Pe aceeași temă
Cele mai importante trei piețe publice din Timișoara sunt, dacă vrei să treci dintr‑una în alta, legate și au nume cu rezonanțe extrem de puternice: Unirii-Libertății-Victoriei sau Victoriei-Libertății-Unirii; depinde din care sens alegi să mergi. Între, în centru, din ambele sensuri, e Piața Libertății. Pe o șină de rezervă, chiar în Libertății, vopsit în culorile („deja tradiționale” ale orașului - și, pe vremuri, ale „echipei–fanion” de fotbal) alb și violet, e un corp de tramvai care stă mai ales pentru „expoziția pe roți” a lui Dan Perjovschi de la Capitala Europeană a Culturii 2023; pentru rigoare – una dintre cele trei asemenea capitale culturale la zi, alături de Elefsina (Grecia) și de Veszprém (Ungaria).
„Este o expoziţie pe roţi care nu mai aşteaptă ca lumea să vină să intre în muzeu, ci iese el la oameni. Eu fac parte dintr-o mare expoziţie care se cheamă Sete cronică şi care are câteva extensii în spaţiul public, asta însemnând lucrări pentru care nu trebuie să plăteşti bilet ca să intri să le vezi. Una dintre aceste extensii este un tramvai pe care l-am desenat şi care va rămâne, sperăm, tot anul în Timişoara, pe toată perioada Capitalei Culturale. Acesta va fi un tramvai normal în oraşul Timişoara”, a spus Dan Perjovschi, pentru Agenția Națională de Presă Agerpres, în prima duminică oficială a suitei de evenimente culturale care stau sub umbrela Capitalei Europene a Culturii din acest an.
Tramvaiul desenat – mai bine zis: scris & desenat - de inconfundabilul artist vizual e un mic, dens, atipic și foarte convingător discurs despre istoria recentă; cuvintele pe care Dan Perjovschi alege să le fixeze pe instalația sa de la Timișoara sunt mari umbrele de sens și, într-un fel, chiar borne istorice, pentru ultimele decenii de la noi. Și anume, sunt markeri de discurs: pentru ceea ce este aspirațional (Un tramvai numit dorință – nu-i așa?) și pentru ceea ce a fost în realitate; pentru ceea ce este, în sensul democrației, fondator & refondator și, pe de altă parte, pentru ceea ce e derutant și deraia(n)t; pentru Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, pentru memorie, dar și împotriva celor care au golit de sens acest deziderat niciodată pus în practică; pentru minți deschise și ca atenționări despre pericolele „încremenirii în proiect” și ale conspirativitelor recente; pentru cultură și ca semnale îngrijorate ale proliferării discursului urii; pentru omul decent și despre omul recent; pentru solidaritate și omenie; pentru libertate și umor. Pentru libertate, din Piața Libertății!
Proiectată inițial să fie o suită de bannere marcă personală, ideea artistică a lui Dan Perjovschi a căpătat în cele din urmă acest contur - de artă, am spus, trasă de un tramvai. În 2018, la Iași, după 30 de ani de la căderea comunismului, Perjovschi a desenat primul său tramvai – unele dintre mesajele de atunci anticipează actuala instalație de mare efect de la Timișoara. „Tramvaiul acesta este un tablou din muzeu și acum umblă haihui prin oraș; orașul dumneavoastră”, a scris Dan Perjovschi pe unul dintre „obrajii” celui mai discursiv și, neapărat (pentru că arta lui Perjovschi e, în cel mai înalt grad așa), dialogal tramvai al acestui an din Timișoara. Un oraș despre care – statement important, estetic și existențial deopotrivă – Dan Perjovschi spune așa: „N-am să uit niciodată că libertatea mea de artist și de om începe cu Timișoara decembrie 1989”. Încă o dată: foarte puternica „expoziție pe roți” de la Timișoara a marelui Dan Perjovschi e în – și (ne) vorbește din – Piața Libertății. //
