Pe aceeași temă
Intre 27 martie si 2 aprilie, in capitala Macedoniei, Skopje, a avut loc a XVI-a editie a Festivalului International Skomrahi, intalnire a studentilor din 11 universitati si scoli private cu profil artistic, in primul rand din zona Balcani. Prima editie a avut loc in anul 1988, cand festivalul nu-si dorea decat sa faciliteze schimbul academic si artistic intre cele sase republici iugoslave. Destramarea statului federal comunist si afirmarea independentei republicilor componente l-au transformat intr-un festival international care, an de an, numara in medie 200 de invitati - studenti si profesori. In urma cu cinci ani, Austria a devenit interesata de eveniment, angajandu-se sa asigure 30% din necesarul financiar al fiecarei editii prin Ministerul sau al Afacerilor Externe si alte organisme oficiale. Restul fondurilor provin de la Fundatia Open Society Institute Macedonia, Ministerul Educatiei si Stiintei si Ministerul Culturii ale tarii gazda, primaria orasului Skopje si alti sponsori locali. Bugetul din acest an s-a ridicat la aproximativ 70.000 euro, aceeasi suma ca si la editia de anul trecut.
Skopje
Asezata pe raul Vardar, capitala Macedoniei are aproximativ 540.000 de locuitori. In ghidul de buzunar al orasului gasesti listate numai 26 de ambasade, majoritatea apartinand statelor europene, si 11 consulate. In schimb, orasul ofera gazduire unui numar de 21 de organisme internationale, tot ceea ce Natiunile Unite, NATO si Uniunea Europeana au in organigrama, si promit know-how si personal specializat pentru monitorizarea unei zone instabile. N-ai cum sa uiti ca la 90 de kilometri, spre nord-vest, se afla Kosovo - zona tarkovskiana; sau mai degraba un imens work-shop privat ai carui scenaristi inca ii mai cauta finalul potrivit.
Desi prima mentionare documentara a orasului dateaza din secolul III d.C., Skopje pare un produs instant de eprubeta, fara trecut, fiind un oras tipic din beton, trist, cu blocuri de inaltime medie (4-5 etaje) si multe masini vechi. Singurele urme ale trecutului sunt: fortareata Kale (cu primele ziduri datand din secolul VI), Podul de Piatra (simbol al orasului, construit in secolul al XV-lea), Moscheea Mustafa-Pasha (ridicata in 1492) si Baia Turceasca Publica, monument de secol XV, transformat in galerie de arta. Motivul acestei "lipse de memorie urbana" este cutremurul din 26 iulie 1963, care a distrus 80% dintre cladirile orasului. Clipa de cosmar a ramas fixata pe imensul ceas al garii Skopje, un edificiu ridicat intre 1940-1941 si considerat, la momentul inaugurarii, cea mai frumoasa gara din Balcani. Indicand 05:17 dimineata, imensul cadran este primul exponat al muzeului orasului, gazduit acum de vechea gara.
Skomrahi
Skomrahi este un cuvantul slav, de origine pagana, care defineste o anumita categorie de comedianti, dansatori si actori de teatru care jucau cu masti. De aceea afisul intalnirii a si fost o masca desenata pe spatele gol al unui actor-acrobat. Skomrahi este traducerea cuvantului skomros. Skomrosii erau un grup de oameni imbracati in robe lungi, albe care aveau masti si fetele pictate, iar pe cap purtau peruci facute dintr-un amestec de lana si lut. Dansau, faceau jonglerii, jucau teatru, se ocupau de dresarea animalelor si cantau. Sunt mentionati pentru prima data in secolul V-VI, perioada echivalenta cu inceputurile incercarilor teatrale slav-pagane. Bizantinii i-au scos in afara legii, iar crestinii i-au numit "dansatorii diavolului". Publicul insa ii iubea si popularitatea lor a crescut direct proportional cu presiunile si discriminarile la care erau supusi.
FAD
Facultatea de Arta Dramatica de la Skopje s-a infiintat in anul 1979, ca urmare a unui interes crescand pentru meserie, astfel ca unica clasa de actorie care functiona din 1968 in cadrul Scolii Superioare de Muzica se transforma in institutie separata. Avand o singura specializare - actoria, FAD isi adauga in 1986 doua noi departamente: regie si dramaturgie. In prezent, facultatea pregateste tinerii in opt departamente diferite, atat din sfera filmului, cat si din cea a teatrului.
Invitatii
In cele sapte zile de festival au fost programate cate doua spectacole de teatru pe seara, locul lor de desfasurare fiind: Drama Theater si TNM (Teatrul National Macedonean) - sali al caror interior semana mai degraba a cinematograf.
La festival au participat 11 universitati de profil: Facultatea de Arta Dramatica din Skopje (Macedonia), Facultatea de Arta Dramatica din Belgrad (Serbia), Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I.L. Caragiale", Bucuresti, Facultatea de Teatru din Pristina-Kosovo, Universitatea de Muzica si Arta Dramatica KUG - Graz (Austria), Centrul N’dere Kampala (Uganda), Academia Nationala de Teatru si Film "Krstyu Sarafov" - Sofia (Bulgaria), Scoala de Actorie Kraus - Viena (Austria), Facultatea de Arta Dramatica - Tirana (Albania), Academia de Teatru, Radio, Film si Televiziune - Ljubljana (Slovenia), Academia de Arta Dramatica - Zagreb (Croatia) si invitati speciali: Franka Soll & Katja Bluher (Halle, Germania) - care au sustinut un spectacol de improvizatie.
Pe langa spectacolele de seara, festivalul a gazduit in fiecare dimineata work-shopuri conduse de prof. Steffi Hofer (Scoala de Actorie Kraus, Viena) - Limbajul gestual si prof. Christian Wegner (München) - Diferente intre actorul de teatru si actorul de film.
In paralel cu spectacolele de teatru, FAD a organizat un minifestival de filme de scurt-metraj realizate in universitatile invitate. UNATC a trimis pentru acest eveniment: Calatorie la oras (Corneliu Porumboiu), 17 minute intarziere (Catalin Mitulescu), Invitatie la masa (Gabriel Sirbu), Poveste de la scara C (Cristian Nemescu), Pretul inocentei (Geanina Grigoras) si Mana lui Paulista (Cristian Mungiu).
De asemenea, Catedra de Teatrologie a FAD, condusa de prof. univ. dr. Jelena Luzina, a organizat un simpozion pe tema Teatrul si Memoria la care au fost prezentate 18 lucrari. Alegerea temei intalnirii a dorit sa inspire teoreticienii din domeniu in asumarea explorarii si confruntarii intre teatru - ca subiect general de studiu - si memorie, ca fenomen actual la moda. "Conditia postmoderna cu care ne identificam, a spus prof. univ. dr. Luzina, ne-a convins definitiv, in ultimii 40 de ani, ca memoria este destinul nostru colectiv care ne obliga sa-i confruntam atat cauzele, cat si consecintele - intr-o abordare atotcuprinzatoare, dar mai productiva si mai creativa decat tot ce a fost realizat pana in prezent. (...) Iar teatrul se ocupa de activarea si abordarea unor zone importante ale memoriei."
Trilogia belgradeana
"Spectacolul studentilor romani a demontat, prin incursiunea lor artistica si in cel mai socant mod posibil, intreaga fixatie ideologica moderna referitoare la tragicomicul personajelor care populeaza generatia de sacrificiu a Trilogiei belgradeana (n.n., de Biljana Sbrljanovic). In lumea creata de ei, atat de adevarata incat impresioneaza pana la lacrimi, studentii-actori isi construiesc existenta scenica la granita intre reactia umana amara si fireasca, urmare a dezradacinarii fortate de razboi, si stralucirea actului artistic. Felicitari pentru efortul lor, care ilusteaza, daca mai era nevoie, ca toate lucrurile bune se intampla altora... Bune intr-ale actoriei..." Acesta este comentariul semnat de studentii macedoneni in primul numar al revistei de festival, publicatie care - in cele trei numere iesite - a analizat cu pretentii fiecare eveniment artistic.
Spectacolul UNATC, care a avut premiera la Studioul Casandra in luna octombrie a anului trecut, ii are in distributie pe: Lucian Iftime, Bogdan Marhodin, Sanziana Nicola, Florina Gleznea, Silviu Gherman, Loredana Zabrautanu, Ionut Grama, Alexandru Potocean, Alina Grigore si Tudor Aaron Istodor, cu totii fiind studentii anului IV, coordonati de prof. univ. Ion Cojar. Regizorii spectacolului sunt: Mihai Bratila (responsabil si de scenografie) si Mircea Gheorghiu, iar episoadele sonore au fost alese de catre Mihaela Sirbu. Jucat pana acum de 14 ori, spectacolul va putea fi vazut din nou la Bucuresti numai in cadrul Galei Absolventilor UNATC 2007, care va avea loc in luna iunie, pana atunci pe scena studioului de teatru Casandra pregatindu-se spectacolele clasei de regie.
Trilogia belgradeana a fost unul dintre cele mai aplaudate spectacole ale festivalului. Cele trei episoade ale Trilogiei nu se petrec insa la Belgrad, cum promite titlul, ci la: Praga, Sydney si Los Angeles, orase in care belgradeni precum Kica si Mica Jovic, Sanja, Milos, Kacia, Dule, Jovean, Mara si Daca incearca sa-si continue vietile. Cetateni de rangul doi ai oraselor de refugiu, nici unul dintre ei nu a reusit sa se desprinda de Belgrad, orasul - in diversele lui ipostaze si reprezentari - parandu-le in continuare singurul loc valabil pentru realizarea personala si profesionala de care sunt privati.
Festivalul Skomrahi 2007 s-a incheiat in sala de protocol a Hotelului Continental, unde toti invitatii au luat parte la o petrecere a carei coloana sonora a fost asigurata live de o fanfara care a cantat muzica populara din zona. Spiritul balcanic, la cea mai poetica cota, a oferit un spectacol ad-hoc despre tinerete, libertate, colegialitate si, inevitabil, convietuire (cel putin artistica).
