Terminatoriada, faza post-nucleară

După un film-cult care a marcat o generaţie de fani ai genului SF, după un blockbuster care a redefinit efectele speciale şi după o a treia încercare parţial reuşită de a menţine franciza vie, seria Terminator revine în 2009 cu, din păcate, veriga slabă a conflictului epic dintre oameni şi maşinării. Intitulat (cam fără sens) Terminator Salvation, filmul mută războiul om-robot într-un viitor post-nuclear, în care liderul oamenilor, John Connor, face un pact cu un personaj misterios pentru a distruge computerele care controlează armatele de scheleţi metalici. Niciun cyborg nu este trimis înapoi în timp pentru a schimba trecutul, iar asta se simte ca o ruptură de seria Terminator de până acum, mai mult decât lipsa lui Arnold Schwarzengger în geacă de piele şi cu ochelari de soare.

Cea mai mare problemă a filmului vine tocmai din antagonismul dintre fragilitatea umană şi maşinile cvasiindestructibile, pe care se bazează întregul concept exploatat de franciză. Dacă în celelalte trei filme personajele umane nu-şi forţau limitele fizice decât într-o măsură rezonabilă, acum John Connor supravieţuieşte unei explozii nucleare (după care, plin de vervă, mitraliază inamicul), sare într-o mare foarte agitată dintr-un elicopter aflat la o înălţime considerabilă, după care îl regăsim la bordul unui submarin! Este inexplicabil de ce scenariştii s-au îndepărtat de la reţetă şi au ales să ne servească un Rambo, care anihilează încruntat Terminatori de diverse forme şi mărimi. Ceea ce relevă un alt neajuns: multitudinea de maşinării ucigaşe ne duce cu gândul mai degrabă la Transformers decât la Terminator. Avem „vânători ucigaşi“, „moto-terminatori“, „hidro-boţi“, diverşi scheleţi de metal mai mult sau mai puţin rezistenţi, rapizi sau înarmaţi, dar nu avem personajul negativ suprem, Nemesisul pe care John Connor ar trebui să-l înfrunte. Mă rog, la un moment dat apare un cyborg mai evoluat, prototipul Terminatorului întruchipat de Schwarzenegger în celelalte trei filme, dar confruntarea finală este lipsită de dramatism.

Nici distribuţia nu ajută, deşi, la citirea unor nume de pe afiş, ai crede contrariul: Christian Bale (unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, cu o performanţă inegalabilă în El Maquinista), Bryce Dallas Howard (care a jucat sub bagheta lui Lars Von Trier în Manderlay) şi Helena Bonham Carter (actriţa-fetiş a lui Tim Burton). Pentru spectatorul care ştie adevărata valoare a acestor actori este frustrant să-i vadă rostind replicile imbecile cu care i-au cadorisit scenariştii.

Singurele lucruri eficiente în noul Terminator sunt câteva filmări spectaculoase ale scenelor de război şi efectele pirotehnice (exploziile nucleare, din ce în ce mai dese în filmele de azi!). Prin urmare, nimic care să-l scoată din plutonul producţiilor de serie. Mai rău, „he’ll be back“, căci seria mai are programate încă două filme...

Terminator Salvation este distribuit în România de InterCom Film şi poate fi urmărit pe marile ecrane din 5 iunie. //