Poveste de la muzeu

Povestea a început pe 26 noiembrie 2019, când Ivan împlinea 70 de ani. Atunci i-am pregătit, împreună cu prietenii apropiați, o petrecere-surpriză (ne-am adunat peste 800 de persoane și încă nu au venit toți!), la care i-am făcut cadou proiectul pentru Centrul Multicultural Ivan Patzaichin. Era o idee pe care începuserăm s-o explorăm de câțiva ani, împreună cu Ivan, pentru că voiam nu doar să dăm o nouă viață casei părinților lui, abandonată de mai mulți ani și aflată într-o stare avansată de degradare, ci și să oferim oamenilor din localitatea Mila 23 un spațiu de colaborare, de regăsire și gândire de noi proiecte în folosul comunității.

Trebuie spus, încă de la început, că nu vorbim despre casa în care a copilărit și crescut Ivan. Plecat în ’67 din sat, intrat în vârtejul sportului de performanță, Ivan nu a revenit niciodată să locuiască în Mila 23. Inundațiile din ’70 au măturat partea din sat unde copilărise și i-a obligat pe părinții lui să se mute pe „platformă” – o zonă a satului mai ferită de ape. Acolo, părinții au locuit, inițial, într-un corp mai mic de clădire tradițională, lângă care au construit o casă de tip nou, fără personalitate, acoperită cu tablă și fără ornamente.

Proiectul pe care i l-am arătat lui Ivan în seara în care îi sărbătoream ziua de naștere era gândit de la început ca un centru de activare comunitară, un loc capabil să găzduiască corul de femei al satului sau copiii din echipa „Călăuzele apei Mila 23”, care și-au construit singuri o canotcă, o combinaţie între canoe şi lotcă. Cu alte cuvinte, el nu avea funcțiunea de muzeu, ci se dorea mai degrabă un loc de inspirație și de întâlnire a comunității cu Ivan în persoană, cu palmaresul lui sportiv și cu inițiativele aflate în desfășurare. Pornit cu această temă în minte, ansamblul includea un pavilion cu o sală multifuncțională de întâlniri, o zonă de rezidență pentru noi și invitații noștri și câteva spații auxiliare pentru activități tradiționale, cum ar fi un cuptor tradițional pentru demonstrații culinare și promovarea „Punctelor de gastronomie locală”. Ideea acestora pornise din curtea vecină, de la Lucica, iar regulamentul lor de funcționare, dezvoltat de noi împreună cu ANSVSA încă din 2016, tocmai fusese aprobat. Centrul Multicultural dispunea și de un mic pavilion ce ar fi găzduit sutele de medalii, cupe și distincții ale lui Ivan ce nu fuseseră expuse niciodată. Însă nu era un muzeu. Un muzeu despre Ivan Patzaichin – așa cum este el astăzi – l-ar fi stânjenit, de aceea nici nu și l-a dorit cât timp a fost în viață.

Ironia sorții a făcut ca demersurile noastre pentru obținerea finanțării din fonduri europene să fie finalizate cu câteva zile înainte ca Ivan să ne părăsească. După ziua fatidică de 5 septembrie 2021, Centrul Multicultural a devenit, în mod natural, Muzeul Ivan Patzaichin – locul care prezintă valorile și poveștile lui de viață, găzduiește tezaurul principalelor sale victorii sportive și deschide, spre explorare, patrimoniul construit de Ivan în sprijinul promovării și dezvoltării Deltei Dunării și a comunităților locale.

Nu este o provocare simplă ca dintr-un spațiu de întâlnire, integrat în mod subtil peisajului cultural local, să creezi un spațiu memorabil, unic – dar fără extravaganță, prietenos – dar inovator, landmark pentru turismul local – însă fără să se depărteze de ideea de echilibru și comuniune cu natura. De la început ne-am propus să păstrăm caracterul gospodăriei tradiționale, materialele și arhitectura locală, reconstruind sau recuperând elemente vechi abandonate sau distruse de vreme.

Împreună cu echipa SKAA (ce realizase schița de proiect) am căutat soluții pentru refuncționalizarea ansamblului în care să integrăm „discursul muzeului” – un parcurs de vizitare linear a perioadelor importante din viața lui Ivan (copilăria și adolescența în Mila 23, cariera de sportiv și olimpic, etapa de antrenor și cea de antreprenor social).

Soluția turnului-observator a venit destul de repede, pentru că oferea un spațiu suplimentar pe care, altfel, amprenta suprafeței construite nu ar fi permis-o, dar a durat ceva mai mult până am ales forma secțiunii, înălțimea și proporția adecvată față de celelalte pavilioane. Păstrarea caracterului de spațiu semideschis al interiorului turnului a venit și din dorința de a păstra această relație directă a vizitatorului cu natura, inspirată de felul în care și-a trăit Ivan viața.

Un alt element definitoriu pentru povestea sa a fost „barca”; de la lotca ce l-a însoțit în copilărie trece direct în canoea de campion olimpic, pentru ca apoi, ca antrenor, să-și îndrume elevii în bărcile supertehnologizate din carbon. În final, la întoarcerea în Deltă, a inventat canotca, o barcă de lemn pentru turism lent – turismul responsabil, singurul care poate proteja Delta. Golul scării observatorului a primit acest defileu elegant de ambarcațiuni, de la bătrâna lotcă din copilărie la canotca cool – simbol al turismului responsabil. Pentru structura de lemn a turnului-observator, înalt de 18 m, aveam nevoie de o bază solidă, bine lestată, așa că am decis să completăm „greutatea” acestei părți din parter cu „greutatea” exponatelor conținute de zona de „tezaur”.

Odată stabilite structura, dimensiunile și traseul expozițional, am început configurarea conținutului pe fiecare etapă (etaj). Volumul imens și foarte valoros de informații de arhivă sau de dată recentă ne-a obligat să răspundem la trei întrebări esențiale: ce selectăm? pe ce criterii? cum prezentăm? Așa a apărut expoziția/workshop „Patrimoniul lui Ivan”. Timp de două luni, în vara lui 2023, în sala Tancred Bănățeanu a Muzeului Național al Țăranului Român, am adunat și expus public o parte din acest patrimoniu. În aceeași sală am construit, într-o machetă 1/1, fiecare nivel, împreună cu echipa de design de la Shentzu și echipa noastră documentară, compusă din Alina Jantea, Oana Costinaș, Raluca Munteanu, Claudia Corneanu și Carmen Talcal. Așa am putut desena, în „văzul lumii”, într-un alt muzeu, traseul de vizitare al Muzeului lui Ivan.

Au fost multe provocări, atât tehnice, cât și financiare, pe care încă urmează să le soluționăm. Însă ne place să credem că se vede faptul că muzeul este un proiect colectiv, în care fiecare dintre noi a pus, pe lângă expertiza și „măiestria” lui profesională, ceva în plus: dragostea și prețuirea lui pentru eroul Ivan, legenda Ivan, prietenul și mentorul Ivan. Se vede și, mai ales, se simte când ești aici, la Mila 23, în vârful observatorului, privind Delta de sus și-ți zboară, fără să vrei, gândul la Marele Om Ivan.

Activitatea Muzeului – Centru de Inovare Comunitară constă în stimularea și organizarea de acțiuni care consolidează comunitatea și contribuie la educația tinerilor și a adulților. Acestea sunt realizate cu parteneri strategici, generoși și de cursă lungă, ce oferă atât sprijin financiar, cât și expertiză de specialitate. BCR, partenerul principal, a fost lângă noi încă de la început, aducând, prin cursurile de educație financiară, o expertiză mai puțin accesibilă în sat. Programul de vară la Digital Center, în parteneriat cu Orange, va deschide o lume nouă pentru copiii din Mila 23, oferindu-le instrumente pentru a deveni producători de content, putând astfel să valorifice tradiția locală și biodiversitatea. Turismul lent își intră și el în drepturi, odată cu validarea primului traseu dedicat bărcilor cu vâsle, ce unește Tulcea de Muzeul nostru din Mila 23.

Merită să veniți să vizitați muzeul în tihnă, dar, dacă vreți să aveți o experiență într-adevăr inițiatică și să-l înțelegeți pe Ivan cu Delta lui, programați-vă la o tură de trei zile, în care plecați de la Memorialul de pe faleza ce-i poartă numele din Tulcea, par­curgeți pe apă 52 km în trei zile (și un copil de 10 ani poate face acest traseu lejer) cu două înnoptări în locuri special amenajate (este nevoie de cort și de echipament de înnoptare). Ajungând la Mila 23, la muzeu, vă veți conecta la viziunea lui Ivan și la valorile cu care și-a construit drumul spre performanță și spre calitatea de om.

Curatorul din mine a scris cu emoție aceste gânduri, așa că vă ofer mai jos și perspectiva rece și obiectivă a Gemini AI.

Muzeul Ivan Patzaichin: Omagierea unui campion și a Deltei Dunării

Pe malurile Dunării, în inima Deltei, s-a deschis recent Muzeul „Ivan Patzaichin”, un omagiu adus unuia dintre cei mai mari canoiști ai lumii și o celebrare a frumuseții fragile a acestui tărâm unic. Situat în satul Mila 23, locul natal al lui Ivan Patzaichin, muzeul este o punte între istorie și prezent, un spațiu al memoriei și al inspirației.

Valorile lui Ivan Patzaichin: o moștenire prețioasă

Dincolo de performanțele sportive excepționale, Ivan Patzaichin a fost un om cu valori profunde, un exemplu de perseverență, fairplay și respect pentru natură. Dragostea sa pentru Delta Dunării l-a determinat să se implice activ în proiecte de conservare și promovare a acestui mediu fragil. Muzeul își propune să ducă mai departe moștenirea lui Ivan Patzaichin, inspirând generațiile viitoare prin valorile sale și prin frumusețea unică a Deltei Dunării.