Pe aceeași temă
La 11 septembrie, Grupul pentru Dialog Social l-a invitat pe Nicușor Dan (candidat la Primăria Generală a Bucureștiului susținut de PNL și USR PLUS) la o dezbatere despre problemele Capitalei. Mai jos, câteva extrase dintre prioritățile și soluțiile candidatului.
„De data aceasta, partidele dreptei au reușit să propună un candidat comun la Primăria Capitalei și au primari comuni la sectoare. Ne aflăm într-o dispută PSD/anti-PSD la primăria generală și la sectoare. Din punct de vedere administrativ, lupta este pentru a rezolva uriașele probleme structurale pe care orașul le are, cum e cea a traficului. Nu este ceva extraordinar, trebuie doar să implementăm soluții pe care câteva orașe occidentale le-au adoptat acum 40 de ani. Din fericire, avem un context favorabil pentru că începe un nou exercițiu financiar 2021-2027, există acest fond de relaxare (2021-2023), există bani pentru o administrație capabilă să ia bani și să implementeze proiecte.
Orașul are o problemă uriașă cu poluarea și din nou aici nu trebuie să inventăm nimic, trebuie doar să avem voința de a identifica sursele de poluare, de a le elimina sau cel puțin diminua.
Orașul are o problemă structurală în ceea ce privește sistemul de încălzire centralizată, trebuie luați bani (există aproape 300 de milioane de euro) pentru a fi schimbată rețeaua principală.
Orașul are o problemă structurală cu clădirile cu risc seismic și aici trebuie pur și simplu ca ele să fie expertizate, primăria poate să facă proiectarea și apoi împreună cu guvernul să ia un mare credit și să înceapă un mare șantier.
Poate cea mai importantă problemă structurală a orașului este deficitul financiar – în acest moment, cheltuielile curente sunt cât un buget. Altfel spus, s-a cheltuit în 4 ani bugetul pe 5 ani. Orașul are însă un potențial uriaș. Îl vedem în dinamica mediului privat. PIB-ul pe cap de locuitor este peste media Uniunii. Avem mari firme de IT, avem succese pe alte planuri și ce lipsește este pur și simplu o administrație care să conecteze energiile acestui oraș. Aceasta este, de fapt, miza acestor alegeri locale.
Și dacă mergem către interpretarea politică, suntem în paradigma permanentă a ultimilor 30 de ani, cea a luptei dintre comunism și anticomunism. Toate manifestările pe care le vedem, de la cele mai derizorii, să nu-ți lași adversarul politic să vorbească, să-l trollezi, până la reclame plătite prin care se spun minciuni, toate acestea sunt reminiscențe ale anilor ’90, ale comunismului.
În ceea ce privește administrarea orașului, este din nou o alegere între un mod de a face administrație în care cetățeanul contează, în care primarul conectează oameni de afaceri cu ONG-uri, cu specialiști care sunt mai pricepuți decât el pe diferite domenii, și modelul în care primarul este un vătaf care dă din mână ca Elena Ceaușescu și spune că trebuie să faceți ca mine pentru că eu știu mai bine decât voi.
Tot ceea ce contează este ca oamenii să înțeleagă că trebuie să iasă la vot. De asta depinde totul. Plutește un optimism pe care eu îl consider exagerat, cumva justificat pentru că nimeni nu concepe ca administrația asta poate să continue, dar, vă spun foarte direct, există acest risc și atunci ceea ce trebuie să facă fiecare dintre noi este să convingă câți mai mulți oameni să iasă la vot.”
Primar independent într-o administrație politică
„Când ești pe marginea prăpastiei, există și avantaje, pentru că mișcările tale sunt obligatorii. Cel puțin în primii ani de mandat, mișcările sunt cam obligatorii. Când ești practic în colaps financiar, nu poți să ai foarte multe lucruri de făcut decât să restructurezi, să fii foarte rapid în a atrage fonduri europene. În ceea ce privește Consiliul General și proiectul politic pentru Primăria Capitalei, nu există diferențe majore de opinie între partidele care susțin candidatura mea. Iar în ceea ce privește guvernul, există o mare deschidere față de proiecte cruciale pentru București, pe care putem să le facem numai în colaborare cu guvernul: eterna șosea de centură pe 4 benzi, metroul de suprafață și centura verde care trebuie să fie în afara teritoriului administrativ al Bucureștiului.”
Problema termoficării
„În chestiunea termoficării, o să încep prin a spune ce se putea face în acești patru ani, pentru că existau deja bani europeni, singura condiție era ca RADET-ul să devină societate comercială și să devină eligibilă pentru aceste fonduri. Sunt 280 de milioane de euro care ajung pentru a schimba 250 km, partea critică din rețeaua principală. Nu se va întâmpla până în iarna asta. Tot ce se poate face până în iarnă este să pregătim un management de avarie, care înseamnă să cumperi dispozitive pentru detectarea avariilor, să dai echipamente oamenilor care intervin și să cumperi materiale pentru reparații de urgență.”
Inițiativele culturale
„Există un proiect pentru zona culturală. Segmentul cultural independent are nevoie de finanțare și propunerea pe care o fac este să existe un board cultural cu personalități pe care să nu le conteste nimeni și care să acorde pe bază de proiect aceste fonduri.
În același timp, în zona culturală avem o mare problemă de infrastructură. În Paris au fost alegeri locale în această primăvară și primarul în funcție a venit cu o propunere la mintea cocoșului, dar este ceva ce trebuie și noi să facem – ca spațiile publice să aibă mai multe funcțiuni. Este inadmisibil să ai câteva sute de școli care se închid vineri la ora 16.00 și se deschid luni de dimineață și cetățenii din acel cartier să nu poată să joace fotbal pe terenul de sport al școlii sau o trupă de teatru să nu poată să repete în sala de sport, sau să nu se poată proiecta un film, sau să nu se poată organiza o activitate culturală. Și avem sute de astfel de spații pe care trebuie să le redăm circuitului public. Vorbim de cinematografe, de foste case de cultură, foarte multe imobile care aparțin fostelor structuri de tineret moștenitoare ale UTC, de clădirile care aparțin Bibliotecii Municipale sau de școli. Toată această chestiune trebuie să fie privită cu mare seriozitate pentru că răspunde unor nevoi pe care în special sectorul independent le are.
Și, desigur, există componenta de patrimoniu cultural, care este o uriașă oportunitate pe care Bucureștiul o are și nu o fructifică, și aici, lucrul cel mai important pe care primăria trebuie să îl facă și care nu costă nimic – trebuie să dea garanția că se respectă legea, se respectă regulamentul de urbanism și, în felul acesta, așa cum toate orașele occidentale pe care ne place să le vizităm au o piață imobiliară importantă, consistentă, a zonelor istorice, așa va avea și Bucureștiul una. Vor veni bani privați în zona istorică. Vă dăm garanția că dacă o să cumpărați o casă în zona Icoanei, vecinul dvs. nu o să vină peste doi ani și o să construiască 6 etaje și o să vă anuleze investiția.”
Clădirile cu risc seismic
„Pe chestiunea clădirilor cu risc seismic, din păcate, nu avem decât fonduri europene limitate, pentru clădiri publice. Necesarul este undeva la 1,5‑2 miliarde euro la o estimare intuitivă, pentru că nu avem situația de la care să plecăm. Trebuie să procedăm în trei etape. Să terminăm acea inventariere pe care a început-o ministrul Noica acum 20 de ani și pe care nu a continuat-o nimeni în mod sistematic. Primăria poate să plătească expertizarea. În a doua etapă, primăria poate să plătească proiectarea. Toate acestea vor genera o piață, pentru că vorbim de peste 1.000 de clădiri. Apoi este nevoie de parteneriat cu guvernul pentru ca acesta să garanteze un împrumut pe care municipalitatea să-l ia pentru toți proprietarii privați din aceste clădiri și, conform legii, ei să plătească timp de 25 de ani acești bani înapoi.”
Strategia electorală anti-Firea
„Strategia mea este de a forța o dezbatere față în față, pentru că în momentul acesta alergăm pe culoare separate, ne adresăm altor publicuri și singura strategie este de a provoca o dezbatere care să oblige ambele publicuri să se uite în aceeași direcție. Dacă ne uităm la sondaje, bucureștenii care-și doresc o astfel de dezbatere sunt la 70%. Cine refuză să participe va fi penalizat. Altfel, nu pot decât să demontez pe toate canalele pe care le am la dispoziție toate minciunile care se spun. (…)
Problematica Bucureștiului este suficient de bine cunoscută de bucureșteni și cumva opiniile lor sunt deja formate. Există un public captiv emoțional care votează tradițional cu PSD-ul și există un public pe care îl știm cu toții, care votează tradițional dreapta. Totul este cât de intens percep aceste publicuri miza alegerilor.”
Desființarea companiilor municipale
„Cu toate formalitățile juridice, într-o jumătate de an putem scăpa de aceste companii. Companiile inventate de primărie sunt anti-piață, sunt un monopol pe niște lucrări publice pe care le-au luat niște firme la care s-au angajat niște activiști de partid. Ele distorsionează piața și lucrul acesta trebuie să dispară. Achizițiile anulate ale celor șapte primării din București depășesc jumătate de miliard de euro. Oriunde în lume, suma aceasta generează o piață. În Bucureşti nu avem această piață și aceasta este una dintre promisiuni: că aceste achiziții publice vor genera o piață și evident că dacă vom face șoseaua de centură, metroul de suprafață, reabilitarea liniilor de tramvai – toate sunt mari lucrări publice care aduc bani în piața bucureșteană.
Promisiunea mea este că, pe modelul creșterii economice pe care au avut-o orașe din România guvernate de primari de dreapta, să ajungem la un salariu mediu de 1.400 de euro pe lună.”
O echipă nouă
„Mi-aș bate joc de votul oamenilor să cred că pot să conduc primăria cu aparatul existent. Sunt câțiva oameni care pot să zboare din prima clipă. De exemplu, directorul Direcției Juridice. Faptul că sunt sute de acte pe care le-a semnat și care i-au fost anulate definitiv de instanță este un motiv suficient ca el să zboare din prima secundă. La fel și arhitectul-șef. Voi organiza concurs public. Am niște persoane de calibru care mi-au promis că vin la concursul public și care dacă-l câștigă vor rămâne în primărie.”
Publicitate pe banii bucureștenilor
„Nu voi face publicitate din bani publici pentru chestiuni care să fie de lăudarea mărețelor realizări ale primarului. Dar este posibil să fie campanii punctuale, precum Adoptă un câine din adăposturile municipalității sau despre lucruri care să rezolve probleme ale comunității.”
Desființarea poliției locale
„Aceasta este o dezbatere pe care trebuie să o avem în societate și care ține de parlament. Eu sunt pentru desființarea politiei locale, la acest moment al evoluției societății românești. Ea are mai multe atribuții: ordine publică, protecția mediului, evidența populației, atribuții rutiere. Fiecare dintre ele are o instituție de stat corespondentă spre care ar putea fi transferată. Însă eu, ca primar al Bucureștiului, sunt obligat să funcționez după legea care există. Iar legea care există presupune o poliție locală care are anumite atribuții de care sigur că mă voi ocupa. În plus, este și un instrument în ceea ce înseamnă protecția mediului – să te duci să identifici gropi de gunoi ilegale sau construcții ilegale.”
Inițiativele de mediu
„Cel mai important este să reducem sau să înlăturăm sursele de poluare. Promisiunea mea este de reducere a traficului cu 40%, de electrificare în parte a transportului public – aceasta este sursa principală de poluare. Apoi avem o sursă de poluare care vine din gropile de gunoi. În privința celor legale, trebuie să le monitorizăm emisiile. Avem câteva sute de gropi de gunoi ilegale, care trebuie pur și simplu să dispară. Am pomenit deja proiectul care ține mai mult de guvern – de centura verde pentru traficul care vine din exteriorul Bucureștiului. Trebuie să monitorizăm și există în bugetul aprobat al Primăriei Capitalei, încă din 2016, stații de monitorizare a calității aerului, precum și laboratorul mobil. Nu în ultimul rând și poate cel mai important – spațiile verzi. Trebuie să le stabilizăm pe cele care există în registrul spațiilor verzi, pentru că înainte de ‘89 le-am pierdut ca statut juridic și trebuie în sfârșit să le redăm registrului spațiilor verzi și apoi în planul urbanistic general. Pe cele care au destinația asta trebuie să le folosim și există bani europeni în acest sens, și în niciun caz ele nu trebuie să mai dispară. Acesta este rolul registrului și al includerii în planul urbanistic general.”
Problema salubrității și a spațiilor verzi
„Evident că trebuie să începem să reciclăm. Acest lucru este clar. Primăria Generală trebuie să emită un regulament care să fie obligatoriu pentru toți operatorii de salubritate și pentru toate contractele dintre primăriile de sector și operatorii de salubritate. Așa cum se întâmplă deja în alte localități din România. Ce facem cu deșeurile care rămân? Pentru moment, nu vreau să promit mai mult decât ce am promis deja pe problema poluării. Problemele structurale sunt așa de mari, încât nu putem să promitem enorm de multe într-un mandat de patru ani. Dar centura verde, spălarea/eliminarea prafului, eliminarea gropilor de gunoi, înverzirea a tot ce este verde în planul urbanistic sunt inițiative fezabile – sunt zeci de hectare în zona dintre Ghencea și Șoseaua Alexandriei care au destinația de pădure urbană.”
Teatrele independente
„Pentru început, tot ce pot să promit este o finanțare pe proiect pentru proiecte independente. Mi se pare foarte logic ca niște locuri care au intrat deja în conștiința culturală bucureșteană să devină la un moment dat teatre-proiect care să fie finanțate direct de primărie. Dar este o promisiune pe care nu o fac pentru că nu am toate datele financiare în momentul ăsta. Dar finanțarea pe proiect este o promisiune pe care o fac.
Pe 15 mai, după ce s-a terminat starea de urgență în România, am ieșit cu un set de 55 de măsuri pe care le-am propus administrației publice din Bucureşti, dintre care șapte-opt erau pentru sectorul cultural și inclusiv această măsură era propusă. Cu câteva zile înainte, fusese o scrisoare deschisă semnată de multă lume din sectorul cultural, care mi-a parvenit și din care am preluat o astfel de inițiativă.”
