Un birt pentru cultura română

Bastionul Theresia, înscris în Registrul monumentelor la nr.TM-II-m-A-06103.03, este un fragment din fortificațiile construite în 1765 care împrejmuiau Timișoara până la începutul secolului XX, când au fost demolate. Reabilitat cu fonduri europene în 2010, locul a fost împărțit între instituții de cultură, restaurante, cafenele și firme cu alte activități care au putut închiria spații. 

Biblioteca Județeană Timiș-BJT a primit acolo două locații, pentru secția Artă și pentru secția Documentar și periodice, secția cea mai năpăstuită, fiindcă a trebuit să se mute de mai multe ori de-a lungul anilor. Compartimentul deține un patrimoniu valoros de 170.000 de exemplare de carte veche română și străină, peste 2.000 de periodice vechi, cele mai multe apărute în Banat și Transilvania, inexistente în alte colecții. De curând, BJT a aflat că secția va fi evacuată de Consiliul Județean într-o locație necunoscută.

„Sunt revoltat! Felul cum tratează politicienii cultura și patrimoniul este incalificabil”, ne-a scris Manole Olteanu, un cititor al bibliotecii, care ne-a semnalat cazul. Câțiva abonați s-au întâlnit cu un reprezentant al CJ Timiș pentru a-l convinge că este o decizie pripită.

În vara acestui an, Consiliul Județean a elaborat o strategie de revitalizare a Bastionului Theresia. Justificarea stufoasă pune accent pe apropiatele evenimente ale Capitalei Culturale Europene. Dar, în contradicție cu argumentele, spațiile culturale se diminuează în favoa­rea teritoriului HoReCa. În locul secției Documentar și periodice de peste 100 mp se va afla, conform „strategiei”, un... birt.

„Nu putem eficientiza cultural locul ținând acolo un depozit”, a explicat pentru Revista 22 Alin Nica, președintele CJ Timiș. După o „optică cantitativă asupra culturii”, cum s-a exprimat un angajat al BJT, Bastionul urmează să fie împărțit 50% cultură, 50% HoReCa. Cel puțin, asta susține președintele CJ Timiș. Anexele spun altceva: dacă până acum au fost 8 spații pentru restaurante și 7 pentru cultură, în viitor, conform Hotărârii CJT nr. 159/30.06.2021, vor exista 14 spații pentru birturi și cafenele (fiind incluse acum și pasajele pentru terase) și doar 7 pentru cultură.

Dl. Nica este convins că publicul timișorean și timișean nu vine la acțiuni culturale de genul expoziții, spectacole, ateliere de creație, dacă nu se poate desfăta la un restaurant, la o terasă. O spune cu dispreț pentru patrimoniul de cultură scrisă al BJT, pe care îl numește „depozit”. În ciuda faptului că spațiul oferă acces liber destinat cercetătorilor, studenților, elevilor și conservă adevărate valori, din care s-au născut studii și cărți despre cultura Banatului.

De altfel, bibliotecile județene reprezintă împreună cu Biblioteca Națională, Biblioteca Academiei, bibliotecile universitare, conform Legii 111/1995, depozit legal, adică fondul intangibil al patrimoniului cultural naţional mobil, iar Legea 334/2002 a bibliotecilor obligă administrațiile centrale și locale să asigure acces liber pentru cititori și condiții de conservare și securitate adecvate.

„Până în prezent, nu am primit o adresă oficială de mutare. Anul viitor ne așteaptă un efort special, fiindcă Ministerul Culturii a aprobat finanța­rea reabilitării clădirii centrale, deci va trebui să ne relocăm temporar cu sute de mii de cărți. Sper că nu va trebui să mutăm și secția Documentar și periodice din Bastion”, ne-a declarat Tudor Crețu, directorul BJT.

La evenimentul recent al Zilelor Minorităților Etnice de la Timișoara s-a lansat o solicitare publică pentru înființarea unei biblioteci a minorităților naționale chiar în spațiul Bastionului, în colaborare cu BJT. În secția Documentar și periodice se va afla și American Corner, relocat din sediul central, care intră în renovare.

Ocupate cu evacuarea culturii, autoritățile județene, anterior pesediste, acum liberale, au uitat de unsprezece ani să rezolve intabularea Bastionului Theresia și să lămurească situația spațiilor cu Primăria Timișoara, care deține și ea o bucată din vechea cetate. În rest, marile obiective înșirate în documentul aprobat de CJ Timiș, ca evidențierea și promovarea identității autohtone veritabile, inclusiv la nivel internațional, stimularea sentimentului de apartenență locală, inclusiv prin facilitarea manifestărilor cultural-artistice specifice zonei, susținerea unor campanii de finanțare și de investiții pentru a repune în valoare obiectivele culturale ale Banatului, în special în zona activităților muzeale, susținerea proiectului „Timișoara - Capitală Europeană a Culturii”, rămân discurs politic vid. //