Dezbinați împreună. România după referendum

Fara Autor | 23.10.2018

Pe aceeași temă

Marți, 16 octombrie, la Grupul pentru Dialog Social a avut loc dezbaterea cu tema Dezbinați împreună. România după referendum, moderată de Eugen Ciurtin și Mădălin Hodor.Publicăm în continuare fragmente de la discuții.

MAGDA CÂRNECI (președinta CA al GDS):

După acest referendum, care a fost un extraordinar turnesol și o schimbare în așteptările societății românești, ne-am gândit că ar fi cazul să încercăm să analizăm acest fenomen neașteptat și cu multiple influențe.

https://revista22.ro/files/news/manset/default/GDS-Magda-Carneci-Eugen-Ciurtin-Madalin-Hodor.jpg

Magda Carneci & Eugen Ciurtin & Madalin Hodor

EUGEN CIURTIN (cercetător și istoric al religiilor, membru al GDS):

S-au întâmplat atât de multe lucruri, mai ales în campania pentru acest referendum, care ne-au arătat deriva sau capacitatea de a păstra un dram de bun-simț. Au fost atât de numeroase extremele și minimalizat, întrucâtva, centrul, încât numai împreună o să mai găsim o cale ca să ne înțelegem cu toții. Aș vrea să menționez acest episod, care mie, în calitate de istoric al religiilor, mi-a înfrânt resursele de răbduriu: într-o emisiune a postului TV Trinitas, cu foarte puține ore înainte de declanșarea referendumului din 6-7 octombrie, s-a întâmplat ca cei care au fost invitați în platou să-i beștelească pe domnii Andrei Pleșu și Mircea Cărtărescu, pe care cu această ocazie vreau să-i felicit pentru felul în care au știut să spună la momentul oportun un cuvânt drept.

MĂDĂLIN HODOR (istoric și cercetător acreditat la CNSAS, membru al GDS):

Discuțiile legate, într-o formă sau alta, de reglementarea familiei, de drepturile homosexualilor etc. se întind din SUA și până în Uganda. Deci România nu este nicidecum un actor singular pe scenă. Există un Consiliu Mondial al Familiilor, organizat în SUA, care are zeci de organisme care lucrează în direcția asta. Referendumuri au fost promovate în multe țări din Europa. Agenda aceasta tradițională a familiei a fost adoptată, inclusiv în Rusia, pe filieră americană. În 2013, Rusia a adoptat o lege care interzice propaganda homosexuală. Pur și simplu, este interzisă difuzarea de imagini sub orice formă, chiar și pe rețele de socializare, și au fost persoane arestate și amendate pentru protest în favoarea drepturilor comunităților de homosexuali din Rusia. În spațiul nostru, lucrurile au luat o întorsătură specific locală. Am asistat la resurgența unor idei de extremă dreapta: am fost șocat, printre altele, să văd simboluri ale Lebensraum pe siglele organizațiilor care făceau propagandă pentru familia tradițională, am văzut lideri de opinie cu ieșiri extreme, de natură legionaroidă, am văzut o propagandă pe care Biserica Ortodoxă și-a asumat-o, deși agenda nu este cea a Bisericii Ortodoxe, am văzut discursuri antieuropene. Pentru prima dată explicit s-a vorbit în România de ROEXIT și nu neapărat într-un context al unor lideri marginali, ci chiar în mainstreamul presei. Iată că suntem, după părerea mea, într-o zonă de provocare. Depinde de noi, de societate, cum vom reacționa.

https://revista22.ro/files/news/manset/default/GDS-Eugen-Ciurtin-Madalin-Hodor.jpg

MĂDĂLIN HODOR (istoric și cercetător acreditat la CNSAS, membru al GDS) / EUGEN CIURTIN (cercetător și istoric al religiilor, membru al GDS)

VLAD ALEXANDRESCU (senator USR, membru al GDS):

Până acum, referendumurile care au avut loc în România au avut niște puncte foarte precise - validarea unor modificări ale Constituției în acord cu cerințele UE sau suspendarea președintelui, deci erau relativ tehnice și nu aduceau elemente în plus. Acest recent referendum a adus însă în discuție viața oamenilor și lucruri care pentru foarte multă lume și în multe țări fac parte din drepturile fundamentale. Eu cred că ăsta a fost motivul principal pentru care referendumul a căzut: românii au apreciat, în înțelepciunea lor, că viața celuilalt nu este un obiect de referendum. Dar acest referendum ridică o problemă mai generală: dacă orice poate fi supus democrației referendare, dacă pentru orice temă parlamentul poate fi pus între paranteze sau dacă partidele au obligația de a se scoate pe ele din discuție atunci când vine vorba de un referendum. Eu apreciez că ceea ce au făcut majoritatea partidelor din România a fost un act de lașitate, adică nu au avut forța să spună de la început românilor că nu au de ce să se amestece în viața celuilalt, cu atât mai mult atunci când suntem în zona drepturilor fundamentale. Pe de altă parte, însă, acest referendum a avut un aspect politic foarte important. Pentru că inițiativa de modificare a Constituției, semnată de 2,7 milioane de cetățeni, a fost, după acea, manipulată de promotorii acestei idei, și anume de Coaliția pentru Familie, care a căutat și a obținut un pact cu principalele partide politice. Acest lucru este inacceptabil, pentru că a încălcat, de fapt, spiritul Constituției, fiindcă era vorba de o inițiativă cetățenească. A semna un protocol în campania electorală din noiembrie 2016 cu toate partidele politice, mai puțin cu USR, pentru susținerea acestei inițiative în parlament și pentru ca ea să ajungă la un referendum național a fost un act care, după părerea mea, a compromis demersul. Ulterior, evident, această inițiativă a devenit un joc politic între partide și intra-partide.

Subiectul supus referendumului declanșează foarte multe pasiuni și sentimente confuze. Poate fi, mai mult decât o întrebare tehnică, un subiect de manipulare populară. Aici eu cred că poate fi făcută o comparație cu ceea ce s-a întâmplat în România în perioada interbelică, cu o anumită fanatizare a oamenilor pe teme de rasă sau de etnie, care e foarte periculoasă. Ne putem aștepta, în perioada următoare, ca ea să reapară sub alte forme, care nu au nicio legătură cu homosexualii, ci cu alte categorii minoritare. Și de acea cred că este o temă care în continuare rămâne foarte periculoasă și care trebuie urmărită.

REMUS CERNEA (activist, politician):

Tema LGBT cred că va face obiectul multor dezbateri politice de acum încolo și pentru că parteneriatul civil va fi rediscutat de către parlament. Mă aștept ca acele forțe, să le spunem conservatoare, care sunt refractare recunoașterii drepturilor persoanelor LGBT să se manifeste în continuare, într-o formă sau alta. De aceea, ideal ar fi ca partidele politice să își asume, în mod manifest, tema egalității în drepturi și chiar să promoveze pe listele electorale persoane asumate LGBT. Până acum, în Parlamentul României, nu au existat persoane asumate. Tema are mize și implicații democratice largi, care presupun și recunoașterea publică a demnității acestor persoane, a faptului că lângă noi sunt frați, surori, prieteni LGBT care au dreptul la viață publică, la acces în demnități publice, fără teama că ar urma să fie cumva fie discriminați, fie ostracizați, priviți într-un mod negativ, din cauza sau pe baza orientărilor sexuale.

MĂDĂLIN HODOR:

Discuția e despre promovarea unui mesaj antidemocratic și, în sprijinul ideii că nu se va opri aici acest lucru, vă rog să îmi permiteți un exemplu de succes al acestui tip de propagandă din Rusia. O doamnă care se numește Yelena Borisovna Mizulina este politician rus, foarte cunoscută pentru faptul că este unul dintre vectorii de promovare a mesajelor de acest tip. În 2010, doamna depunea un proiect de lege privind protejarea copiilor față de informațiile dăunătoare sănătății lor prin cenzurarea Internetului. În 2013, propune o lege care interzice adopția de copii de către cetățenii SUA. În 2014, propune o lege referitoare la limitarea accesului tinerelor gravide la educația superioară până nu își duc la îndeplinire sarcina. În 2017, a devenit ultramediatizată pentru că a stat în spatele dezincriminării violenței domestice. Odată ce cutia urii este deschisă, lucrurile escaladează.

DRAGOȘ BUCURENCI (activist, jurnalist):

Am avut dubioasa distincție de a fi unul dintre puținii membrii ai comunității LGBT care a fost invitat la dezbateri în campania pentru referendum, în care s-a vorbit foarte mult despre oamenii LGBT, dar ei au fost mai vizibili pe panourile CpF decât la dezbaterile TV. Vreau să semnalez, la capitolul politic, un fenomen care pe mine m-a îngrijorat foarte tare. Pentru că nu găsesc un termen românesc potrivit, l-aș numi „weaponizarea“ Bisericii Ortodoxe Române - faptul că BOR și-a asumat rolul de armă politică într-un fel în care nu a mai făcut-o niciodată până acum: le-a recomandat oamenilor ce să voteze, în mod cât se poate de explicit, cu ordin pe unitate, de la Preafericit până la ultimul preasfințit. E normal să ai o organizație religioasă, finanțată de stat, care poate, prin tot personalul ei, să transmită mesaje de vot explicite, favorabile unui partid politic sau altuia? Uitându-mă în istoria Republicii Române, singura organizație cu care mi s-a mai părut că mai seamănă BOR în acest moment este Partidul Comunist Român. Mie asta mi se pare o problemă foarte serioasă și poate, peste niște ani, după ce va reuși referendumul „fără penali în politică“, USR își va lua o temă nouă pentru o regulă nouă în Constituție: „fără politică în Biserică“.

DAN GRIGORE (muzician, membru al GDS):

Eu nu cred că e pentru prima oară când Biserica face dovada că e aservită politic, a făcut tot timpul dovada asta, dar noi nu ne-am îngrijorat. Biserica, după modelul sovietic și postsovietic, este un erzaț de putere, adică este folosită pentru „unitatea poporului“, pentru „pacea socială“, ca să citez din clasicii în viață, pentru tot soiuri de lucruri. Numai la munci agricole nu a fost folosită...

https://revista22.ro/files/news/manset/default/GDS-Dan-Grigore.jpg

DAN GRIGORE (muzician, membru al GDS)

Un referendum înseamnă să răspunzi da sau nu la o întrebare precisă, or aici nu a fost așa: „Sunteți de acord cu ce face parlamentul?“ - cum să fiu de acord? Mai bine nu mă duc. Mă prostesc ăștia în față? Până și Anglia a călcat strâmb cu un referendum și acum nu știu dacă mai poate să învețe ceva. Iar noi facem referendum când avem o populație care, într-o imensă proporție, are toaleta în curte, o populație îndobitocită de ani la rând numai cu distracții de joasă extracție, prin toate canalele de comunicare, care este ținută departe de informații.

undefined

DRAGOȘ BUCURENCI:

Cred că cea mai mare pierdere a organizării acestui referendum în anul centenarului a fost nu doar că a dezbinat poporul român, ci că a descătușat aceste găleți de ură împotriva minorității LGBT. Eu trăiesc de 37 de ani în acest popor, nu m-am simțit urât în mod personal de concetățenii mei. Până în ultima lună. Dacă îmi erau oarecum indiferente opiniile mai ușoare sau sever homofobe ale prietenilor, colegilor, conaționalilor mei, în această lună nu mi-au mai fost indiferente pentru că unii dintre ei s-au dus în cabina de vot și au vrut să legifereze împotriva drepturilor mele fundamentale. În acest moment, vă mărturisesc că îmi este foarte greu să nu mă mai întreb, de fiecare dată când mă întâlnesc cu un conațional, dacă a fost sau nu la referendum, dacă a votat sau nu. Aș fi vrut realmente să nu fie nevoie să îmi pun această întrebare. Cred că putem trăi foarte bine având valori și opinii diferite, atâta vreme cât valorile tale nu vin să mă oprime pe mine.

https://revista22.ro/files/news/manset/default/GDS-Dragos-Bucurenci.jpg

DRAGOȘ BUCURENCI (activist, jurnalist)

Asemănarea cu ce s-a întâmplat în finalul perioadei interbelice este foarte grăitoare. Până atunci puteai să fi evreu în România, reușind cumva să ignori sentimentele discret antisemite ale celorlalți români, dar spre sfârșitul anilor ’30 era imposibil să mai faci asta, când erai dat afară din facultate, când erai trimis să speli străzile, când erai trimis la muncă silnică - vedeți Jurnalul lui Mihail Sebastian. Recunosc că mie mi-a fost teamă nu că se va ajunge la astfel de represiune, dar că România intră într-o perioadă în care o să trebuiască să îmi pun întrebarea: eu pot să mai rămân aici, nefiind heterosexual? Și chiar aș vrea să știu cum putem să depășim acest moment.

ANDREEA PORA (jurnalist, membru al GDS):

Să ne aducem aminte că homosexualitatea a fost dezincriminată abia în 2001, când mai existau doar două țări în toată Europa care o incriminau. Mai mult de atât, era să pice în parlament, adică a trecut la presiunile lui Adrian Năstase, pentru că era cu intrarea în UE, dar, altfel, partidele tradiționale, PNL, PNȚCD, au votat împotrivă. Nu mai zic de PSD. Noi vorbim de triumful toleranței, dar o majoritate zdrobitoare de 3,5 milioane a votat „da“ la referendum. Dacă aveam unii care spuneau „nu“ în aceeași proporție, atunci puteam să zicem că, într-adevăr, poporul român e tolerant, înțelege schimbările etc. Sigur, cumva e bine ce s-a întâmplat, pentru că s-a demontat această idee pe care o aveau și partidele, dar și noi, ca societate, despre Biserică. Puterea Bisericii a fost supraevaluată. Pe de altă parte, ea nu e totuși de neglijat, dacă a reușit să scoată atâția oameni la vot. Apoi, noi nu știm exact ce e CpF, ce conexiuni politice are, ce conexiuni financiare are. Cred că nu ne putem culca pe o ureche și cred că dezbaterile ar trebui să continue cu Biserica, care se menține pe aceeași poziție, chiar și cu această CpF. Mai mult, dacă ne uităm în Legea parteneriatului civil, observăm că ei au interzis adopția copiilor și de către cuplurile heterosexuale necăsătorite. Anomalia e că o persoană singură, și pe vechea lege, și pe noua lege, poate adopta copii.

VLAD ALEXANDRESCU:

Multă lume e de acord că, după ce a existat acest referendum, care a declanșat un val de ură, e momentul să se adopte o lege a parteneriatului civil. Există un draft care a fost modificat de foarte multe ori, care vine de la CNCD, dar aici partidele politice au discuții foarte aprinse. PNL, de pildă, consideră că nu este oportună adoptarea, în momentul de față, a unei asemenea legi și s-a retras de la discuții. E posibil să voteze contra când se va ajunge la vot. USR a susținut de foarte multă vreme această lege în comisiile în care am fost în Camera Deputaților. PSD și-a delegat această reprezentare d-lui Petre Florin Manole, care a fost pus cumva să se ocupe de chestia asta, el fiind, oricum, cel care trebuie să deconteze ca minoritar.

Acum, care sunt discuțiile? În primul rând, dacă această declarație de parteneriat civil se face sau nu la primărie. PSD nu dorește ca acest lucru să se întâmple la primărie și atunci CNCD a găsit un fel de refugiu, în ideea că s-ar putea face la notar, notarul transmițând ulterior către ofițerul de stare civilă, care emite un certificat de parteneriat civil. Eu argumentez în continuare în favoarea ideii că acest lucru trebuie să se facă la primărie, pentru că e un contract care angajează statul. Pentru că dă anumite drepturi, eventual, de fiscalitate, de asigurări sociale, de pensie de urmaș, de moștenitor partenerului supraviețuitor, de reprezentare în caz de accident grav celuilalt partener. Cum ar veni, statul e al treilea partener în acest contract și atunci mi se pare normal ca totuși acest lucru să fie la starea civilă. Un alt lucru care s-a discutat foarte mult și pe care l-au cerut persoanele mai conservatoare este posibilitatea unui notar să se abțină de la încheierea unui parteneriat civil. Draftul nu spune din ce motive. Aici mie mi se pare foarte periculos, pentru că dreptul la viața de familie este un drept fundamental, iar notarii nu s-ar abține, în general, de a face o procură sau de a face o moștenire. De ce s-ar abține de la a constata voința a două persoane de a intra într-un parteneriat civil? Al treilea lucru este chestiunea adopției. Legea, așa cum e în momentul de față pe masă, stipulează clar interdicția de adopție pentru partenerii de același sex. Ceea ce mi se pare total deplasat, pentru că adopția în România este legiferată de o altă lege, Legea adopției, nu are nicio legătură cu Legea parteneriatului. E adevărat că PSD a propus acum o modificare a Legii adopției.

https://revista22.ro/files/news/manset/default/GDS-Vlad-Alexandrescu-Stefan-Vianu.jpg

Vlad Alexandrescu & Stefan Vianu

Dincolo de persoanele de aceeași orientare sexuală, există foarte multe cupluri heterosexuale în România care ar putea să se unească sub această formă de parteneriat. Sunt sute de mii de persoane care trăiesc în forme de conviețuire fără nicio recunoaștere sau apărare juridică și numărul de copii care se nasc în afara căsătoriei este, dacă nu mă înșel, de aproape 50%. Deci, dacă ne gândim și la copii, și la faptul că și ei merită să aibă forme de protecție, atunci această lege este foarte necesară.

MĂDĂLIN HODOR:

Pentru mine, ca istoric, e foarte interesantă paralela cu atmosfera anilor ’30 și recrudescența unor idei. În secolul XX, ideile au ucis. Se pare că nu am învățat mare lucru din această experiență, suntem din nou în situația în care ideile pot ucide. Există un curent populist masiv în Europa. În România, momentan, zona populistă nu este ocupată. E o problemă de timp, pentru că electoratul de acest tip va găsi reprezentare într-o formațiune politică care va promova astfel de mesaje. Noi suntem în situația în care, deocamdată, nu știm cum să reacționăm, pentru că nu vedem încă fața acestui inamic, e amorf. Acum au făcut o campanie împotriva homosexualilor, mâine vor face campanie împotriva țiganilor. Vor relua temele astea, vor găsi ceva, e o operațiune de marketing. Naziștii în anii ’30 au fost niște vânzători de idei foarte performanți, care au transformat Germania peste noapte, dintr-o societate fără probleme mari semite, într-o societate radical antisemită.

EUGEN CIURTIN:

În ce mă privește, am înțeles în urma acestui scrutin că valorile religioase nu sunt impermeabile în atmosfera societății, ci sunt falsificabile, manipulabile, politizabile, se pot transforma în opusul mesajului lor. Miza democrației este să facem să coexiste inclusiv convingerile foarte puternice. Vă mulțumesc și sper să ne regăsim în aceeași Românie europeană și în anii următori.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22