de succes, îndrăznește să se strecoare în acest context.

Pe de altă parte, ignorarea voită a dinamicii pieței de carte ar fi nedreaptă. Nu putem evita să ne plecăm, resemnați, în fața calculelor editurilor care asigură, într-un ingenios echilibru, publicarea unor texte valoroase cu ajutorul vânzării de succes a literaturii motivaționale. După cum injust ar fi refuzul de a recunoaște susținerea și încurajarea genuine furnizate de anumite cărți ce descriu abisul depresiei și tragedia cancerului. Sunt notabile, de altfel, titlurile amuzante, menite să exorcizeze retoric răul indicibil al bolii. Însă, indiferent de intenția sa de cele mai multe ori bună, literatura motivațională rămâne, eminamente, un erzaț consolator grație căruia consumatorii săi descind într-un univers în care deosebirea dintre soluția pentru atingerea fericirii și cea pentru detartrarea vasului de WC se pierde în negura demersului cognitiv.

Un spontan O, sancta simplicitas! pare reacția potrivită, atunci când se constată că titlul Bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus a dobândit mai multă relevanță decât un titlu precum Muntele vrăjit. Iar în fața afirmației potrivit căreia orice carte este, fundamental, o carte motivațională se conturează un inevitabil răspuns – aproape orice carte este, într-adevăr, un text motivațional, cu excepția cărților motivaționale

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22