Târgul de Carte Gaudeamus – un sfert de secol

Cristian Patrasconiu | 20.11.2018

La ediția din acest an a Gaudeamusului au participat aproximativ 300 de expozanți și au fost contorizate în jur de 900 de evenimente editoriale și profesionale.

Pe aceeași temă

Amestecat – pentru a folosi un termen destul de puțin angajant –, Târgul de Carte bucureștean de toamnă din acest an a ajuns, iată, la un sfert de secol de când există, căci între 14 și 18 noiembrie, la Romexpo, s-a ținut a 25-a ediție. A fost o ediție despre care, în mod mai degrabă neinspirat, cei care s-au implicat în sesiunile de comunicare ale acestui eveniment au ținut să se știe că „nu va avea invitat de onoare străin“, întrucât sfertul de secol aniversar al Gaudeamusului coincide cu celebrarea Centenarului Marii Uniri. Dincolo de eroarea, elementară, de a comunica prin intermediul unei negații, felul acesta de a insista că în 2018, la Gaudeamus, „nu va fi invitat de onoare străin“ denotă și o anume mentalitate care ratează lecții fundamentale ale Marii Uniri – fiindcă, să nu uităm nicio clipă aceasta, ceea ce s-a întâmplat la 1918 a fost și pentru că au existat și unii oameni care nu erau români și care nu erau adversari ai ideii de unire. Nemaivorbind despre faptul că Regele Ferdinand nu era nici el etnic român; în plus, nici Woodrow Wilson nu era defel un român get-beget.

Dincolo de această paranteză, dincolo de implicitul pe care îl pune în discuție ceea ce este în interiorul parantezei, să menționăm, din capul locului, că, deși nu a existat o țară străină în postura de invitat special, a existat cineva, din străinătate, care a avut calitatea de a fi invitat special. Este vorba despre istoricul, eseistul și publicistul fracez Thierry Wolton, venit la Târgul de Carte de la București pentru a lansa primul volum al uriașei sale (la propriu și la figurat) trilogii dedicate Istoriei mondiale a comunismului. În prime-time-ul târgului, sâmbătă la prânz adică, domnul Wolton a vorbit, alături de Ana Blandiana (à propos, și domnia sa, cu o copleșitoare carte de poezie - „un poem de dragoste despre nedespărțirea prin dragoste“ - la această ediție de târg, Variațiuni pe o temă dată) și de Gabriel Liiceanu, despre „călăii“ Istoriei Mondiale a comunismului. Ediția în limba română a acestui prim volum merge spre 900 de pagini – și, în mod cert, și celelalte două volume vor fi de dimensiuni comparabile. Dacă lucrurile vor sta în interiorul calendarului actual cu privire la traducerea integrală a acestei colosale opere, atunci, și în toamna lui 2019, și în toamna lui 2020, îl vom avea alături de noi pe autorului uneia dintre cele mai clare, din punct de vedere moral, mai profunde și mai cuprinzătoare cărți dedicate comunismului din tot ce s-a scris vreodată. Dincolo de ideea/dorința că această carte lansată acum (la fel cum și celelalte care vor veni) ar merita nu o dezbatere, ci foarte multe, doar un detaliu în plus în legătură cu Thierry Wolton: revista 22 va publica, în curând, un interviu amplu cu eseistul și istoricul francez despre urmașii „călăilor“ comuniști, despre naționalism și servicii secrete, despre Rusia, Est, România.

Tot la Humanitas, în aceeași zi de sâmbătă a Târgului de Carte, a fost lansată – și, dintre toate titlurile acestei edituri, a fost și cel mai bine vândut – cartea lui Radu Paraschivescu dedicată actualulilor guvernanți, Orice om îi e teamă. Un partid, doi ani și trei premieri. În ierarhia celor mai căutate cărți ale acestei edituri, pe poziția secundă de la Humanitas, la Gaudeamus 2018, s-a clasat volumul cel mai recent al istoricului Lucian Boia dedicat Marii Uniri (De la Dacia antică la Marea Unire. De la Marea Unire la România de azi). Așteptând o altă omenire - splendidul eseu scris de Gabriel Liiceanu – este pe locul al treilea în clasamentul celor mai râvnite cărți Humanitas de la acest târg. O carte despre care autorul său spune, între altele, că „așteptând sau nu ceva mai înalt decât noi, s-ar cuveni deocamdată să ne punem această întrebare: cum ar fi bine să trăim ca «buni muritori»? Căci este o datorie de onoare, dacă tot am fost dotați cu rațiune, să încercăm să înțelegem ce trăim, după cum e o dezonoare a speciei să fi primit rațiune și să murim fără să fi încercat“. Căutată și apreciată la același târg de carte a fost, de asemenea, cartea – care e versiunea de print, așa-zicând, a unei foarte bune și longevive emisiuni de teleleviziune de la Pro TVRomânia, te iubesc. Scriitorul anului 2018, în prestigioasa ierarhie a Uniunii Scriitorilor din România, Horia-Roman Patapievici a fost prezent, și el, la târgul de carte – cu Două eseuri despre paradis și o încheiere (un volum despre care a spus, într-o intervenție mediatică relativ recentă, că a dorit să fie publicat acum, „ca o reafirmare a paradisului“, înaintea unui alt volum, deja terminat, Anii de ură, o carte care are toate datele să zguduie cu mare forță scena publică de la noi). Tot de la Humanitas, dar la divizia Humanitas Fiction coordonată de Denisa Comănescu, țin în mod special să evidențiez două apariții extraordinare în regimul ficțiunii de cea mai bună calitate: cel mai recent roman tradus în românește al Ludmilei Ulițkaia, Scara lui Iakov, și cea mai frumoasă ediție a uneia dintre marile cărți de literatură a omenirii, Omul fără însușiri a lui Robert Musil (ediție Humanitas Fiction, într-un singur volum, masiv și impresionant, de peste 1.000 de pagini). La Gaudeamus, la Humanitas Fiction, cea mai bine vândută carte a fost Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris.

Yuval Noah Harari, „fenomenul Harari“ de fapt, continuă să domine vârfurile clasamentelor de vânzări și o face de mai bine de un an și jumătate, la Polirom. La Gaudeamus 2018, cea mai căutată dintre cărțile editurii ieșene a fost 21 de lecții pentru secolul XXI, cel de-al treilea titlu, tradus extraordinar de prompt (la câteva săptămâni după ce a apărut în ediție originară, în engleză), al istoricului israelian. Cel mai recent roman al Gabrielei Adameșteanu, primul volum al corespondenței lui A.P. Cehov, cartea lui Haruki Murakami, Pur și simplu despre muzică, precum și extraordinar de incitantul volum al lui Philip Roth, De ce scriem, au fost, de asemenea, între titlurile cele mai cerute de către cei care au trecut pe la standul Polirom. Schimbând ceea ce este de schimbat, așa cum Harari este un fenomen editorial pentru Polirom, la Editura Trei, Jordan B. Peterson tinde să fie, cu volumul său care lovește, foarte eficient și foarte elegant, în tot mai numeroasele excesele ale corectitudinii politice, 12 reguli de viață, un asemenea fenomen. Tot aici, fie direct la Editura Trei, fie la subdivizia sa, Pandora M, au fost foarte mult căutate titluri de Jo Nesbø, Elena Ferrante, Marc Levy, precum și mai multe titluri din domeniul, vast, generos, problematic, al psihologiei, direcția de piață editorială la care această editură domină copios de ani buni peisajul românesc.

Pe repede înainte: ediția definitivă din cea mai bine vândută carte a lui Nicolae Manolescu, Arca lui Noe (Editura Cartea Românească – cu un portofoliu care adună titluri importante în ultimii ani); biografia soției lui Obama, Michelle, Povestea mea; cărțile pentru copii (un îmbucurător fenomen editorial de nișă despre care am mai scris în paginile revistei 22, care cunoaște o perioadă de înflorire evidentă) publicate la mai multe edituri; volumele semnate de Alex Donici; cartea lui Talen sau cartea lui St. King – toate acestea au fost, de asemenea, între cărțile intens cerute de public la ediția din acest an a Gaudeamus. O ediție „de Centenar“ organizată de Radio România Actualități, înțelegem, pentru ultima dată în spațiul central de la Romexpo (de la anul, s-a spus, târgul de carte de toamnă se va ține în noile spații de la intrarea în complexul expozițional), la care au participat aproximativ 300 de expozanți și care a contorizat în jur de 900 de evenimente editoriale și profesionale.

Ca și în alte texte similare – căci în ultimii doi-trei ani, am avut plăcerea să scriu pentru revista 22 mai multe cronici, la cald, imediat după terminarea mai multor târguri de carte -, menționez că lista cărților de valoare, care merită să fie citite, este, în mod sigur, cu mult mai mare și mai generoasă decât selecția, inevitabil condiționată de spațiul de revistă alocat, pe care am realizat-o mai sus. Avem, certamente, ce să citim, multe luni bune de acum înainte - zeci și zeci de cărți bune și foarte bune!

P.S. O ultimă idee: la ediția din 2018 (da, da, aceasta este ediția cu pozele acelea despre standul gol al editurii cu „manualul unic“ devenite virale!), la intrarea de la Romexpo, cânta – „cânta“ e un fel de a spune – o mică fanfară. Nu știm cine a avut această idee, dar îndrăznim să sperăm că la edițiile următoare, inclusiv la cea din 2020 (douăzeci douăzeci, cum ar spune dna V.V. Dăncilă), nu vom avea la ușa târgului de carte vreun concert extraordinar susținut de Nicolae Guță sau de Florin Salam.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22