Biblioteca Nationala - in pericol

Adrian Cioroianu: Ne-am propus sa aducem fata in fata persoane care au o parere diferita despre ceea ce s-a intamplat in ultimele saptamani in legatura cu problema Bibliotecii Nationale. Ne-am intrebat in ce masura ceea ce se discuta are legatura cu Biblioteca Nationala sau este vorba mai curand de o problema ce priveste o cladire, o mostenire a regimului Ceausescu si in ce masura aceasta polemica nu este cumva o victorie postuma a lui Nicolae Ceausescu.
Am intalnit ministri si oameni de cultura care s-au pronuntat in idei arhitectonice spunand ca, de fapt, cladirea de pe Dambovita nu e potrivita pentru a fi sediul unei Biblioteci Nationale. Am intalnit arhitecti care mi-au spus ca acea cladire a Guvernului din Piata Victoriei nu este amenintata de cutremur si ca acesta ar fi doar un pretext. Am vazut planurile cladirii impresionante care se afla pe Dambovita, o cladire foarte mare: 10 sau 11 etaje, sute de sali. Toata aceasta increngatura de probleme ne-a adus in situatia in care ne-am decis sa trecem la lucru, sa vedem in ce masura parerile sunt efectiv sau definitiv ireconciliabile, in ce masura aceasta decizie - in esenta foarte democratica - de pasare a problemei catre Parlament poate fi o solutie, de ce, in paralel cu aceasta solutie oferita, conducerea Bibliotecii Nationale se simte in continuare amenintata, banuind ca planul Guvernului de a lua in posesie cladirea nu va da inapoi.

Intelectualii si cele doua biblioteci nationale

Florin Rotaru (secretar de stat in Ministerul Culturii si Cultelor): In 170 de ani intelectualitatea romana, atat de grozava cum se crede, pune pentru prima data in discutie problema Bibliotecii Nationale a Romaniei. Aici este marea drama a natiunii romane. Suntem singura tara care avem, prin Legea bibliotecilor, doua biblioteci nationale, Biblioteca Academiei si Biblioteca Nationala. Functiile care ar reveni unei biblioteci nationale sunt impartite intre cele doua institutii, evident Bibliotecii Academiei ramanandu-i cele mai putine functii nationale, dar avand in schimb cel mai important patrimoniu al culturii romane.
Problema Bibliotecii Publice (sa-i spunem cu o nuanta de Biblioteca Nationala) ne-au pus-o rusii prin Regulamentul organic in 1832. Atunci s-a facut la Sf. Sava o biblioteca cu 8-10.000 de volume si in 1838 se deschide si prima sala publica, cu accesul liber al publicului din Bucuresti, fara drept de imprumut al cartilor. Prin faptul ca editurile si tipografiile erau obligate sa dea cinci exemplare din productia lor editoriala, noi am spus ca asta ar fi inceputul unei functii nationale a bibliotecii, aceea de depozit legal. Lucrurile acestea dureaza pana in 1852, cand se hotaraste printr-un rapt luarea Bibliotecii Mitropoliei Tarii Romanesti, care nu era proprietate de stat, si aducerea ei la Biblioteca Sf. Sava. A fost completat intr-un fel fondul de carte, cel mai important venind de la Mitropolia Tarii Romanesti. In 1864 apare primul regulament al lui Nicolae Kretzulescu pentru bibliotecile din Tara Romaneasca. Biblioteca aceasta este numita Centrala Publica si sediul ei a fost in Palatul Academiei, Universitatea de astazi. Ea functioneaza pana in 1901, cand, datorita lipsei de spatiu, de fonduri si personal, se propune o alta lege, care e de fapt un alt rapt. Acest fond al Centralei Publice a Romaniei este luat si dus la Biblioteca Academiei Romane, iar aceasta capata functia de Biblioteca Nationala a Romaniei. Lucrurile acestea dureaza pana in 1956, cand se creeaza Biblioteca Centrala de Stat, ca un fel de contrapondere politica la imaginea Bibliotecii Academiei Romane. Sigur, functiile importante ale Bibliotecii Nationale revin Bibliotecii Centrale de Stat. Cand am sustinut Legea bibliotecilor, am considerat ca este bine sa existe doua biblioteci nationale in Romania: Biblioteca Academiei Romane, cu o functie importanta - bibliografia retrospectiva a Romaniei, si Biblioteca Nationala actuala, cu restul functiilor nationale care-i revin prin drept si prin lege. Deci, n-as lega neaparat existenta Bibliotecii Nationale a Romaniei de acest sediu in discutie. Va spun lucrul acesta pentru ca absolut niciodata in intreaga noastra istorie intelectualii nostri nu au discutat aceasta problema. In 1901 a castigat partida profesionistilor din biblioteconomia romana si cei mai buni bibliotecari si cele mai bune lucrari de biblioteconomie au aparut in aceasta perioada, sub conducerea lui Ion Vianu. Evolutia, mai ales dupa moartea lui Vianu, nu a fost fericita si primul strigat de disperare al unui intelectual roman a fost al lui Mircea Eliade, care spune ca s-a ajuns aproape la un complot impotriva natiunii romane. Numeste in 1964 "o rusine a natiunii" fondul, asa cum era organizat, al Bibliotecii Academiei Romane. El cerea atunci tuturor organelor responsabile din tara asta sa pedepseasca pe cei care se fac vinovati de actuala stare a Bibliotecii Academiei Romane. "Toata aceasta lamentabila confuzie - o spunea el atunci -, toata aceasta lipsa de informatie precisa, tot semidoctismul intelighentiei noastre, tot complexul de inferioritate de care sufera savantul roman adus in fata savantilor straini de aceeasi varsta, carei cauze i se datoresc daca nu lipsei de carti din Academia Romana? Am ajuns o tara de speriati, pentru ca mijloacele de informatie fiind atat de rudimentare, orice titlu nou si orice idee noua sperie pe cititori". A. Cioroianu: Guvernul are nevoie de cladirea asta?
F. Rotaru: Nu punem problema necesitatii pentru Guvern a acestui sediu. Asta o discuta, cred, specialistii, care pot sa ne spuna daca acea cladire se prabuseste la un cutremur de nu stiu cate grade. Noi avem acum prima lege a bibliotecilor din intreaga istorie moderna a Romaniei. Avem una din 1932, a bibliotecilor comunale - data de Guvernul Iorga -, unde viziunea romaneasca despre biblioteca era o camaruta intr-un camin cultural.
A. Cioroianu: In discutie e o cladire care in memoria sau macar in ochiul bucuresteanului intrase printr-o placa pusa de fondatori acolo, o cladire destul de paraginita in esenta si la care de 12 ani de zile nu s-a mai lucrat nimic. Acum disputa asta este intre un spatiu al cartii, prin conducerea Bibliotecii Nationale, si un spatiu infinit mai puternic, corpul guvernamental, care spune: "Avem nevoie de o cladire, asta e cladirea, pe care o terminam in doi ani de zile", dupa ce nu s-a terminat in 15 ani de zile.
F. Rotaru: Ati auzit de o greva parlamentara in 12 ani pe tema bugetului alocat acestei investitii?

Guvernul nu poate stabili valoarea unei carti

Mona Musca (deputat PNL): Domnule Rotaru, v-am ascultat cand ati fost la Comisia de cultura si cand s-a discutat Legea bibliotecilor si, spre mirarea mea, spuneti ca s-a facut un proiect de lege cu doua biblioteci nationale. Majoritatea parlamentara este a PSD, nu a PNL si PD. Deci n-aveati decat sa modificati proiectul de lege, n-aveati decat sa interveniti in acel moment, nu sa reprosati acum.
F. Rotaru: Dar n-am reprosat.
M. Musca: Ati afirmat ca nimeni nu a spus nimic la buget. La discutiile despre buget, eu am facut raport suplimentar fata de comisie la bugetul culturii si acest raport suplimentar a fost nu numai pentru cifra infima, cea mai mica cifra din toata istoria celor 12 ani de democratie in Romania, pentru bugetul culturii, ci si pentru felul in care a fost interpretat de catre ministru, de catre guvern, de catre majoritatea parlamentara acest buget ca fiind "un buget indestulator". Il citez pe d-l Razvan Theodorescu, "un buget indestulator", dupa care a repetat de multe ori in Parlament si in alte situatii, inclusiv la Forumul Cultural tinut la Ateneul Roman: "Este un buget decent". Din bugetul pe anul 2002 s-au alocat Bibliotecii Nationale 70 miliarde de lei. Pe 19 aprilie, printr-o adresa a Ministerului Culturii si Cultelor, administratia comunica reducerea cu 37 miliarde de lei a investitiei si, ulterior, sistarea ei. Deci, de la foarte putin s-a ajuns la jumatate, de la jumatate - la nimic. Prin hotararea de guvern data tot de domniile voastre pe 13 iunie 2002 desfiintati - ca sa spun asa - Casa cartilor. Eu consider ca ati arestat cartile si cultura.
Cladirea din Bd. Unirii isi schimba destinatia - din sediu al Bibliotecii Nationale in sediu al Guvernului -, decizie motivata de necesitatea unor consolidari la cladirea din Piata Victoriei. Daca Guvernul nu are bani pentru carti, cum Dumnezeu are bani sa-si faca sedii in care sa se simta bine si confortabil, atata vreme cat cartile sunt mutate in Popesti-Leordeni?! Desi au intervenit reprezentantii Comisiei Europene, ai Uniunii Europene, sindicatele, intelectualii, diferite asociatii - UNESCO, ONU s.a.m.d. -care sa ia partea Bibliotecii Nationale, purtatorul de cuvant al Guvernului, Claudiu Lucaci, spune: "Nu mai e nevoie de carte, nu mai e nevoie de biblioteca, se face o biblioteca virtuala pe calculator si cartile - numai cele de valoare - vor ramane in depozite".
D-le Rotaru, in toata lumea civilizata si mai bogata decat noi exista biblioteci virtuale. Mergeti la Columbia University in New York, la Stanford s.a.m.d. si o sa vedeti ca acum sub ochii nostri, avand biblioteca virtuala, avand totul pe calculator, se fac niste cladiri imense pentru depozitarea si citirea cartilor, pentru rafturi.
Valoarea cartilor este fluctuanta. Astazi este valoroasa o carte, maine o carte uitata si neluata in seama devine o mare valoare. Cine hotaraste? Puteti sa fiti expert in carte, domnule Rotaru, dar este inadmisibil ca un Guvern sa faca impartirea intre carti de valoare si carti fara valoare.
In repetate randuri s-au facut interpelari la care d-l ministru Razvan Theodorescu ne-a spus ca e foarte scump sa se definitiveze cladirea. In schimb ne propunea o biblioteca virtuala care costa infinit mai mult decat sa faci rafturi pentru carti. Mai mult, d-l Serban Mihailescu trimite un raspuns deputatului Mitica Balaet in care spune: "Din totalul de 51.000 de metri patrati de teren aferent cladirii, o suprafata de 28.000 de metri patrati vor reveni Bibliotecii Nationale, reprezentand un procent de 54,9".
Este inadmisibil ca un Minister al Culturii sa se comporte cu atata aroganta fata de cultura si mai ales fata de carte.

O biblioteca nationala colectioneaza tot

Dan Erceanu (directorul Bibliotecii Nationale): Exista o problema extrem de confuza la nivelul Ministerului Culturii si se intretine aceasta confuzie in societatea romaneasca. Eu am sa pun acum o intrebare extrem de simpla secretarului de stat din Ministerul Culturii: ce diferentiaza o biblioteca nationala de orice alt fel de biblioteca?
F. Rotaru: Functiile nationale.
D. Erceanu: O biblioteca nationala, spre deosebire de alte biblioteci, colectioneaza tot. Restul bibliotecilor isi constituie colectiile pe alese. De aceea se si introduce aceasta confuzie cu Biblioteca Academiei Romane, care s-a vrut sa intre in aceasta lege si sa fie nationala. O biblioteca nationala de oriunde in lume este obligata sa colectioneze tot ceea ce tine de memoria culturala a unui neam.
Biblioteca Nationala a mai fost desfiintata o data, dintr-o greseala imensa in 1901, de catre Spiru Haret. S-a considerat ca ne costa prea mult Biblioteca Nationala.
Economia pe care a facut-o statul roman in vremea aceea a fost de 700 de lei, pentru ca subventia data Academiei - ca sa isi tina biblioteca si ceea ce a preluat de la Biblioteca Nationala a Romaniei - a fost de 25.000 de lei. A fost o greseala imensa la acea vreme, pentru ca Academia nu poate sa functioneze ca o Biblioteca Nationala, nu poate sa stranga tot, pentru ca in timp devine o biblioteca monstruoasa. O biblioteca nationala trebuie sa fie o biblioteca monstruoasa. Francezii au un termen pentru Biblioteca Nationala - "la très grande bibliotheque" - "foarte marea biblioteca”. De ce in societatea romaneasca se zice ca, daca avem Biblioteca Academiei si s-a inaugurat Biblioteca Centrala Universitara, ce nevoie mai e de Biblioteca Nationala? Repet: o biblioteca nationala trebuie sa retina tot, pana si niste foi de hartie, un meniu de la Capsa, sa fie acolo marturie a timpului. Natia asta are nevoie de memorie. S-au pierdut arhive intregi, chiar arhive militare, nu numai arhive civile. Astea trebuie sa fie intr-o biblioteca nationala, care trebuie sa-si dea cetatenilor colectiile spre folosinta. Biblioteca Nationala a Frantei are 3.000 de angajati, in timp ce Biblioteca Romaniei, comparabila ca unitati bibliografice, are 300, dintre care 20 de portari, pentru ca are multe sedii. Ideea ca acel sediu n-ar fi bun, ar fi mic sau ar fi mare, s-a afirmat succesiv, alternativ chiar si de subtili intelectuali ca d-l Dan Matei. Am facut nenumarate demersuri pentru a completa acea cladire si a indrepta greseala Elenei Ceausescu care, considerand-o prea mare, a mai dat-o unei institutii, INID-ul.
A. Cioroianu: Lucrarile au mai inaintat in acesti 12 ani?
D. Erceanu: Sigur. Sunt 14 milioane de dolari bagati de societatea romaneasca in acesti ani in Biblioteca Nationala.

O investitie de 60 de milioane de dolari

Codruta de Hillerin (director de investitii la Biblioteca Nationala): Construirea noii cladiri a inceput in 1986. Din anul 1986 pana in anul 1989, in aceasta cladire s-au investit 823 milioane de lei din epoca aceea, aproximativ 1.565 miliarde lei actuali investiti pana in 1990. Cladirea are 130.000 de metri patrati care includ si suprafata care urma sa fie ocupata de Institutul National de Informare si Documentare. Suma pe care v-am spus-o este doar pentru cei 86.000 de metri patrati care ii apartineau Bibliotecii Nationale. Nu pot sa va spun si cifra investita pentru partea Institutului. Lucrarile au stagnat in 1990. In 1991 s-a facut un studiu de fezabilitate care a dovedit oportunitatea continuarii lucrarii cu aceeasi destinatie, de Biblioteca Nationala. S-a aprobat o hotarare de guvern de studiu economic si s-a facut apoi proiectul de executie. In 1990 s-au investit 2.014 de dolari, in 1991 - 1.013 de dolari. Mai devreme v-am spus: lucrarile erau stagnate. Sumele s-au cheltuit in 1990 pe lucrari de conservare, in 1991 - pe acest studiu tehnico-economic. In 1992 - 261 de dolari. In 1993 sunt deja 1.011.570 de dolari. Deci se sare de la 261 la un milion. In 1994 - 2.875.000 de dolari. In 1995 - 2.412.000 de dolari. In 1996 - 2.437.000. In 1997 - 1.839.000 de dolari. In 1998 - 1.307.000 de dolari. In 1999 - 1.644.000 de dolari. In 2000 - 450.000 de dolari. In 2001 - 1.500.000 de dolari. Anul acesta - 818.000 de dolari.
D. Erceanu: Din ‘90 incoace sunt 14 milioane de dolari. Pana in ‘90 si din ‘90 incoace sunt in total vreo 60.
C. de Hillerin: Toata lumea care trece pe langa aceasta constructie nu stie ca in interior s-a lucrat, in subsol.
D. Erceanu: Depozitele sunt aproape gata.
A. Cioroianu: Cat la suta din suprafata detine INID?
C. de Hillerin: 17,8%. Din suprafata totala de 86.313 de metri patrati, suprafata desfasurata, o suprafata de 22.271 de metri patrati este deja finisata, aproximativ 25%, subsoluri tehnice, subsoluri cu diferite functiuni, cladirea corpului tehnic, corpul de dezinsectie si depozite. O suprafata de 2.700 de metri patrati este gata in proportie de 90%. Ar mai necesita 2,5 miliarde de lei pentru finalizare. O suprafata de 11.480 de metri patrati este gata in proportie de 75%. Ar mai necesita 18,1 miliarde de lei pentru finalizare. Adica ar mai trebui montate pardoselile, caloriferele, corpurile de iluminat. In trei luni de zile aceste suprafete, in total de 14.180 de metri patrati ar putea fi gata cu o investitie de 20,6 miliarde de lei. In total am avea finalizate in aceste trei luni de zile suprafata de 36.451 de metri patrati.
D. Erceanu: Astazi aveam toate depozitele gata si puteam sa cumparam rafturi in care sa punem macar exemplarul intangibil din depozitul legal.
A. Cioroianu: Cat ar mai costa in dolari finalizarea?
C. de Hillerin: 60 de milioane de dolari.
A. Cioroianu: Cat ar costa, d-le Rotaru, transformarea cladirii intr-un sediu de Guvern?
F. Rotaru: Nu stiu. Nu sunt tehnician! Imi trebuie proiect. Aici nu se pune problema rentabilitatii unui astfel de proiect.
Nicolae Noica (PNTCD): Cifra exacta nu pot sa v-o dau nici eu. Va trebui reproiectat, cladirea trebuie dezbracata pana la structura ca sa se faca altceva. Depozitele trebuie recompartimentate pentru birouri. Salile de lectura care se intind pe doua etaje trebuie iar compartimentate.

Cladirea de pe Dambovita trebuie sa ramana a Bibliotecii

Andrei Oisteanu (GDS): N-am sa spun ca guvernul d-lui Nastase considera cartile subversive, dar cred ca exista o forma de indiferenta si de aroganta din sferele inalte ale puterii. Si cred ca nu este numai o deturnare de sediu, ci si o deturnare de fonduri, pentru ca se doreste refacerea acestui sediu cu fondurile Ministerului Culturii . Unii oameni cu care am discutat spun ca aceasta biblioteca nu a fost proiectata in felul cel mai oportun. Inteleg ca dintr-o biblioteca nationala buna putea sa iasa o biblioteca nationala proasta, dar cum dintr-o biblioteca nationala proasta poate sa iasa un sediu bun al Guvernului, nu inteleg. Au existat opinii ca decat o biblioteca proasta, mai bine o biblioteca exceptionala. Nu contest ca e mai bine, insa pentru Romania este un lux o astfel de propunere. O va promite un guvern si nu o va duce la indeplinire nici un alt guvern viitor. Cred ca e mai bine cu o biblioteca decenta decat fara nici o biblioteca, iar daca exista o hotarare politica a Parlamentului sa faca o biblioteca de ultima ora, atunci trebuie un contract social foarte precis si ferm, in care lumea politica sa se angajeze si sa spuna unde, cand si din ce fonduri se va putea construi o astfel de biblioteca.
Stelian Tanase (analist politic): Eu cred ca singura sansa ca intr-un timp previzibil sa avem o biblioteca nationala era ca acest proiect sa se termine. El este la jumatate. Romania nu are resurse s-o ia de la zero, sa construiasca o alta cladire, sa aiba loc o dezbatere publica, sa gaseasca fonduri, sa proiecteze, sa construiasca.
Cred ca toti datoram tot ceea ce suntem faptului ca am intrat la un moment dat intr-o biblioteca. Din cauza asta toti ne simtim datori si suntem foarte sensibili la aceasta tema. Am fost un pic surprins de discursul d-lui Rotaru, care a inceput cu remarce antiintelectuale, in sensul ca intelectualii nu s-au amestecat niciodata in 100 de ani in aceasta tema.
Asistam de 12 ani la o cenzura a cartii, in toate segmentele in care circula o carte. E vorba de edituri, de librarii, de biblioteci. Aici este vorba si de pretul cartii.
In 1986 eu am lucrat mult in Biblioteca Centrala de Stat si, la un moment dat, n-am mai avut acces pentru ca, rand pe rand, diferite fonduri s-au inchis. S-au mutat in Bucurestii Noi, in Popesti-Leordeni, in tot felul de zone. Am simtit asta ca si cum cineva mi-ar fi taiat o mana. Sunt deja 16 ani in care generatii intregi de oameni n-au mai avut acces la carte in mod sistematic, datorita acestei situatii care deja s-a cronicizat in cazul Bibliotecii Nationale. Cate generatii de intelectuali s-au vazut interzise de la un acces normal la informatie, pentru ca politicienii se cearta intre ei, pentru ca apar tot felul de solutii fantasmagorice ca si asta de azi...
A. Cioroianu: Credeti ca pasarea problemei la Parlament este o solutie?
S. Tanase: Nu, trebuia ca aceasta situatie sa nu se intample. Pasarea problemei la Parlament nici nu cred ca va provoca mari discutii, ci va fi ingropata.

O problema politica

Radu F. Alexandru (senator PNL): Intrebarea dvs., daca pasarea problemei catre Parlament poate fi o solutie, mi se pare ca are de la sine un raspuns bineinteles, dat fiind faptul ca grupul PSD, atat din Camera cat si din Senat, impreuna cu grupul UDMR functioneaza prin excelenta ca o masina de vot. Primul ministru, cel care a semnat aceasta initiativa, trebuia sa aduca toate acele argumente si expertize care sa-i sustina initiativa. Daca aceste argumente si expertize nu i-ar fi dat castig de cauza intr-o dreapta judecata, trebuia sa-si retraga aceasta decizie, nicidecum s-o paseze Parlamentului.
Am auzit opinii ale unor experti culturali ai Bancii Mondiale care apreciaza ca actuala structura este improprie si ca mult mai bine ar fi de aruncat in aer, asigurand chiar ca Banca Mondiala este dispusa sa sustina un proiect pentru a ridica intr-adevar acea Biblioteca Nationala de care avem nevoie. Avem dreptul si datoria sa ne batem ca acel templu al cartii sa fie asa cum trebuie la inceput de mileniu.
D-le Rotaru, sunteti secretar de stat intr-un minister al carui titular este primul ministru al Culturii in 12 ani care declara public ca nu are de ce revendica o modificare de buget, ca banii alocati la cultura sunt suficienti. Sunteti nedrept fata de realitate cand spuneti ca parlamentarii nu s-au batut pentru buget. Toti cei de fata aici, si nu numai noi, am facut poteca de la locurile noastre din Parlament la microfonul Parlamentului cand s-a discutat bugetul. Am fost mangaiati parinteste pe cap in varianta cea mai buna sau persiflati de oameni care ne-au spus: "Astea sunt posibilitatile. Va promitem ca la anul bugetul va arata altfel".
D. Erceanu: S-a lansat pe piata o idee falsa: aceasta cladire nu este adecvata pentru Biblioteca Nationala. Nu biblioteca era in discutie cu expertiza Bancii Mondiale, ci fatada bibliotecii.
R.F. Alexandru: Eu am un e-mail primit din partea unui consilier cultural al Bancii Mondiale. D. Erceanu: Nu s-a facut niciodata o expertiza a Bancii Mondiale. Pana la urma s-a ajuns la concluzia ca e necesara o expertiza, tocmai pentru niste justificari fata de Ministerul Finantelor, ca sa se schimbe din proiect ceva deja facut si platit. Ne trebuia o expertiza din afara, pentru ca Ministerul Finantelor nu ar fi aprobat niciodata asa ceva.
M. Musca: Nu asta e problema. Dupa ce se termina biblioteca si cartile sunt bine instalate acolo, se poate construi o alta biblioteca ideala. Ce vrea Guvernul acum? Vrea o biblioteca virtuala, dar nu electronica; pana atunci, cartile sa fie duse undeva si, daca se poate, sa dispara complet.
George Pruteanu (senator PSD): Nu cred ca vreodata computerul va inlocui cartea.
In privinta acestei idei de a muta Guvernul in virtualul cvasisediu al Bibliotecii Nationale, de la inceput nu mi s-a parut in ordine. Am discutat chiar cu d-l director Erceanu. Ideea de a aseza in lacasul lucrului peren, care este cartea, puterea trecatoare, puterea politica, ca gest simbolic este rau de tot.
In al doilea rand, intentia aceasta era gresita politic. Sa muti un guvern in cladirea unei biblioteci da impresia unei stari de alarma. In plan politic ramane si a doua componenta a erorii politice, aceea ca ce-a putut Ceausescu, ce-a putut comunismul nu putem noi.
D. Erceanu: S-a afirmat ca acea cladire n-ar fi buna, pentru ca n-ar fi moderna. Acea cladire este construita cu structura de beton, caramizi si tencuiala. Eu am vazut si Biblioteca Frantei: beton si sticla. Pentru clima romaneasca, biblioteca noastra este perfecta. Va asigur ca 50 de ani de acum incolo, pana cand noi vom fi o putere economica in Europa si vom fi capabili sa ne construim o alta biblioteca, asta este perfecta, asa cum e ea, invechita.

Cladirea Guvernului nu are bulina rosie

N. Noica: Acum doi ani de zile, cand am terminat guvernarea, eu mi-am prezentat activitatea intr-o carte in 15.000 de exemplare, care a fost distribuita peste tot. S-a spus ca acea cladire a Guvernului se afla intr-o stare grava si ca trebuie schimbat sediul de acolo, pentru ca sa se consolideze. Vreau sa va informez ca s-a facut o expertiza in anul 2000. In acea expertiza se vorbea despre o constructie a carei clasa de risc este nedefinita si s-a spus ca este clasa I de importanta. Clasa I de importanta inseamna Primaria orasului Bucuresti facuta in 1910, Guvernul facut in 1937, Prefectura de la Galati, Prefectura de la Ploiesti Aceasta discutie asupra Guvernului a avut loc si in 2000 cand am fost noi la guvernare. In cadrul Guvernului, eu am spus sa se faca o expertiza clara in care sa se stabileasca gradul de risc si, daca cineva si-l asuma, sa puna bulina rosie. Lucrul acesta nu s-a facut. Sa se spuna cat de repede se poate consolida aceasta cladire, care este tehnologia, in cat timp si cat costa.
A. Cioroianu: Deci nu s-a facut nici o expertiza?
N. Noica: Nu. Cladirea nu are bulina rosie. Consiliul tehnic superior al ministerului a avizat solutiile de interventie la cladiri de clasa I de importanta. E cu totul altceva.
Si eu consider ca este absolut necesar sa avem o biblioteca. Stiti cat este suprafata Guvernului? Este circa un hectar. Biblioteca are 130.000 de metri patrati, care inseamna 14 hectare, 15 hectare. Are vreun sens sa muti Guvernul aici?
Stiti ca s-a facut un nou corp de biblioteca la Academie? Eu ii stiu istoria si incepand din ‘92 m-am opus sa-l faca cei care l-au facut. Este o rusine pentru biblioteca. In primul rand n-are nici un circuit de aer. Sunt puse depozite la etajul de sus, lucru nepermis intr-o astfel de cladire. Toate ferestrele sunt fixe, nu se deschid, iar inauntru nu exista aer. Este inadmisibil. Cei care au proiectat pe vremea lui Ceausescu sunt astazi in conducerea Uniunii Arhitectilor, sunt profesori. Sa-si asume responsabilitatea unor treburi. Eu cred ca trebuie sa se incerce sa se gaseasca o solutie la ora actuala pe proiectul existent.
Cunosc si eu parerile Bancii Mondiale. Si ei sunt niste oameni si nu trebuie sa ne aplecam pentru ca ei stiu mult mai bine decat noi. La ora actuala trebuie facut un studiu temeinic de catre un grup de specialisti neimplicati politic pentru ca sa rezolve aceasta problema. Eu fac niste socoteli si la evolutia constructiilor noi. La 130.000 de metri patrati ar mai trebui vreo 60–70 milioane de dolari ca sa se termine.
Daca se apeleaza la un imprumut extern de la Banca Mondiala pentru Biblioteca Nationala pentru o suma de 60–70 milioane, suma trebuie sa existe toata in banca, proiectul sa fie facut definitiv, sa fie facuta o licitatie cu un constructor ferm pe o anumita perioada de timp si lucrarea sa se semneze cu constructorul respectiv la cheie, asa cum de altfel am impus caselor de la Agentia Nationala de Locuinte.
Biblioteca poate functiona cu investitii minime

Mitica Balaet (deputat PRM): Actuala noua constructie a Bibliotecii Nationale s-a facut si s-a proiectat dupa modele date de catre reprezentantii bibliotecii, in conditiile unei respectari a disciplinei si constructiei de biblioteca, cu acele plafoane de rezistenta pentru cazul depozitelor construite pe verticala in structura modulara, deci la mijlocul bibliotecii, si cu salile de lectura periferice, orientate spre acel peisaj al Dambovitei, care creeaza o forma de recreere, de ambianta absolut necesara pentru o biblioteca, plus lumina naturala. Biblioteca Academiei si Biblioteca Centrala Universitara, asa cum a aratat si d-l Noica, prezinta grave defecte de organizare interioara a serviciilor de biblioteca, ceea ce nu exista la Biblioteca actuala Nationala. E bine orientata si putem sa mergem pe aceasta structura.
F. Rotaru: Din punct de vedere al pozitiei fata de parlamentari, vreau sa va spun ca fac pentru prima data o declaratie publica pe tema asta. Suntem singura capitala din lume care are sase biblioteci publice fara grup sanitar, suntem singura capitala din lume care are inca opt biblioteci care se aprovizioneaza cu lemne. M. Balaet: Nu dvs. trebuie sa duceti povara prejudecatilor fata de Biblioteca Nationala si imi pare foarte rau ca d-l ministru Razvan Theodorescu nu a fost in stare sa se opuna acestor prejudecati care vin de la niste functionari care au dat si actualul curs al investitiei. Este absolut anormal ca 14 - 15 milioane de dolari sa se investeasca acolo in decursul acestor ani si sa nu se faca nimic. Toate bibliotecile din lume pe care le-am vizitat eu pornesc intai cu salile de lectura si dupa aceea isi perfectioneaza depozitele, pentru ca in salile de lectura se duc peste un milion de carti.
Cu investitii foarte mici, putem pune in functiune Biblioteca Nationala. Calculele pe care le-a facut d-na de Hillerin arata clar ca nu avem nevoie de investitii prea mari. Daca - de exemplu - bugetul de anul acesta era lasat la 70 de milioane, puteam intra partial in functiune cu Biblioteca Nationala.
Eu am dat in judecata Guvernul si vreau sa ajungem si la o clarificare pe linie de justitie. Am intrat in faza primara si urmeaza contenciosul la Curtea de Apel Bucuresti.
Ana Sincai (GDS): Vorbesc aici si in calitate de membru al Grupului pentru Dialog Social, dar si in calitate de fost director general adjunct al Bibliotecii Pedagogice Nationale. Comisarul european Günter Verheugen s-a pronuntat foarte clar ca trebuie rezolvata problema finalizarii lucrarilor la construirea imobilului destinat Bibliotecii Nationale. Comisia Europeana pentru Cultura considera ca Banca Mondiala va interveni si va oferi in continuare suma necesara finalizarii constructiei Bibliotecii Nationale. Nu prea am incredere in dezbaterea parlamentara, ci in interventia lui Günter Verheugen.
Victor Dutescu (presedintele Asociatiei Bibliotecarilor): Aceasta hotarare de guvern care s-a dat pe 13 iunie incalca Legea bugetului de stat, Legea bibliotecilor si programul de guvernare, in care se vorbeste foarte clar despre finalizarea Bibliotecii Nationale. Razvan Theodorescu a spus ca acea cladire nu e buna pentru Biblioteca Nationala pentru ca o parte din ea ar trebui sa fie INID-ul. De 12 ani orice guvern a fost la putere putea sa anuleze acea hotarare a Elenei Ceausescu si nu mai era nici o problema. Si un expert de la Banca Mondiala a spus asta: cladirea nu e buna din cauza ca este INID-ul acolo. De curiozitate, am facut un calcul ca sa vad daca punem in depozitele actuale acele 300 milioane de unitati bibliografice pe care le avem, ce mai ramane, tinand cont iarasi de cladirea INID-ului, unde exista vreo 4.000 de metri de depozite. In total ar fi ca spatii de depozite 29.000 de metri patrati. Daca am pune in raft toate cartile pe care le avem, dupa toate normele internationale, ar mai ramane in clipa de fata 6.800 de metri patrati pentru crestere. Asta ar ajunge cel putin 35 - 40 de ani.
D. Erceanu: Biblioteca Nationala poate sa functioneze si fara fatada finisata, care e foarte costisitoare. Eu am intentionat sa cer Bancii Mondiale o expertiza si concurs international pentru o fatada. Nu mai am aceasta ambitie. Macar sa intru in biblioteca, sa functioneze Biblioteca Nationala pe dinauntru. Dan Matei (directorul Institutului de Memorie Culturala): Domnule Erceanu, eu m-am agatat de promisiunea aceasta cu imprumutul si o cladire noua, pentru ca mi s-a parut ca este o solutie onorabila in conditiile date. Eu nu sunt un adversar al dumneavoastra.
Meritul scandalului public, care sper ca intoarce problema, este al Asociatiei Bibliotecarilor. Ei au iesit in strada, ei au facut scandalul si le aduc omagiul meu, in ciuda faptului ca mie cladirea nu-mi place din punct de vedere functional. Sigur ca n-am intrat in ultimii 7 - 8 ani in cladire - si nu cred ca s-a schimbat -, dar sunt amestecate depozitele cu salile de lectura. Principalul merit al acestei cladiri este ca s-au bagat prea multi bani in ea. Nu-i rentabil sa dam inapoi.
D. Erceanu: Principalul merit al cladirii este ca e bine gandita ca spatiu.
D. Matei: Directoarea bibliotecii de pe vremea aia s-a rugat in genunchi de arhitect: "Du-te domnule sa vezi cum se construieste Biblioteca Nationala la Varsovia." N-a vrut, pentru ca nu-l interesa prea tare functionalitatea.
Dupa parerea mea, biblioteca trebuie sa ramana unde e. Din pacate, mai trebuie 60 milioane de dolari, ceea ce e in neregula. Toata cladirea noii biblioteci de la Quebec face 60 milioane. O fi mult mai mica, dar are 2.900 de locuri in salile de lectura. Dupa ce s-au bagat atatia bani, deja nu mai merita sa nu se bage in continuare.
A. Cioroianu: Credeti ca s-au bagat prea multi?
D. Matei: Evident ca s-au bagat prea multi. Este o groapa fara sfarsit. Cine-i antreprenorul principal? De ce arata asa dupa 12 ani?
A. Sincai: Macaralele nu se misca de cinci ani.
C. de Hillerin: S-a lucrat in interior, nu in exterior. Doar anul acesta nu s-au miscat macaralele.
Sergiu Gabureac (bibliotecar public, Piatra Neamt): Conform Legii bibliotecilor din Romania exista, din nefericire, cinci tipuri de biblioteci, in loc sa fie trei ca peste tot in lume: o b iblioteca nationala, bibliotecile specializate si biblioteca publica. Functia principala a bibliotecii nationale din orice stat al lumii este cea de conservare, pe cand a bibliotecii publice este cea de valorificare. De aceea Biblioteca Publica din orice stat membru al Uniunii Europene face parte din programul de educatie nationala, pe langa scoala gimnaziala, pe cand Biblioteca Nationala nu are acest rol. Biblioteca Nationala se dezvolta pe verticala. Biblioteca Publica se dezvolta pe orizontala. Deci din punctul asta de vedere, dezvoltarea Bibliotecii Nationale intr-un singur sediu este normala si obligatorie. Nu putem face depozite la Popesti-Leordeni, la Posada, la Frunzeni s.a.m.d. Toate aceste carti trebuie aduse intr-un sediu unic.
La noi in tara exista doua biblioteci care se erijeaza in biblioteci nationale: una de drept, una de facto - Biblioteca Nationala si cea a Academiei. Daca lucrurile s-ar imparti ca sarcini - Biblioteca Academiei sa se ocupe de conservarea fondului vechi de carte si Biblioteca Nationala sa vina cu fondul de carte modern si contemporan -, lucrurile ar fi foarte clare. Dar cum orgoliul functioneaza de ambele parti, prevad o lupta seculara care va dura inca 30 de ani.
In legatura cu problema spatiului, eu tin minte ca asupra acestei cladiri au fost mari discutii inainte de 1989. Sigur ca are deficiente, dar normal este ca acest spatiu sa fie al Bibliotecii Nationale. Sunt convins ca Guvernul, care are multe pete, va reveni asupra acestei decizii care este luata intr-un moment extrem de prost.
Solutia imprumutului extern

Cristian Teodorescu (directorul Biroului Radio Europa Libera din Bucuresti): Toti cei de aici stiu foarte bine un lucru: cartilor nu le priesc plimbarile si mai ales nu le plac catusi de putin sacii in care sunt plimbate. Aceste carti ale Bibliotecii Nationale sunt cele mai plimbate din lumea asta. Cartile aparute in ultimii 50 de ani sunt niste carti aproape de unica folosinta. Daca le facem si cateva plimbari, mai bine le ardem, pentru ca nu vor mai fi bune de nimic.
Aceasta cladire in litigiu e o cladire interesanta pentru oricine datorita faptului ca are un coeficient de rezistenta la cutremure de invidiat, in vreme ce cladirea Guvernului are un coeficient discutabil, dar cladirea Guvernului poate fi reparata cu guvernul inauntru. In ceea ce priveste plecarea cartilor in vagabondaj, n-ajunge faptul ca au fost plimbate o data din cladirea Parlamentului, ca sa faca acolo nu stiu ce garaj, si au fost bagate in umezeala? Multe dintre ele sunt distruse.
F. Rotaru: Este indiscutabil faptul ca Romania are nevoie de o biblioteca nationala. Noi vrem sa schimbam o mentalitate in tara asta. Este sintagma mea in articolul 1 al legii "Biblioteca in cadrul societatii informationale joaca rol strategic". Am terminat cu biblioteca dintr-o camaruta a unui camin cultural. Daca nu intelegem lucrul asta, viitorul Romaniei este distrus.
A. Cioroianu: Deci sunteti de acord cu ramanerea in spatiul acesta mare de pe Dambovita?
F. Rotaru: Cum a spus si d-l Noica, specialistii sa-si spuna cuvantul. In mod normal, asa cum am sustinut pentru sedinta de guvern, este obligatoriu un imprumut extern. Imprumutul si garantia ca in doi - trei ani de zile se termina, indiferent ca este sediu nou, indiferent ca-l terminam pe acesta, trebuie sa fie lucrul pe care trebuie sa-l apere toti intelectualii din Romania.
M. Balaet: Bugetul culturii trebuie sa fie mai axat pe problemele biblioeconomiei. Si dvs. aveti datoria sa preintampinati tocmai lucrul asta.
F. Rotaru: Nu noi votam bugetul tarii.
M. Balaet: Bugetul Ministerul Culturii trebuia sa fie lasat si sa nu se umble la el. Anul trecut s-au luat 20 miliarde de lei la rectificarea de buget.
A. Cioroianu: E adevarat ca Guvernul a luat banii dati pentru biblioteci?
F. Rotaru: Da. Si de la noi, si de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, partea care revenea INID-ului. M. Balaet: Anul trecut au luat din investitia Bibliotecii Nationale 20 miliarde la rectificarea bugetului si lucrul acesta este absolut incorect, pentru ca cei care raspundeau de investitia de la Biblioteca Nationala au ramas datori fata de oamenii care au lucrat acolo.
N. Noica: Eu propun ca ministerul sa faca un proiect si Guvernul sa-l imputerniceasca sa faca o licitatie internationala pentru un imprumut de 60 sau 70 milioane de dolari pentru terminarea Bibliotecii. Dar licitatia sa se faca pe un constructor din tara sau din exterior care e capabil sa vina cu finantarea. D. Erceanu: Chiar daca nu se face acel imprumut, putem sa intram si sa functionam ca Biblioteca Nationala in acel sediu. Daca mi se lasa bugetul initial de 70 miliarde, anul asta eram intrat acolo cu depozitul legal, exemplarul intangibil si cu laboratorul de patologie si restaurare a cartii, care sta intr-o casa revendicata si neconsolidata care sta sa se si darame.
A. Cioroianu: Majoritatea dintre cei care s-au pronuntat sunt pentru ramanerea cladirii in destinatia fixata initial, macar din considerentul strict pragmatic ca, dupa toate probabilitatile, cheltuielile ar fi mai mici decat eventuala modificare a cladirii. Subiectul este mai curand unul politic decat unul ce tine de sfera cartii sau de sfera lumii intelectuale. Nu exista nici un studiu al Bancii Mondiale care sa demonstreze fie ca nu e buna cladirea, fie ca e improprie pentru o biblioteca, evident neexistand nici unul care sa se spuna ca ar fi o cladire tocmai nimerita pentru un guvern. Am mai aflat ca, in linii mari, unele spatii sunt deja finisate, per ansamblu 25% din toata cladirea. Dar in orice caz, depozitele ar fi intr-o stare functionala. Tipul de constructie ar fi nimerit pentru pastrarea cartii. Iar o veste buna din punctul meu de vedere, ca neofit in probleme de biblioteconomie, ar fi aceea ca exista posibilitatea intrarii treptate in cladire si darii ei in functionare.
In esenta, cred ca problema e politica. Tot ce putem face este sa ducem mai departe ideile asupra carora am cazut de acord in aceasta seara.
Pagini realizate de Razvan Braileanu