Pe aceeași temă
Ediția Bienalei Art Encounters de anul acesta și-a marcat apariția printr-o abordare de nuanță conceptuală, având ca fundație actualitatea și tensiunea creată de situația pandemică, oferind, totodată, un teren fertil dezbaterii și dialogului în direcția identificării diferitelor posibilități de ameliorare a amenințărilor cu care ne confruntăm. Sub umbrela generală, Our Other Us, Bienala Art Encounters dezvoltă diverse zone de explorare în perimetrul unor subiecte cu caracter introspectiv, printre care: relația pe care o avem cu noi înșine și cu cei din jur, dar și conexiunea om-natură, unde influențele reciproce dintre acestea sunt precedate de posibile strategii de raportare la acțiunile omului în mediul înconjurător.
Un aspect-cheie al artei contemporane, perpetuat prin divergențele legate de sustenabilitatea și responsabilitatea de ansamblu, poate fi considerat modul de centrare al conștiinței de sine, printr-un exercițiu de asumare și discernământ în raport cu cotidianul, dar și față de un tip de dezvoltare a percepției asupra sinelui. Programul curatorial al Bienalei Art Encounters 2021 punctează cu o atitudine contemplativă acest tip de abordare conceptuală prin intermediul unei bifurcații organizatorice, unde sunt dezvoltate două expoziții centrale: Peisaj în oglindă convexă (Landscape in a convex mirror), realizată de curatorul Mihnea Mircan și expoziția „Cum să coabităm” (How to be together), concepută de curatoarea Kaszia Redisz. Punctele forte ale expozițiilor subliniază termeni precum comunitate, coexistență, conștientizare, conectare și conlucrare. Efectul propus poate fi interpretat sub formă de adoptare a unei conduite personale, pe care omul o poate dezvolta în relație cu el însuși și cu mediul înconjurător. Poziționată în prim-plan, ideea de comunitate devine o temă fundamentală pe care Bienala Art Encounters o rostogolește și o analizează, identificând, totodată, gravitatea și amenințările conjuncturilor contemporane. Ambele expoziții propun diferite particularități dezvoltate în jurul prezenței omului în lume, însă sunt coagulate sub aceeași pătură conceptuală ce le sudează și prin care se evidențiază într-un mod proeminent întregul demers teoretic.
Atât expoziția Kasziei Redisz, Cum să coabităm (How to be together), cât și cea a lui Mihnea Mircan, Peisaj în oglindă convexă (Landscape in a convex mirror), sunt construite plastic printr-o serie generoasă de medii de expresie, precum: pictură, sculptură, fotografie, instalații site-specific, instalații video-sound, performance, etc. prin care artiștii invitați explorează, în termeni proprii, posibilități de conturare a subiectelor propuse. În cazul cadrului expozițional, la Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși”, un context generos din punct de vedere al spațiului, cât și al jocului conceptual, artiștii au gândit o serie de scenarii posibile, ocolind ideea unor soluții rigide, prin reflecții asupra sistemelor ecologice, economice, politice și sociale. De asemenea, How to be together s-a extins inclusiv în spații precum: Institutul Francez din Timișoara, Galeria Helios, intervenție a artistei Suzanne Husky în cartierul Fabric. Modul în care publicul e invitat să străbată zona expozițională are de-a face cu un traseu aproape labirintic, închegat, oarecum, de instalația lui Vlad Nancă, intitulată Forum, realizată special pentru Bienala Art Encounters 2021. Lucrarea lui Vlad Nancă, în care se regăsește acel laitmotiv al coloanei pe care artistul îl explorează progresiv în practica sa, conturează prin structură și abordare ideea de secțiune arhitecturală destinată întâlnirii în scopul închegării unui dialog. Instalația are potențialul de a oferi întregii încăperi voalul necesar dezbaterii colective la care este invitat să reflecte marele public. În ecuația expoziției How to be together, artiștii sunt conectați într-un spațiu și timp comune, ei venind din zone și țări diferite. Printre ei se numără: Dobrawa Borkała, Agnieszka Brzeżańska, Flaviu Cacoveanu, Valko Chobanov, Daniela & Linda Dostálková, Ndidi Emefiele, Kitti Gosztola & Bence György Pálinkás, Irena Haiduk, Haveit, Mihaela Hudrea, Anna Hulačová, Suzanne Husky, Nona Inescu, Agata Ingarden, Wojciech Ireneusz Sobczyk, Dominika Kowynia, Iva Lulashi, Gizela Mickiewicz, Hana Miletić, Minitremu/Monotremu, Małgorzata Mirga-Tas, Vlad Nancă, Davinia-Ann Robinson, Selma Selman, Jura Shust, Alexandra Sukhareva, Lala Meredith-Vula, Drdan Zhegrova.
Acestei secțiuni contemporane, Kaszia Redisz îi anexează o altă expoziție, intitulată Seasons End, de data aceasta localizată în spațiul Casei ISHO al Fundației Art Encounters, unde este dezvoltat un discurs legat de generația artiștilor din vechiul bloc sovietic, respectiv perioada 1965-1985. Aici s-au regăsit artiști din avangarda românească precum: Grupul Sigma 1 (Constantin Flondor, Doru Tulcan, Ștefan Bertalan), Wanda Mihuleac, Ana Lupaș, Pavel Ilie și alții, dar și din afara graniței, cum ar fi: Akademia Ruchu, Jerzy Bereś, Włodzimierz Borowski, Collective Actions, Agnes Denes, Jan Dobkowski, Karpo Godina, Wanda Gołkowska, Konrad Jarodzki, Aleksandra Kasuba, Eva Kmentová, Frans Krajcberg, Katalin Ladik, Liliana Lewicka, MAMŰ Group, Albena Mihaylova, Teresa Murak, OHO Group, Pécs Workshop, Andrzej Pierzgalski, Maria Pinińska-Bereś, Eugenia Pop, Zorka Ságlová, Rudolf Sikora, lIja Šoškić, Jerzy Treliński, Dimov Vesselin, Jana Želibska, Anna Zemánková, Kazimiera Zimblytė.
În varianta lui Mihnea Mircan, prin expoziția Landscape in a convex mirror, ce a fost prezentată în spațiile: Birourile ISHO și Centrul Cultural FABER, sunt conectate anumite noțiuni teoretice și istorice prin care se relevă natura deformată și modelată atât din punct de vedere optic, cât și conceptual. Titlul este inspirat din pictura lui Parmigianino din 1524, numită Portret în oglindă convexă. În elementele compoziționale ale expoziției sunt conectați o rețea de artiști, printre care: Benjamin Bannan, Rosa Barba, Erik Bünger, Alexander Carver, Traian Cherecheș, Sara Culmann, Dušica Dražić, Sári Ember, Alice Gancevici & Remus Pușcariu, Adela Giurgiu, Fabien Giraud & Raphaël Siboni, Femke Herregraven, Gert Jan Kocken, Florence Jung, Hiwa KZsófia Keresztes, Szabolcs KissPál, KwieKulik, Oliver Laric, Magdalena Łazarczyk, Gili Mocanu, Jean-Luc Moulène, Robertas Narkus, Miklós Onucsan, Manuel Pelmuș, Joanna Piotrowska, Laure Prouvost, Ana Prvački, Flaviu Rogojan, Daniel Steegmann Mangrané, Saul Steinberg, Hito Steyerl, Remco Torenbosch, Achraf Touloub, Julijonas Urbonas, Lonnie van Brummelen & Siebren de Haan, Jonathan van Doornum, Bernard Voïta, Phillip Warnell. Atât prin repetiția gestului artistic risipit pe întreaga scenă expozițională a artistului Johnathan Van Dornumm, cât și prin imaterialitatea expresiei artistei Florence Jung, Mihnea Mircan reușește, printr-o adevărată simfonie vizual-auditivă de natură conceptuală, să lanseze cu succes o serie de problematici etice în ocuparea spațiului terestru.
Societatea contemporană tinde să se înstrăineze din ce în ce mai mult de simțul valoric, iar această pierdere se datorează, după cum precizează autoarea Eva Ivan Haintz, mai multor aspecte, printre care: deteriorarea limbajului discursului public, lipsa nuanței și a măsurii în apreciere, slaba preocupare pentru identitate și autenticitate, pentru ideal și permanențe ale istoriei, iar în cele din urmă, dar, din punctul meu de vedere, cel mai important este lipsa conștiinței valorice în comportamentul uman, atât individual, cât și colectiv. Eva Ivan Haintz numește această conștiință valorică și ca fiind o conștiință educată și informată, iar dacă călcăm în profunzime ajungem la conștiința de sine. Întreaga Bienală Art Encounters de anul acesta propune, într-un fel sau altul, un anumit tip de introspecție asupra activării conștiinței de sine, în favoarea unei dezmorțiri și emancipări generale. Acest tip de conștientizare asupra contextului în care trăim, dar și cel de ansamblu, devine aproape un laitmotiv în radiografia bienalei, iar fizionomia ei e reprezentată prin gesturi artistice de factură contemporană, actuală și extrem de variată. //
Expoziția Landscape in a Convex Mirror (Peisaj în oglindă convexă), Birourile ISHO, Bienala Art Encounters 2021: Our Other Us
Foto: Adrian Câtu
Expoziția How to Be Together (Cum să coabităm), Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși”, Bienala Art Encounters 2021: Our Other Us
Foto: Adrian Câtu
Expoziția Seasons End, Casa ISHO (Fundația Art Encounters), Bienala Art Encounters 2021: Our Other Us,
Foto: Adrian Câtu
Mihai Toth (n.1990, Timișoara), artist, unul dintre fondatorii Asociației Culturale „Baraka Artist” doctorand la Facultatea de Arte și Design din Timișoara.
