Pe aceeași temă
Aparut la aniversarea a zece ani de la infiintarea, in 1998, a Centrului de Studii Ebraice "Goldstein Goren" din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti, cel de-al saptelea volum al publicatiei anuale Studia Hebraica (editor dr. Felicia Waldman, vezi www.ceeol.com si fwaldmanAgmail.com) nu s-a bucurat inca de o recenzie cuprinzatoare. Speram ca prilejul ivit acum sa atraga atentia asupra unui continut extrem de bogat si instructiv care se adreseaza specialistilor din domeniul, putin cunoscut la noi, al stiintelor iudaice si publicului larg deopotriva.
La fel ca si numerele precedente, volumul este structurat in patru sectiuni: contributii ale expertilor si cadrelor academice, articole ale celor mai proeminenti studenti ai programului de master in cultura si civilizatie evreiasca organizat de Centru impreuna cu Facultate de Litere, precum si ai Scolii Doctorale coordonate de prof. dr. Vasile Morar la Facultatea de Filosofie, toate prezentate la Conferinta Internationala Anuala a Centrului, din 28-29 mai 2007, intitulata Viata evreiasca in diaspora inaintea celui de al doilea razboi mondial: Europa si spatiul mediteranean, alte contributii ale unor cercetatori de renume international si o serie de recenzii.
Intrucat spectrul tematic delimitat de titlul conferintei a fost unul larg, lucrarile participantilor au atins subiecte din domenii variate: de la religie la literatura si de la istorie la stiinte politice, avand ca nucleu comun evidentierea caracteristicilor si specificitatii vietii evreiesti in diaspora, fond fertil cultural si de civilizatie ce avea sa suporte comotiile distrugatoare ale razboiului care a cuprins intreg continentul si s-a extins dincolo de acesta.
Astfel, celor pasionati de mistica le recomandam primul articol, apartinand d-nei prof. Ronit Meroz de la Universitatea din Tel Aviv, care, sub titlul Calatorie initiatica in stratul babilonian al Sefer ha-Bahir, prezinta multiplele straturi de intelegere a uneia dintre cele mai timpurii lucrari de mistica evreiasca, relatand aspecte intrinseci ale procesului de initiere in cunoasterea lumii superioare in care patrunde discipolul aflat in dialog cu maestrul sau.
In aceeasi categorie se poate incadra partial si articolul Saracie si caritate in traditia Evreiasca, apartinand d-nei lector Felicia Waldman de la Universitatea din Bucuresti, care descrie evolutia notiunilor de saracie si caritate in abordarea traditiei iudaice, atat rabinice cat si mistice, din perioada antica pana la cea medievala, relevand nu doar vechimea indeletnicirii analitice a traditiei evreiesti cu aceste concepte, ci si dezvoltarea de sensuri si conceptii asupra acestor doua teme de reflectie si legiferare comunitara, asa cum au fost ele experimentate multisecular de societatea evreiasca.
Pentru o abordare interdisciplinara, va invitam sa cititi studiul Evreii din Franta si Algeria la momentul afacerii Dreyfus al d-lui prof. Carol Iancu de la Universitatea "Paul Valéry" din Montpellier, care analizeaza atitudinile si actiunile institutiilor evreiesti franceze si algeriene dupa insurectiile antievreiesti produse in 27 de localitati algeriene in anii 1897 si 1898, derivate din campania iudeofoba ce a urmat procesului din 1894 impotriva ofiterului Alfred Dreyfus.
La randul lui, Lucian Zeev Herscovici de la Biblioteca Nationala din Ierusalim si-a fixat ca obiectiv in studiul Iudaismul cultural: o fateta a teologiei, filosofiei si ideologiei religioase a rabinului doctor Iacob Isaac Niemirower incercarea de a raspunde la cateva interogatii despre contributiile intelectuale ale lui Niemirower, sef rabin al evreimii romane intre 1921 si 1939, la gandirea evreiasca, discutand influentele ideatice directe si mecanismele activate de acestea in optica culturala evreiasca a acestui remarcabil carturar evreu roman.
In articolul intitluat Evreii din Turcia intre secolul XIX si al II-lea razboi mondial: de la Zimmi la Vatandas, prof. Bulent Senay de la Universitatea Uludag din Bursa sintetizeaza transformarile traversate de evreii turci in procesul trecerii de la statutul de minoritate protejata la cel de cetateni egali, in contextul metamorfozei generale a Imperiului Otoman la sfarsit de secol XIX si infiintarii Republicii Turcia in 1923, precum si succesiunea de mutatii ce au urmat in societatea turca pana la declansarea celui de-al II-lea razboi mondial.
Prof. Michael Shafir de la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca propune sub titlul Istorie, memorie si evreii in Italia lui Mussolini: un exercitiu in contrafactualism o miza complexa, a unui scenariu contrafactual in care dictatorul italian Benito Mussolini ar fi acuzat de un tribunal international analog celui de la Nürnberg si la al carui proces ar asista doi subiecti alesi preferential de autor, respectiv cercetatorul american in stiinte politice A. James Gregor si istoricul israelian Meir Michaelis; exercitiu fictiv, dincolo de care se afla o preocupare teoretica serioasa a autorului, aceea pentru distinctia dintre memorie si istorie, si cum actioneaza acestea asupra istoricului care actualizeaza scriind.
Articolul lui Mihai Chioveanu, lector la Universitatea din Bucuresti, Victimizarea Romaniei. O istorie fictiva a expansiunii germane catre Est revizuita, reprezinta o aplecare critica asupra unui set de scrieri, articole si monografii provenite din istoriografia romaneasca (a carei onestitate si acribie in tratarea anumitor subiecte de trecut national sunt discutabile), care tematizeaza raspunsul oficial al Romaniei la extinderea Germaniei naziste in Europa de Est in perioada 1938-1944.
Cercetatorul Andrei Oisteanu de la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Romane prezinta sub titlul Mihail Sebastian si Mircea Eliade: cronica unei prietenii accidentate o imagine revelatoare privind complicarea relatiei de prietenie conviviala si solidaritate intelectuala dintre, poate, cel mai proeminent scriitor evreu roman din perioada interbelica, Mihail Sebastian, si orientalistul, mai tarziu devenit autoritate prima in istoria religiilor, Mircea Eliade. Cel din urma nu doar se orienteaza simpatetic catre Miscarea Legionara, devenind ulterior teoretician al programului politic promovat de aceasta, dar se si distanteaza relational de autorul Jurnalului, reflectand astfel liniile de evolutie ale mecanismelor culturale, morale si politice pe care societatea romaneasca interbelica le-a cunoscut.
Dr. Michael Iancu, de la Institutul Universitar Maimonide din Montpellier, ne ofera sub titlul Montpellier in Languedoc de-a lungul secolelor: o mica Cordoba? o interesanta prezentare care postuleaza atat permeabilitatea istorica a provinciei Languedoc (care a absorbit masiv refugiatii evrei din Spania almohada in secolele XII-XIII) si a celui mai important centru al acesteia, Montpellier, si dezvoltarea puternica a stiintelor medicale si a demersurilor de traducere din literatura stiintifica araba in cea evreiasca intreprinse de savanti evrei (printre care prolifica familie Ibn Tibbon), cat si reversul acestei politici luminate, respectiv impunerea exilului evreilor andaluzi stabiliti in aceasta zona la 22 iulie 1306 si intoarcerea lor pe traseul urmat la venire.
Nu in ultimul rand, Anca Ciuciu, cercetator la Centrul de Studiere a Istoriei Evreilor din Romania, incanta cu un articol intitulat De la mahala la cartierul evreiesc in Bucuresti: dezvoltare si mentalitate (1830-1945), care incununeaza o veche si constanta preocupare a autoarei pentru reconfigurarea istoriografica a topografiei evreiesti in Bucurestiul secolului XIX si inceputului de secol XX si a formelor de metamorfoza urbana ale acesteia, asa cum sunt ele consemnate in documente administrative, harti, fotografii, schite, studii.
In incheierea primei sectiuni, textul Alinei Popescu, de la Biblioteca Academiei Romane, Palatul si gradina, paradis ceresc si paradis terestru in cele trei religii monoteiste, documenteaza despre intalnirea concomitenta a temei paradisului atat in sursele iudaice, cat si in cele crestine, ca ecou al influentei literaturii gnostice, tema ce a urmat instrumentari distincte in cele doua sisteme, in iudaism ea fiind adjudecata de speculatia mistica, de unde va patrunde mai tarziu in folclor, iar crestinismul fixand-o in registrul secular. In literatura canonica islamica paradisul terestru este complet absent, iar paradisul celest este vag descris, ceea ce sugereaza simplitatea originara a literaturii mistice descriptive din acest spatiu cultural.
In sectiunea dedicata studentilor pot fi citite articole extrem de variate si interesante, dintre care amintim, pentru a suscita curiozitatea: Alexandra Untu, Roluri private feminine in Orientul Apropiat antic: studiu comparativ asupra conditiei femeii israelite; Ildiko Galeru, Dr. Adolphe Stern: un carturar uitat; Daniela Gradinaru, Stereotipurile in miscare. Imaginea evreului in opera lui Liviu Rebreanu; Adina Babes, Ianuarie 1941, istoria, evenimentele si victimele pogromului legionar de la Bucuresti; Ionut Vulpescu, Etica muncii in spatiul ebraic; Mihnea Georgescu, Luther si evreii - o relatie controversata; Teodor Borz, Vocatia malformanta a captivitatii; Alina Stanescu, Normativism in politica de securitate a Israelului. Cucerirea cetatii vechi a Ierusalimului in Razboiul de sase zile si Tudor Petcu, Perspective asupra eliminarii antiiudaismului si antisemitismului in atitudinea crestinismului.
Sectiunea dedicata contributiilor unor experti internationali care nu au participat la lucrarile conferintei reuneste, la randul ei, o serie de studii deosebite.
Astfel, intr-un articol intitulat Reflectii asupra psihologiei raului: Holocaustul, Peter Dan, profesor la Long Island University, ofera o perspectiva noua asupra acestui eveniment tragic al istoriei, vazut ca exemplu prototipic al raului.
Raphael Schuchat, lector la Universitatea Bar Ilan, explica Ce este filosofia evreiasca? De la definire la context istoric, reexaminand preceptele diriguitoare ale filosofiei iudaice si raporturile acesteia cu filosofia generala si cu cea religioasa.
In articolul Tristan Tzara si lectia morala a unei prelegeri sustinute in Bucuresti in 1946, prof. Vasile Morar, de la Universitatea din Bucuresti, ofera o perspectiva inedita asupra felului in care fondatorul dadaismului si-a vazut propria creatie: ca o necesitate morala nascuta dintr-o gandire si sensibilitate ce se reclamau de la invatamintele profetilor Israelului antic, dar si de la rationalitatea si moralitatea proiectului etico-politic propus de modernitate.
Prof. Carmen Dinescu, de la Universitatea din Pitesti, prezinta, la randul sau, o interesanta comparatie intre similitudinile si diferentele dintre conceptia antropogonica iudaica, mai tarziu adoptata si de crestinism, si cea greaca antica, sub titlul Perspectiva greaca si iudeo-crestina a antropogenezei.
La final, Alexandru Florian, de la Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, evalueaza masura in care mistificarea din istoriografia recenta romaneasca este substituita de discursul rational si intemeiat pe o documentare exhaustiva si corecta intr-un studiu intitulat Istoria evreilor romani in perioada celui de-al II-lea razboi mondial: o problema de cultura si constiinta civica.
Volumul se incheie cu trei recenzii: a lui Andrei Oisteanu la cartea lui Florin Turcanu Mircea Eliade, prizonierul istoriei, publicata la Editura Humanitas in 2005, a lui Alexandru Laszlo la cartea lui Sorin Lavric Noica si miscarea legionara, publicata la Editura Humanitas in 2007, si a lui Oliver Lustig la volumul in limba maghiara al lui Randolph Braham A Magyarorszagi Holokauszt Foldrajzi Enciklopediaja, publicata la Editura Park din Budapesta in 2007.
Sperand ca v-am trezit interesul pentru o lectura incitanta, recomandam, deci, atat cititorilor avizati, cat si celor mai putin avizati acest ultim numar al revistei Studia Hebraica.
