Romanul transatlantic

Mircea Iorgulescu | 02.09.2002

Pe aceeași temă

O pogorare printre fantome

Trei sunt principalele constatari care se impun cu forta evidentei la citirea celei mai noi carti* de Vladimir Tismaneanu, eseist politic roman stabilit in Statele Unite, unde este profesor universitar de stiinte politice. Iata-le, intr-o ordine care nu este neaparat si una ierarhica:

1. cartea se numeste Scrisori din Washington, insa Washingtonul este in cuprinsul ei o prezenta ectoplasmica, difuza si de contur, ca de altfel si tara a carei capitala este acest oras;
2. subintitulat Reflectii despre secolul douazeci, volumul contine texte de tot felul, eseuri, cronici de carti sau, multe, prezentari de articole si studii aparute in ziare si reviste, majoritatea, daca nu toate, americane; coerenta si unitatea ansamblului, cu atat mai uimitoare cu cat este o carte compusa "din farame", sunt asigurate de interesul permanent si intens pentru temele ideologice, politice si istorice de natura sa defineasca veacul abia incheiat; dintre acestea lipsesc insa aproape cu desavarsire decolonizarea, ecologismul, miscarea de emancipare a femeilor, precum si extraordinara inflorire a democratiei in Occident dupa al doilea razboi mondial; in consecinta, profilul secolului XX apare in reflectiile autorului ca dominat in chip absolut de binomul comunism-fascism, daca nu chiar si redus la acesta;
3. scrise de-a lungul ultimilor cinci ani ai secolului XX, nu putine dintre aceste texte par astazi, la nici doi ani de la intrarea intr-un alt veac, marturii despre si dintr-o lume mult indepartata sau chiar definitiv, ireversibil apusa.

O pogorare printre fantome, acesta e traseul propus, poate involuntar, de Vladimir Tismaneanu in Scrisori din Washington. Un traseu macar simbolic, de nu si unul de o natura mai profunda. Autorul are, de altfel, o speciala inclinatie catre domeniul stafiilor, trei dintre cartile lui o anunta chiar din titluri (Fantoma lui Gheorghiu-Dej, 1995; Fantasmele salvarii, 1999; Spectrele Europei Centrale, 2001), iar in eseurile de acum sunt deseori evocate resurectii, incarnari, recrudescente. Nu lipsesc, din cartile lui Vladimir Tismaneanu, nici sugestiile direct psihanalitice, absolut firesti, caci unde sunt strigoi, sunt si nevroze sau, macar, obsesii (Ghilotina de scrum. Despre nevroze si revolutii, 1992; Vecinii lui Franz Kafka. Romanul unei nevroze, 1998). In fine, se mai observa si situarea in regim nocturn (Noaptea totalitara. Crepusculul ideologiei radicale in secolul XX, 1995), fantomele neavand, cum se stie, o relatie prietenoasa cu lumina solara, probabil de aceea ele si prefera, in general, tinuturile septentrionale. Nu au luat Marx si Engels drumul Nordului, stabilindu-se ambii definitiv la Londra, dupa ce, originari amandoi din Rhenania-Palatinat, incercasera mai intai sa se fixeze la Paris?! Cei doi care vazusera fantoma comunismului bantuind somnul Europei... Sau, poate, inconstientul ei.

Spre acest "inconstient" prefacut in cosmar al istoriei secolului XX coboara Vladimir Tismaneanu in Scrisori(le) din Washington, ca de altfel in toate cartile lui de pana acum. Parafrazandu-i un titlu, el este un arheolog al terorii, un explorator al tenebrelor comunismului, sistem politic zamislit si perpetuat in numele unei ideologii ce profetizase eliberarea universala si a inventat crima in masa. Un sistem devenit trecut, dar inca neintrat in istorie, inca aflat in tinuturile dureroase si tulburi ale memoriei, fie aceasta individuala, fie colectiva.
Dar Vladimir Tismaneanu nu coboara numai pentru ca orice intoarcere in trecut sugereaza spontan o miscare descendenta: el coboara si in sens direct spatial, desi este vorba, fireste, de spatii simbolice. "Exeget al comunismului est- si central european", cum se defineste el insusi, reflectiile lui sunt situate insa in afara Europei Centrale si de Est, chiar si in afara Europei. Sunt din Washington, loc situat nu doar la o apreciabila distanta geografica de taramurile est- si central europene, ci si sustras ravagiilor comunismului.
Un loc inalt, neatins ori prea putin direct atins de valurile si furtunile acelui "eveniment care a schimbat categoric cursul civilizatiei occidentale si implicit al istoriei planetare", cum califica Vladimir Tismaneanu revolutia bolsevica. De aceea, probabil, si in chip cert fara intentie, este atat de difuza, atat de palida, prezenta capitalei americane in aceasta carte ce-i poarta, totusi, numele in titlu; in treacat fie spus, una dintre cele mai restranse cantitativ sectiuni din volum fiind cea intitulata America - viata intelectuala si politica, ea este si singura unde figureaza texte cu totul fortat dispuse acolo (de exemplu, un portret al filosofului Isaiah Berlin, la moartea acestuia, prezentarea unei carti despre Nietzsche, a unui eseu despre "neomedievalismul" planetar, un comentariu despre precaritatea democratiilor din America... Latina!). Difuz si palid nu echivaleaza insa cu slab, daca sunt privite ca atribute ale unei aure, aura inevitabila a locului inalt de unde se efectueaza pogorarea pe indepartatele taramuri bantuite de fantomele dezastrelor comuniste. Pentru Vladimir Tismaneanu, Washington-ul pare a fi mai mult un simbol decat o realitate concreta. Un fel de Vatican. Loc ferit de comunism, dar unde, totodata, interesul pentru lumea (fosta) comunista este constant foarte mare si deopotriva sistematic, profund, multiform. Din acest punct de vedere, cartea lui Vladimir Tismaneanu ofera o impresionanta imagine a extraordinarului efort american de cercetare, analiza si interpretare a comunismului si postcomunismului. Un efort ce-l intrece probabil cu mult pe cel, fie si insumat, din tarile excomuniste, fosta Uniune Sovietica inclusiv, si nu doar sub aspectul mijloacelor. Invingatoare in Razboiul Rece, razboi nedus cu arme si armate, ci politic si ideologic mai mult chiar decat economic, Statele Unite nu si-au demobilizat dupa victorie fortele care i-au facut-o, poate decisiv, posibila. Sensibilitatea la fantomele de peste Atlantic poate avea si aceasta explicatie.

Tema autorului

Destinate initial, cele mai multe, unei rubrici tinute la postul de radio Deutsche Welle, sectia romana, rubrica avand chiar denumirea cartii de acum, textele din Scrisori din Washington au fost ulterior "dezvoltate" si tiparite in diverse reviste din Romania. Contributiile radiofonice, fatal concentrate (un text pentru radio mai lung de 3-4 minute, ceea ce inseamna cam o fila si jumatate-doua, devine plicticos, este o regula de fier a jurnalismului radiofonic) s-au transformat astfel in eseuri si comentarii de lungimi variabile, cu subiecte dintre cele mai diferite, de la o monografie despre Beria la dreapta radicala din lumea postcomunista si de la razboiul din Kosovo la omagierea lui Virgil Ierunca**. Cateva dintre textele selectate ar fi putut totusi lipsi din cuprinsul volumului, si cel putin unul cu folos: este vorba de o prefata la un volum de Dan Pavel. Nu atat fiindca e vorba de un autor a carui publicistica neglijenta in forma si sumara in continut contrasteaza net cu elogioasa prefata a lui Vladimir Tismaneanu (scrisa, e drept, pentru un volum din 1997), cat pentru ca - situatie dezagreabila - Scrisori din Washington are o prefata semnata de… Dan Pavel! Si e, de altfel, cu totul neclar de ce avea nevoie o carte de Vladimir Tismaneanu sa fie insotita de o prefata, indiferent a cui ar fi fost aceea! Prin "materie" fatal eterogena, cartea lui Vladimir Tismaneanu este unificata de interesul pentru istoria comunismelor est-europene, inevitabil si a postcomunismelor. Dincolo insa de acest factor exterior de coagulare exista insa si unul interior, de profunzime, o tema a autorului. Aceasta e o adversitate structurala, de ordin deopotriva etic si intelectual, la bolsevism, inteles ca radicalism fanatic si dominatie autoritara. Direct sau indirect, explicit ori subinteles, Vladimir Tismaneanu ajunge intotdeauna, in eseurile lui, la aceasta tema - continuta, desigur, in materialul strabatut, dar scoasa la lumina, evidentiata, accentuata, subliniata cu o pasiune si o insistenta ce-i reflecta propria personalitate. Prin aceasta sensibilitate mereu in alarma fata de radicalismul fanatic, Vladimir Tismaneanu este cu siguranta unicul eseist politic roman comparabil cu polonezul Adam Michnik. Imprejurarea ca traieste in Statele Unite si e un roman transatlantic il protejeaza, fiindca nu este chiar greu de imaginat cum ar fi fost privit si tratat un roman din Romania avand curajul de a vorbi despre existenta unui bolsevism antibolsevic, de exemplu. Intelectual critic el insusi, se intelege poate mai corect de unde provine continua lui pledoarie pentru aceasta specie etern vanata de regimurile autoritare.
Este de aceea surprinzator ca Vladimir Tismaneanu preia fara control critic scornelile stalinistilor francezi din anii ‘30 despre o pretinsa "cotitura spre extrema dreapta" a lui Panait Istrati - in realitate, Istrati a fost nu numai unul din pionierii mondiali ai denuntarii stalinismului, el a fost si printre cei dintai care au sesizat asemanarea esentiala, de fond, dintre comunism si fascism. Inca din 1929, in spovedania de dupa lungul pelerinaj in URSS, el scrisese despre mana rosie sau neagra a dictatorului: de aceea a fost etichetat fascist, antisemit si "haiduc al Sigurantei". Etichetat, stigmatizat, anatemizat: asemenea procedee nu au disparut odata cu disparitia sistemului comunist, spiritul bolsevic se poate intrupa astazi, si chiar se intrupeaza, in alte radicalisme fanatice. Adversar al acestui spirit, Vladimir Tismaneanu isi poate descoperi in Panait Istrati un necesar reper.

* Vladimir Tismaneanu - Scrisori din Washington, Reflectii despre secolul douazeci, Editura Polirom, 2002

** Articolul lui Vladimir Tismaneanu a fost scris cand Virgil Ierunca a implinit 80 de ani. Saptamana trecuta, la 16 august, Virgil Ierunca a implinit 82 de ani, prilej aniversar la care cuvenit ar fi fost sa se fi implinit dorinta exprimata de Vladimir Tismaneanu acum doi ani - scrierea unei biografii a celui care a pornit dinspre o stanga febril antistalinista pentru a ajunge, prin fascinante peripetii spirituale, la limanul unui echilibrat, dar nu molcom, liberalism aronian. O datorie pentru viitor...

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22