Tratament cu știință bună

Cristian Patrasconiu | 25.08.2020

Soluția pe termen lung pentru a combate oribila dihanie a momentului o reprezintă vaccinarea.

Pe aceeași temă

Promptă, inspirată, excelentă inițiativa Editurii Humanitas de a pune în aceste săptămâni pe piață un volum despre epidemii și despre tratamentele acestora (de etapă sau aproape imbatabile la care s-a ajuns în timp) – cu atât mai mult acum, când, așa cum se și menționează undeva în primul sfert al cărții de față, „argumentele raționale tind să fie înecate în valul de emoție”. Cartea, mai întâi, foarte pe scurt: „Povestiri despre epidemii și vaccinuri” – „un ghid de imunizare împotriva dezinformării”, cum menționează edito rii ei. Sau, cum spune chiar autorul ei: „aceasta este o carte despre epidemii și vaccinuri, despre Louis Pasteur și Robert Koch, despre bacterii și virusuri. Este, de fapt, o carte de povești, dar sunt povești reale, destinate adulților. În loc de zâne și dragoni, de vrăji și poțiuni magice, veți întâlni medici în luptă cu epidemiile și vaccinuri bazate pe știință”. Autorul – Alexandru Toma Pătrașcu: fondatorul și directorul Bucharest Science Festival, cel mai important eveniment de promovare a științei din România. După absolvirea Facultății de Electronică a Universității Politehnica din București, a urmat programul de masterat în afaceri al The Open University, Marea Britanie, specializându-se ulterior în comunicare. De peste un deceniu, dezvoltă programe educaționale nonformale, de popularizare a științei, atât pentru copii, cât și pentru adulți.

„Povestiri despre epidemii și vaccinuri” este, fundamental, o reverență făcută științei, și anume științei bune, aceea care a salvat (nu e nicio exagerare) sute de milioane de vieți. Sunt multe temele corespunzătoare istoriei epidemiologiei pe care le atinge volumul de față – un volum care are o evidentă linie narativă cronologică și una la fel de evidentă, să îi spunem analitică. În privința „marilor personaje” care populează această carte, și ele sunt de două feluri: fie oameni (mari oameni de știință, vizionari sau oameni care, fără să aibă specializare medicală, au avut intuiții formidabile și revoluționare sau care și-au pus averile ori „rețelele” de putere politică sau economică la bătaie pentru a lupta cu teribili adversari invizibili), fie – să le spunem așa – dihănii greu de văzut sau chiar de nevăzut cu ochiul liber (virusuri, bacterii, microbi – care au generat epidemii & pandemii). Făcând media relatărilor care subîntind „poveștile” despre pandemii și vaccinuri, putem să „decupăm” și o anume matrice în virtutea căreia domnul Toma Pătrașcu își ordonează materialul tematic. Iată, în chestiunea a ceea ce am numit „matricea” acestor povestiri, câteva repere recurente. Vom observa, așadar, în aceste „povestiri” cum o problemă /un fenomen – care poate fi la început particular, aparent izolat și care va deveni ulterior un fenomen medical de amploare, la fel și unul social (uneori chiar marea temă a momentului în lume) – este (bine) ancorat în contextul său istoric. Apoi, vom vedea cum este „desfăcut” – în ceea ce implică acesta sub raport medical. De asemenea, vom regăsi în „poveștile” din această carte momentele/bornele importante în care aceste fenomene – noi – sunt îmblânzite, treptat-treptat, de oameni: și anume, prin modalitățile diferite – confruntare, înțelegere, apropriere rațional-științifică. Despre o epidemie sau alta, avem, de asemenea, aici, datele care indică bilanțul acestora (unele dintre ele, terifiante; iată numai un exemplu legat de estimările făcute cu privire la variolă: „în secolul XX au murit de această boală aproximativ 300 de milioane de oameni, de trei ori mai mult decât decesele înregistrate ca urmare a tuturor războaielor și conflictelor armate din veacul trecut”), precum și momentele de performanță, deopotrivă umană și științifică, în raport cu dezvoltarea acestor fenomenale provocări. Totul spus / scris – admirabil, mă grăbesc să adaug – de Alexandru Toma Pătrașcu „cu gândul la omul obișnuit, interesat de subiectul vaccinării, dar care nu are cunoștințe bogate în acest domeniu. Ca atare, am evitat să intru prea mult în detalii tehnice, iar acolo unde a fost posibil am apelat la analogii și metafore pentru a face cât mai accesibile noțiunile esențiale”.

Revenind la unul dintre elementele „matricei” acestor povestiri – și anume, performanța –, o bună parte a discuțiilor din această carte este dedicată uneia dintre soluțiile extraordinare la provocările epidemiilor: vaccinurile. „Secolul XX a căpătat de-a lungul timpului multe nume, în funcție de un aspect sau altul, considerate determinante: secolul vitezei, al televiziunii sau al sinelui. În 1900, activista suedeză Ellen Key îl numea cu anticipație «secolul copilului». Un veac mai târziu, privind în urmă, istoricul Eric Hobsbawm l-a denumit «epoca extremelor». La fel de bine am putea să-l denumim «secolul vaccinurilor». Puține invenții au avut un impact atât de mare în îmbunătățirea sănătății oamenilor ca vaccinurile, o serie întreagă de boli considerate inevitabile până de curând fiind astăzi aproape eliminate”, notează Alexandru Toma Pătrașcu. În cadrul discuției despre vaccinuri – discuție complexă, cu o suită de demonstrații pe masă dintre cele mai puternice, și extraordinar de pasionantă – pe care ne-o oferă aici autorul, distinctă și foarte importantă în multe sensuri este linia de argumentare & contraargumentare despre curentele anti-vaxx. Poziția autorului e evidentă și reiterată de mai multe ori: e adânc convins provaccinare. „Keep Calm and Vaccinate” este, inclusiv în sensul poziționării auctoriale, chiar un subcapitol al cărții. Ceea ce mi se pare impresionant și ceea ce e, cred, foarte prețios e efortul constant al autorului de a înțelege logica (deși, în majoritatea cazurilor, numai de „logică” nu pare să fie vorba...) celor care, uneori violent sau chiar criminal (la propriu), refuză beneficiile de atâtea ori dovedite ale vaccinurilor. „Chiar dacă toate dovezile arată că vaccinurile sunt sigure, chiar dacă teama este generată de aspecte care nu au nicio legătură cu mecanismul de imunizare, frica de vaccinare este o realitate care nu poate fi trecută cu vederea”, scrie domnul Pătrașcu. Just, logic și verificat de multe ori în timp – „teama întunecă mintea”. Dar, contraargument al autorului cărții (într-un citat mai lung, dar important – cu valoare de statement), „vaccinurile actuale sunt extrem de sigure. Beneficiem de o experiență de zeci de ani în producerea și testarea lor. De asemenea, ele sunt necesare; atât timp cât o boală nu a fost eradicată – iar în toată istoria umană există doar un singur astfel de caz, variola –, dacă nu ești vaccinat, mai devreme sau mai târziu probabil că te vei infecta. Dezvoltarea și testarea unui nou vaccin durează peste un deceniu și costă sume enorme, de ordinul a sute de milioane de dolari. Nu-și bate nimeni capul să facă vaccinuri pentru afecțiuni banale, sunt vizate doar bolile cu consecințe grave. În fine, la fel ca în cazul oricărui tratament, pot apărea efecte secundare, dar ele sunt minore față de riscurile la care ești expus în lipsa imunizării. Dacă ți-e teamă de febra moderată pe care ar putea să o facă copilul după vaccin, oare nu te gândești cum ar reacționa el la boala propriu-zisă? Mai mult, pentru evitarea oricăror probleme, toate vaccinurile sunt monitorizate continuu din punct de vedere al siguranței și eficacității. Vaccinurile actuale sunt extrem de sigure. Știința a evoluat mult de la vremurile lui Jenner sau Pasteur”.

Pe de altă parte, „dacă realitatea mă contrazice, cu atât mai rău pentru ea” nu e numai un principiu filozofic, ci și un fel de „ghid” de acțiune pentru cei care, în chestiunea vaccinurilor, insistă să nege datele, faptele, istoria, realitatea (și performanțele vaccinurilor). De la proto-vaccinuri – primele „inoculări împotriva variolei”, acum 300 de ani – și până în zilele noastre, vaccinurile sunt însoțite, ca o umbră, de discursuri de tip negaționist. „De la primele inoculări împotriva variolei și până la recentul vaccin anti-Ebola, orice nou produs, orice nouă metodă de administrare, orice inovație au fost primite cu neîncredere, strădaniile medicilor de a opri răspândirea bolilor fiind constant îngreunate de opoziția irațională a unei minorități zgomotoase, care nu ezită să recurgă la dezinformare, șantaj sau chiar violență pentru a-și atinge obiectivul”, scrie Toma Pătrașcu. Și va face strălucit demonstrația acestei afirmații: ceea ce „este atât amuzant, cât și trist (e) să constați că argumentele invocate de oponenții vaccinării sunt neschimbate de trei secole, chiar dacă lucrurile s-au modificat radical de atunci”.

În fine, volumul de față e început în urmă cu trei ani și predat editurii (Humanitas) în plină pandemie a coronavirusului. Marile repere care compun „povestea” unei epidemii (aceasta de acum, oficial declarată pandemie) – incertitudini, temeri, obișnuiță, șoc, refuz, pseudosoluții, încercări, moarte, disperare, speranță, știință-pseudoștiință și multe altele – sunt aici. Soluția pe termen lung pentru a combate oribila dihanie a momentului o reprezintă, e aproape consens aici, vaccinarea. Prin urmare, automat, și antivacciniștii „vor avea muniție proaspătă”. Inclusiv din acest motiv, o dată în plus, apreciez că „Povestiri despre epidemii și vaccinuri” e o – tonică și solidă – carte a binelui, venită, poate, și ca să recalibreze o dezbatere publică mult dezechilibrată într-o direcție care nu ajută, ci întunecă rațiunea. //

Cristian Pătrășconiu

Alexandru Toma Pătrașcu

Povestiri despre epidemii și vaccinuri

Editura Humanitas, București,
2020, 352 pagini

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22