S-a deschis anul Capitalei Europene a Culturii

Brindusa Armanca | 21.02.2023

Atmosfera celor trei zile a fost, probabil, cel mai important câștig al sfârșitului de săptămână care a marcat deschiderea anului cultural 2023 la Timișoara.

Pe aceeași temă

Cele trei zile de Grand Opening ale Timișoarei s-au încheiat cu cifre optimiste. Între 17 și 19 februarie, 60.000 de persoane s-au asociat celor 130 de evenimente din 32 de locații, transmite Primăria. În prima zi, publicul a depășit 17.000 de participanți la concertele de pe scena mare a Pieței Unirii, la Muzeul de Artă, la expozițiile, happeningurile și spectacolele diverse care au împânzit orașul.

Alte statistici reflectă interesul pentru momentul de grație al orașului și al locuitorilor lui printr-un proiect pregătit într-un context dificil, marcat de pandemie și de un război aproape de granița României. O sută de membri ai corpului diplomatic din 41 de țări, din care 50 de ambasadori, 200 de jurnaliști, patru miniștri ai culturii, 24 de parlamentari, nouă europarlamentari, zeci de primari din țară și din alte Capitale Europene ale Culturii au fost prezenți în Timișoara în aceste zile.

Au sosit și oficialități ale statului român, de la premierul Nicolae Ciucă și ministrul culturii, Lucian Romașcanu, la consilierul prezidențial Sergiu Nistor, delegat să aducă înaltul patronaj al președintelui României, și până la Comisarul european Adina Vălean, care a înmânat municipalității la scenă deschisă Premiul „Melina Mercouri”. Pe rețelele sociale, timișorenii și-au exprimat dezamăgirea că președintele Iohannis, fost primar al Sibiului – Capitală Culturală Europeană, n-a găsit loc în agenda sa pentru aceste zile.

În zigzag printre evenimente

Pentru cei mai curioși vizitatori a fost un tur de forță între concertul de virtuozitate al lui Felix Lajko&Volosi de la Filarmonica „Banatul” la Universitatea de Vest, unde filosoful german Peter Sloterdijk și cineastul Andrei Ujică au discutat despre imensa arhivă de imagini a lumii de azi, spre expoziția Victor Brauner sau spre Memorialul Revoluției, apoi la Bastion și la vechea garnizoană, la una dintre versiunile expoziției multiple sub genericul „Sete cronică”.

„Victor Brauner. Invenții și magie de la Muzeul Național de Artă” a adus pentru prima oară în România o retrospectivă amplă și totodată „un omagiu unui mare artist” afirmat la Paris, cum a subliniat Camille Morando, curatoarea franceză, secondată de scenograful Attila Kim.

Numeroasele expoziții ale Bienalei ArtEncounters, galeriile și spațiile MultipleXity, instalațiile artistice susțin ambiția Timișoarei de a fi recunoscută ca oraș al artelor vizuale.

0

Dacă în prima zi show-ul baletului aerian Duchamp Pilot/Muare Experience a fost deliciul publicului, a doua zi show-ul de la Iulius Town al celor 150 de drone, care au scris pe cer semnele simbolice ale Capitalei Culturale Europene, au încântat participanții.

Copiii au avut parte de programe diverse, de la păpușile-gigant venite de la Veszprém la jocuri și ateliere creative. În cartiere s-au desfășurat cinci „șezători urbane” sub genericul „Better Together #Alături de refugiați. Zeci de copii români și ucraineni s-au jucat împreună, au imaginat flori ale soarelui în semn de solidaritate cu Ucraina. Un buchet imens a dus cu sine la ambasadă Kathleen Ann Kavalec, noul ambasador al SUA la București, prezent la Timișoara.

Aplauze meritate

Atmosfera celor trei zile a fost, probabil, cel mai important câștig al sfârșitului de săptămână care a marcat deschiderea anului cultural 2023 la Timișoara. Timișorenii s-au simțit din nou solidari și mândri de orașul lor, oaspeții s-au simțit bineveniți. A contribuit și vremea de primăvară în miez de februarie.

0

„Le mulțumesc tuturor celor care au făcut ca tot acest angrenaj cultural să meargă ca pe roate: celor peste 1.000 de voluntari, sutelor de profesioniști în uniformă, colegilor mei de la Centrul de proiecte, din Primărie, de la Asociația Timișoara Capitală Culturală, tuturor celor care au avut grijă ca serviciile publice să funcționeze. Iar timișorenilor și vizitatorilor noștri le spun că acesta a fost doar începutul unui an în care ne așteaptă peste 1.000 de alte evenimente culturale care ne aduc împreună”, a transmis luni primarul Dominic Fritz.

Anul cultural abia a început, expozițiile vor rămâne deschise multă vreme, iar evenimente artistice vor fi din abundență, ceea ce face din Timișoara o destinație privilegiată. //

IOAN HOLENDER: „Un program ca acesta aduce oamenii spre cultură, nu doar să alerge după bani”

Ioan Holender, un timișorean împătimit, care a devenit celebru ca director timp de 19 ani la Opera din Viena, a fost prezent în zilele deschiderii programului „Timișoara – Capitală europeană a culturii”. Nu a fost o coincidență, ci un gest de onorare a fostului student de către Facultatea de Mecanică a Politehnicii timișorene, pe care nu a apucat să o termine, fiind alungat din țară de comuniști. Dar Ioan Holender poate fi văzut adesea în orașul pe care îl iubește, îl critică și îl venerează. Pe bicicletă, la cafeneaua Simphony de la Operă, cu prietenii vechi, câți au mai rămas.

 

Ne revedem din nou la Timișoara...

Eu am venit la Timișoara fiindcă tocmai în prima zi a deschiderii mi s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa la Politehnică, la Facultatea de Mecanică unde eu am fost student și am învățat. Îmi amintesc și azi de profesorii mei pe care i-am respectat, chiar dacă nu am devenit inginer, fiindcă așa au fost timpurile. A trebuit să plec din țară. Sunt foarte onorat și recunoscător Politehnicii timișorene că m-a readus acasă, la „Politehnica mea”.

 

Nu ați plecat imediat la Viena după ceremonie. De ce?

Am rămas fiindcă am fost curios ce se întâmplă în zilele deschiderii anului cultural la Timișoara, am fost la Gala de la Operă, și pe stradă, și la expoziții. La Gală cuvântările oficialilor au fost bune, primarul Fritz a vorbit foarte bine, primul moment muzical a fost acceptabil, dar al doilea, un pianist olandez, nu. Prea lung, monoton, nu mi-a plăcut. M-aș fi așteptat să fie un român la deschidere, avem destui artiști excepționali. Am văzut expoziția Brauner la Muzeul de Artă, foarte bună. Concertele din piață nu le comentez, prea mare gălăgie pentru urechile mele.

 

Văd că în disputa dacă trebuie mai mult program românesc sau mai mult program internațional sunteți de partea celor care vor „mai multă Timișoară”.

Este o deficiență generală că parcă nu ne mândrim destul cu ce avem aici, în Timișoara. Avem pictori importanți, avem literatură cu nume importante, îl avem pe Bartok, care trebuie readus în fața publicului. Nu îi promovăm destul pe ai noștri, deci mă aștept să avem în anul Capitalei europene a culturii expoziții ale timișorenilor, să aud pe scena Operei Castelul lui Barbă-Albastră, singura operă a lui Bartok. La ultimul festival de la Salzburg s-a cântat. Și atunci de ce ne mirăm că Herta Müller sau Stefan Hell, doi laureați ai Premiului Nobel, legați prin biografie de Timișoara, nu au un loc special în program?

 

Se vorbește mult despre multiculturalitatea orașului. O simțiți când veniți de la Viena?

Avem trei teatre împreună, Teatrul Național, Teatrul Maghiar și Teatrul German, ceea ce e special. Ce orașe din Europa au trei teatre în trei limbi, susținute de stat, adică de cetățenii care plătesc taxele? Apoi, orice timișorean, mai ales generațiile mai vechi, rupe cel puțin trei limbi: puțin ungurește, puțin nemțește, puțin sârbește. Acuma tinerii știu engleza, dar mie îmi pare rău, fiindcă engleza e o limbă săracă. Avem la Timișoara școală în germană, maghiară, sârbă, chiar universitățile au inclus facultăți în alte limbi. Și este o atmosferă ca toată lumea să se simtă bine în limba ei.

 

Ce credeți că va rămâne după anul Capitalei europene a culturii?

Mă aștept să văd palatele din centru refăcute, așa cum deja s-a început. E un patrimoniu care trebuie salvat, chiar dacă proprietarii opun o anumită rezistență. Primăria trebuie să insiste. Poate sunt lucruri pe care eu nu le mai înțeleg, tineretul vrea altceva, ceva nou, așa cum e schela din centru, care mie nu-mi place. Dar cred că nu vrem să pierdem trecutul. Mai e ceva: Timișoara nu are un bazin de înot modern. Și nu înțeleg cum e lăsat cinematograful de vară de la Capitol, un loc central, în paragină. Dar cel mai important este că un program ca acesta aduce oamenii spre cultură, nu doar să alerge după bani. Și mai atenuează frica oamenilor de război, de prețuri, de viitor. Iar asta e important.

 

Interviu realizat de BRÎNDUȘA ARMANCA

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22