Opoziția, încotro?

Redactia | 03.12.2018

Miercuri, 21 noiembrie, Grupul pentru Dialog Social a organizat dezbaterea cu tema Opoziția, încotro?, moderată de Rodica Culcer și Tereza-Brîndușa Palade. Publicăm mai jos extrase din dezbatere.

Pe aceeași temă

RODICA CULCER (GDS):

Electoratul care este sătul de abuzurile PSD și ale ALDE așteaptă ca opoziția să rezolve acum aceste probleme majore și să întoarcă România din cursul dezastruos pe care au angajat-o partidele guvernamentale. Țara se poate duce înainte pe calea spre iliberalism deschisă de PSD și ALDE prin asaltul asupra justiției, favorizarea infractorilor și a corupției, contraselecție în toate instituțiile statului, printr-o politică economică nesustenabilă, care ne împinge în afara sau la periferia Europei.

TEREZA- BRÎNDUȘA PALADE (GDS):

Putem unifica opoziția? Când vorbim de unificare, nu ne referim o platformă comună, ci doar la o colaborare între forțele proeuropene și prodemocratice și care au o agendă care se adresează României sub toate aspectele ei, inclusiv României subdezvoltate. Aș vrea să nu uităm și acest aspect social, pentru că, dacă vorbim doar de stat de drept - ceea ce e vital -, mă tem că nu e suficient. Prin urmare, am vrea să știm concret ce strategie electorală aveți pentru a ajunge la putere și cărui tip de electorat vă adresați. Acum, clivajele stânga-dreapta, care de multe ori ne fac să mușcăm hălci ideologice unul din alții, nu mai contează în momentul acesta atât de mult cum contau în trecut. La ora actuală, clivajul dintre iliberalism-populism și democrație proeuropeană s-ar putea să fie prioritar. Am vrea să știm, dacă ajungeți la guvernare, ce soluții aveți pentru reconstituirea democrației, refacerea statului de drept și, nu în ultimul rând, reformarea și depolitizarea instituțiilor. Ne bat la ușă niște alegeri europarlamantare și prezidențiale, care vor fi anul viitor. Am vrea să știm și ce intenții aveți privitoare la aceste alegeri.

VLAD ALEXANDRESCU (USR):

Eu cred că cei care am răspuns la acest apel, inclusiv o parte a PNL-ului care e de față, suntem absolut capabili să ne asumăm răspunderea importantă de a schimba lucrurile în această țară. Și lucrăm la asta împreună, există colaborare în parlament între USR și PNL. Am propus și propunem un număr important de proiecte de lege: legea votului prin corespondență pentru românii din diaspora, legea alegerilor în două tururi pentru primari, o lege de abrogare a pensiilor speciale. Aceste legi există în continuare, chiar dacă n-au avut deocamdată o soartă bună în parlament. Ele sunt pregătite cu societatea civilă, cu mediul profesional, cu experți juriști și reflectă o concepție de modernizare a societății românești. În momentul în care vom avea majoritate parlamentară, le vom reintroduce, într-o formă sau alta, și vor putea să răspundă la deziderate ale opoziției.

Mișcarea România Împreună este tot un partid nou, izvorât dintr-o experiență parlamentară și de administrație centrală și europeană importantă, cu oameni care au dobândit, în cursul guvernării, o expertiză importantă și prețioasă. Lucrăm în momentul de față pentru a ne armoniza platformele - nu e un obiectiv greu de îndeplinit, pentru că venim cumva din aceeași zonă, ne-am confruntat cam cu aceleași probleme, atât în parlament, cât și în afara lui, în Executiv. Apoi, cu Demos am împărtășit poziții comune în ceea ce privește boicotul la referendumul pentru modificarea Constituției.

În momentul de față, situația parlamentară este deosebit de dificilă din pricina clientelismului politic. PSD nu funcționează după idei și principii, ci după un sistem pur clientelar. De aceea, în momentul de față, dezideratul pentru toată lumea este o moțiune de cenzură care să treacă. Nu e un lucru ușor, cartografia clientelară a PSD-ului este extrem de complicată și se schimbă în fiecare zi, după bunul plac al liderului suprem, d-l Liviu Dragnea. Nu cred că este posibil în momentul de față, dar am dori să ajungem la alegeri anticipate, singurul lucru care ne-ar permite o guvernare stabilă. Anul 2016, care a fost un experiment important, a dat foarte multe speranțe și a arătat că în România o reformă poate fi începută. Dar a mai arătat și că, dacă guvernul, oricare ar fi el, nu are o susținere parlamentară importantă, nu poate face reformele de care este mare nevoie, pentru că este practic la cheremul majorității parlamentare.

ADRIANA SĂFTOIU (PNL):

Aici suntem prezenți trei deputați PNL, dar niciunul dintre noi nu avem funcție de conducere în partid și se întâmplă să fim și trei dintre cei puțini care nu ne-am pliat pe poziția PNL privind referendumul. Fac aceste precizări ca să știți că s-ar putea să existe nuanțe care sunt ale noastre, și nu neapărat ale conducerii PNL.

Fiind de felul meu destul de pragmatică, pot să spun că este foarte greu aritmetic să dai acest guvern jos. Și nu pentru că nu ar fi tensiuni în PSD, dar nimeni nu vrea să plece de la guvernare. În acest moment, cei care sunt nemulțumiți în PSD, de Dragnea în general, nu pot vota o moțiune de cenzură decât dacă le oferi ceva și ceea ce vor ei să le oferim este garanția că vor rămâne la guvernare.

Legat de unificarea partidelor, n-aș spune de dreapta, ci împotriva PSD, ne aflăm într-o situație delicată. Când ego-ul este foarte mare nu vei putea discuta serios care dintre lideri e mai carismatic, mai empatic, mai convingător, care e mai bun organizator ș.a.m.d. Dacă toți cei care se declară anti-PSD nu găsesc o soluție de a se așeza la masă și de a depăși acest ego foarte puternic, nu vom scăpa de PSD până în 2020 și poate nici atunci.

EUGEN TOMAC (PMP):

După 10 august, trebuia să stăm la aceeași masă, să încercăm să le dăm oamenilor o speranță după reprimarea populației, într-un mod cum nu s-a mai întâmplat de la Revoluție încoace. Ăla era mesajul politic pe care opoziția putea să-l transmită, prin crearea unui pol politic anti-PSD, făcând front comun cu președintele Iohannis. Acest pol politic trebuia să meargă cu o listă comună la alegeri europarlamentare, cu cei mai buni oameni pe care îi avem în această țară, pentru a-i convinge pe români să ne voteze. Dacă mergeam pe această linie, convingerea mea este că am fi obținut mult mai multe mandate decât PSD. Nu am reușit să fructificăm ocazia de la începutul sesiunii parlamentare, când existau tensiuni puternice în PSD și era momentul potrivit pentru a trece o moțiune de cenzură.

DACIAN CIOLOȘ (Mișcarea România Împreună, RO+):

La sfârșitul anului 2016, 60% din electorat nu a participat la vot. În perspectiva oricăror alegeri, indiferent că sunt anticipate sau nu, europarlamentare, parlamentare sau locale, trebuie să întrebăm de ce nu au participat acei oameni la vot. Au fost în 2016 partide de opoziție, și noi, și vechi, cu oferte electorale, și totuși foarte puțini oameni au fost convinși să vină la vot. Cum îi facem pe români să vină la vot? Este unul dintre principalele motive pentru care și noi am propus un proiect politic. Implicarea noastră în politică are ca obiectiv să contribuim la o majoritate parlamentară când vor veni viitoarele alegeri parlamentare, în 2020 sau mai devreme.

Ce facem acum? Mergem foarte mult prin țară, ne întâlnim cu oamenii ca să completăm experiența de un an și ceva la guvernare cu contactul direct cu cetățenii și să putem construi împreună cu ei. Evident, căutăm și să construim căile prin care să punem bazele unei colaborări politice cu forțele politice de care ne simțim apropiați, în jurul unor valori și principii pe care va trebui să le traducem în obiective politice. Asta facem cu USR de ceva vreme, cu câteva proiecte mai concrete, și acum lucrăm la o abordare mai largă, cu proiecte pe termen mai lung. Apoi, am mulți cunoscuți și prieteni în PNL, prin țară mă întâlnesc cu lideri liberali și discutăm despre ceea ce trebuie făcut.

Eu mi-aș dori ca, dacă vom ajunge la guvernare, să facem cu un proiect de perspectivă, clar pentru 10 ani. Trebuie să dinamizăm antreprenoriatul, ca să avem investiții și să creăm locuri de muncă, să avem bani la buget, să putem susține apoi o reformă în educație. Copiii trebuie să fie învățați să gândească, să aibă curajul să își asume o poziție, să nu învețe pe de rost și să reproducă apoi ce le spune profesorul sau învățătorul. Avem nevoie să reformăm sistemul profesional ca să putem duce românii spre acele locuri de muncă bine plătite dacă vrem ca această creștere economică să se vadă în buzunarul românilor. Politica socială trebuie regândită, pentru că avem acum foarte mulți asistați social care și-au pierdut demnitatea, dependenți de ajutoare sociale distribuite pe criterii politice. Eu cred că orice partid care ajunge la guvernare, că e de dreapta sau de stânga, nu poate să evite să vadă aceste realități. Avem nevoie de solidaritate reală între antreprenori și cei cu probleme sociale, între mediul rural și mediul urban, între tineri și vârstnici - toate faliile astea care au fost sistematic întreținute de PSD. Peste toate aceste falii trebuie construite poduri și opoziția asta ar trebui să facă. Rămân la convingerea că, având o abordare politică inteligentă, se pot găsi soluții pentru o majoritate astfel încât acest guvern să plece și pentru a construi o alternativă. Cred că orice alternativă va fi bună, în afară de un guvern tehnocrat care să nu aibă majoritate în parlament. Spun asta după experiența din 2016, când am făcut multe lucruri bune, dar acum România are nevoie de o asumare politică a unor forțe politice credibile.

CLAUDIU CRĂCIUN (Demos):

Noi suntem de stânga. A trecut ceva timp să poți spune că ești chiar de stânga și să nu fie o rușine. De ce? Pentru că am avut un regim totalitar care a trebuit să cadă, și s-au sacrificat oamenii pentru acest lucru, pentru că am avut un partid-stat care s-a construit imediat după Revoluție și a acaparat toate straturile puterii, și s-a numit de stânga, deși, în mod evident, după părerea noastră nu este de stânga, ci este mai degrabă un continuator al național-ceaușismului. Noi venim nu dintr-o nostalgie a comunismului, ci din dezamăgirea față de tranziție. Au trecut 30 de ani în care societatea românească a trecut prin toate traumele imaginabile, mai puțin război civil. Ce ne-a scos pe noi din confortul joburilor? Faptul că în România s-a construit o societate inegalitară. Asta este principala noastră durere și, în același timp, este și principalul nostru proiect. Avem un stat slab, în care responsabilitățile sunt fragmentate din cauza unei descentralizări care n-a mers bine. Noi insistăm asupra faptului că democrația nu înseamnă doar stat de drept, ci și dimensiune socială și economică, și nu putem să avem o contrapunere la PSD, care este principalul mod de acces la resurse publice și funcții publice, decât cetățeni liberi, organizați în comunități, în organizații ale societății civile, în sindicate, în toate tipurile de grupuri organizate care mai fac și politică pe deasupra. Dar cum să facă politică atunci când lucrează 10 ore pe zi și principala grijă este cu ce își îmbracă a doua zi copiii când merg la școală? Cum putem să avem cetățeni activi în politică în momentul în care aproape 50% din contractele individuale de muncă sunt plătite la salariul minim? Așa că insistența noastră asupra socialului și asupra economiei are ca finalitate tot democrația. Pentru că, dacă nu asigurăm coeziune și prosperitate socio-economică, mai devreme sau mai târziu, democrația va avea inamici - astăzi în PSD, poate vor fi alții mâine, ne uităm în jurul nostru la contextul regional și internațional.

DANIEL CIUNGU (Pact pentru România):

Pact pentru România este partid de centru-dreapta. Avem o medie de vârstă de 30 de ani, de abia ce suntem cunoscuți în pic în țară Din punctul nostru de vedere, prima soluție propusă chiar din 2016 era legată de un tur 0, cum este în Statele Unite, o perioadă de un an în care toți candidații de la aceste partide puteau să își prezinte platforma. Cred că un succes ar fi să avem primari la locale în 2020 și în 2024 oameni în parlament. Noi suntem undeva aproape 1.000 de membri, oameni tineri, cu joburi. Eu aș dori să văd un dialog mai deschis între partidele de opoziție, îmi place ideea unei platforme comune, unui program bazat pe valori și pe principii. Pentru europarlamentare, am înțeles că lumea cam dorește să meargă pe cont propriu. Dar cred că următorul pas real e să stăm la masă și să punem pe hârtie aceste principii și valori ca să avem acel program.

MIHAI POLIȚEANU (Inițiativa România):

Inițiativa România e grup care a apărut după momentul Colectiv, suntem 40-45 de persoane. Primul an a fost de căutări, până ne-am clarificat o agendă proprie și obiective: transparența în instituții, guvernare deschisă, stat de drept. Deja de doi ani am început să lucrăm, încet și cu meticulozitate, la construcția unei rețele de forțe democratice în țară. Am început cu grupurile civice, dar avem un proiect în desfășurare împreună cu USR, cu România Împreună, cu Pact pentru România etc. Presupunem că votul pentru alegerea primarilor va fi un singur tur și la următorul set de alegeri. Vreau să întreb reprezentanții partidelor prezente aici dacă sunt de acord să aibă candidați comuni, în marile orașe, în București, în sectoarele Bucureștiului, pentru că astfel toate aceste orașe vor fi pierdute.

DAN BARNA (USR):

USR este dovada cea mai bună din opoziție că se poate și că speranța poate fi dusă mai departe. Putem construi pe această speranță pentru că USR a fost partidul care a bătut mereu estimările. A fost un partid cu care toată lumea punea pariu că nu va intra în parlament - și a intrat cu aproape 10%. A fost un alt pariu atunci când am început să vorbim de inițiativa Fără penali în funcții publice și obiectivul pe care l-am asumat, un milion de semnături, întâi a apărut ca o glumă, dar am reușit să facem și lucrul acesta. USR fost singura forță politică parlamentară verticală în chestiunea referendumului. În ultimul an, în ciuda plecării președintelui fondator, am reușit să creștem de la 1.700 de membri, câți erau când am preluat partidul, la 6.500, câți suntem în prezent. Numărul de filiale a crescut de la 50 la 250. Toate acestea arată că, dincolo de sentimentul unei confiscări a României pe care majoritatea aceasta toxică îl livrează în fiecare zi, dincolo de gesturi obscene, de mârlănia continuă cu care suntem tratați, societatea s-a activat. Dacă nu înțelegem că trebuie să ne implicăm, că nu are cine să vină să facă lucrurile bine, învinge mesajul acela care a fost rostogolit de 27 de ani, că politica e un lucru murdar, corupt, compromis, care înseamnă o pervertire a sufletului. Politica este un lucru normal, singurul instrument pe care societatea îl are pentru a se autoconduce.

EUGEN TOMAC:

PSD are și această infrastructură - din 3.200 de primari, câți sunt în toată țara, ei au aproape 2000. Noi milităm pentru revenirea la alegerea primarului în două tururi, pentru că, dacă aveam două tururi, de exemplu, în București, nu aveam niciun primar PSD. Cred că singura șansă pentru a-i bate la locale este să avem candidat comun al partidelor din opoziție împotriva PSD-ului. Este o poziție obligatorie pentru a schimba majoritățile, inclusiv în consiliile județene. Avem 2,5 milioane de cetățeni cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani care nu participă la alegeri, avem un bazin extrem de important de 4 milioane de cetățeni care sunt plecați la muncă în Europa și într-un număr foarte mic participă la alegeri. Deci avem nevoie și de alternative de vot, cum sunt votul electronic și votul prin corespondență, care a fost introdus, dar care trebuie îmbunătățit.

ANDREI ȚĂRANU (Demos):

Suntem întru totul de acord să susținem orice ofertă electorală și orice program politic valoros. Cred că unul din marile păcate ale politicii românești este personalizarea politică. Noi așteptăm atât de mult niște salvatori, niște cavaleri albi fără reproșuri. În politică nu există așa ceva. Avem nevoie în fiecare loc de oferte politice serioase, care să vină din acea comunitate. Pentru că noi, de cele mai multe ori, ne luptăm cu PSD și atât. Cred că aici trebuie să ne concentrăm toți cei care suntem, în formă sau alta, în opoziție, pentru că vorbim foarte mult de cum suntem „împotrivă“. Aș vrea să aud politici „pentru“.

OANA BOGDAN (Mișcarea România Împreună, RO+):

Eu sunt optimistă pentru că situația e atât de gravă, încât nu avem încotro decât să trecem peste acel ego despre care vorbea doamna Săftoiu. Criza cu care avem de a face o să ne împingă să nu mai fim politicieni clasici, ci oameni de stat, care se gândesc la generațiile viitoare. Și cred că atunci nu mai vorbim de electoratul meu, al tău, al fiecărui partid, ci vorbim de un electorat comun. Românii sunt pregătiți pentru așa ceva, și-au pierdut încrederea în clasa politică actuală și cred că acest proiect de țară despre care vorbesc ar trebui să fie parte a unui proiect european.

RODICA CULCER:

Domnule Cioloș, cum batem populismul? Ce ofertă poate avea opoziția pentru a bate toate aceste pomeni, care unele sunt binevenite, dar pe de altă parte nu sunt sustenabile? Pentru că PSD nu câștigă numai pentru că are primari, ci pentru că dă, pur și simplu.

DACIAN CIOLOȘ:

Cred că îl putem bate cu realism, pentru că PSD a câștigat cu abordarea populistă doar 3,2 milioane de voturi. Întrebarea pe care mi-o pun eu nu e ce punem în locul ofertei PSD ca să îi convingem pe cei 3 milioane să nu voteze PSD și să ne voteze pe noi. Problema e cum îi atragem pe cei care nu au votat și cu ce ofertă realistă îi convingem să vină la vot și, mai mult decât atât, să vină alături de noi în proiectul acesta, despre care vorbea Oana Bogdan. Când noi am lansat proiectul de partid politic, unii spuneau că suntem de stânga, alții spuneau că suntem de dreapta. Avem nevoie să canalizăm această creștere economică în dezvoltarea antreprenoriatului, ca să creăm locuri de muncă și să avem contribuții la bugetul de stat. Dar apoi trebuie să avem o abordare solidară cu partea societății românești care votează PSD. Cred că oamenii aceia pot fi convinși să vină cu noi, oferindu-le oportunități, nu cadouri și mită electorală. Avem un strat sărac concentrat mai ales în mediul rural, cu oameni în vârstă. Sunt oameni care își trag zilele de pe o lună pe alta, care și-au pierdut demnitatea pentru că trebuie să cerșească ajutorul social la primar și primarul îi duce la vot, la miting, când e nevoie, acolo unde cere conducerea PSD. Cred că o alternativă poate să vină dintr-o abordare pragmatică legat de ceea ce se poate face în agricultură și în mediul rural și noi ne gândim la un program foarte clar despre cum putem stimula comercializarea produselor agro-alimentare în micile gospodării, în așa fel încât marja de profit să fie cât mai aproape de agricultor sau chiar la agricultor. Putem crea punți între rural și urban pentru că avem consumatorii care caută produse alimentare sănătoase și locale și avem și producătorii. Un astfel de program ar stimula și revenirea unei părți din românii care sunt acum în diaspora, care lucrează în afară, mulți dintre ei plecați din mediul rural. Dacă se întorc trei-patru într-o comună și fac o fermă, în jurul lor se pot aduna și alte câteva zeci și, cu programe de sprijin, pot să trăiască din muncă decentă mai mulți oameni. Oamenii aceștia din diaspora nu vin doar cu bani, cu idei și cu experiența de acolo, ci și cu valorile și principiile pe care noi vrem să le punem la baza unui proiect politic, deoarece pentru ei este evident de ce ai nevoie de integritate în politică, de profesionalism, de onestitate, de administrație publică profesionistă, depolitizată.

În 2016, mai multe soluții de politici publice nu au venit din rândul funcționarilor din ministere și nici din parlament, ci din experiență practică, de pe teren, din partea unor organizații neguvernamentale care au experimentat la scară mică anumite programe pe care noi apoi le-am scalat și am putut să le transformăm în politici publice naționale. Deci, soluțiile le avem deja pe teren, trebuie doar să mergem să le căutăm, să le punem cap la cap și să le dăm vizibilitate. Trebuie să facem legătura între oameni care acum acționează izolat și cu sentimentul că sunt singuri, că sunt neputincioși, că nu pot să schimbe nimic la nivel național. Asta e drama noastră acum, dar asta cred că e și șansa noastră. Românii au ce le trebuie ca să salveze România, trebuie doar ascultați, și eu cred că de asta avem nevoie să lucrăm împreună ca opoziție pentru ca oamenii aceștia să aibă încredere într-o forță politică capabilă nu doar să învingă PSD-ul, dar să vină și cu soluțiile.

DAN BARNA:

E foarte adevărat că, dacă ai un program frumos, poți fi convingător pentru un grup cum este acesta din sală sau poate chiar mai mare, dar, în realitate, experiența celor doi ani de când USR este în lupta politică arată că organizarea este element cheie în a avea vreo șansă electorală în perioada următoare. Aici sunt de acord cu domnul Cioloș: soluții are societatea. Problema este că, din punct de vedere organizațional, mult timp s-a trăit într-o utopie conform căreia oamenii vor vedea varianta corectă și o vor vota. Nu s-a întâmplat așa de 27 de ani încoace decât în foarte rare ocazii, când cuțitul a ajuns la os. Dacă vorbim de electorat, cheia este exact organizarea. La inițiativa Fără penali în funcții publice, au fost 5 luni în care s-au strâns un milion de semnături. În primele 3 luni, nu am trecut de 200.000, în următoarea lună și jumătate s-au strâns restul de 800.000, pentru că ne-am suit în caravană și am mers din comună în comună, din oraș în oraș, am vorbit cu oamenii, le-am explicat, și atunci s-a creat efectul acela de bulgăre. Cât timp nu începem să lucrăm organizat, nu avem nicio șansă, chiar dacă suntem foarte simpatici, oameni cu șarm, cu profesionalism, avem cariere în spate, suntem credibili. Când ceilalți sunt organizați și au 2.000 de primari, ca să-i depășești trebuie să aduci mesajul cât mai aproape de cetățean.

DACIAN CIOLOȘ:

Sunt de acord cu Dan că avem nevoie de organizare în teren, avem nevoie de contact cu oamenii. Doar că organizarea asta în teren și contactul cu oamenii trebuie făcute diferit decât le-au făcut cei de la PSD și pentru că noi vrem să atragem să ajungem și la oamenii la care n-a ajuns PSD. Când am lansat platforma civică România 100, în câteva săptămâni am avut peste 40.000 de oameni care s-au înscris. După câteva luni de zile oamenii aceștia ne presau să le dăm ceva de lucru, să facem ceva ca să îi punem la treabă. Am lansat ideea de comunități locale, pur și simplu luând adrese din lista celor care s-au înscris și trimițând e-mail la un grup de oameni care locuiau în același oraș, care nu se cunoșteau între ei și care astfel s-au întâlnit la o cafea să discute despre ce pot să fac împreună. Așa sau constituit comunitățile locale care acum sunt o rețea de 100 și ceva. Cred că inovând, folosind noile tehnologii o să putem mobiliza oamenii în campania electorală, să facem chiar mai mult decât a făcut PSD cu o armată de oameni mobilizați cu promisiuni de funcții și pensii și ajutoare sociale.

SORIN ALEXANDRESCU (GDS):

Să ne amintim cum a învins, până la urmă, actualul nostru președinte, în turul al doilea: prin faptul că românii din străinătate l-au votat și le-au spus și familiilor lor din România să-l voteze. Aș accentua foarte mult interesul pentru programele și succesul viitor al diasporei. Aș propune organizațiilor dumneavoastră și, în primul rând, partidelor să aibă permanență în marile orașe din Occident și să intre în contact cu acești oameni din diaspora. Influența acestor oameni, dacă ar fi organizați de către oricare din asociațiile dumneavoastră, ar putea fi imens asupra părinților și rudelor din țară. Este aici și un conflict de generații, dezorientarea părinților se manifestă în lipsa de interes a tinerilor din străinătate. Aș fi foarte bucuros dacă și colegii noștri din GDS ar putea conlucra la anumite activități. Mi se pare că, dacă vorbim de proiecte concrete ale celorlalți, și noi, la GDS, ar trebui să ne gândim la niște proiecte concrete.

MĂDĂLIN HODOR (GDS):

Suntem într-o situație excepțională. Avem o putere represivă, care a gazat cetățeni, a bătut oamenii, a trimis forțele de ordine să fac represiune, după modelul mineriadă și Revoluție. Avem o putere care nu ține cont de reguli, de legi, o putere care îți fură tableta din parlament când trebuie să votezi. E nevoie de o baghetă magică pentru a întoarce tot ce s-a întâmplat în acești doi ani ca să revenim la o stare de normalitate. Cu siguranță că nu aveți o astfel de baghetă. Atunci zic că singura soluție e să scoateți o foaie de hârtie și să scrieți pe ea trei chestii simple. Eu vă propun una singură: să luați în considerare un pact scris pe refacerea justiției. Adică să întăriți DNA, să o aduceți la stadiul la care era înainte să o distrugă PSD, să introduceți niște modificări pentru ca lupta anticorupție să fie finalizată, și mă refer aici la confiscarea averilor ilegale.

ANDREI OIȘTEANU (GDS):

Înțeleg că partidele de opoziție nu pot să se unească, să se coalizeze, să creeze o „convenție democrată“. Fiecare vrea să își maximizeze electoratul, să își crească identitatea politică și electorală ș.a.m.d. Dar putem pleca în această seară cu ideea unui pact soft, formalizat pe hârtie, pentru ca electoratul să aibă ideea că există o opoziție care, chiar dacă nu este unită, măcar este congruentă în câteva puncte. Mădălin Hodor a propus justiția ca unul dintre puncte, ceea ce cred că e acceptabil pentru toată lumea. Mihai Polițeanu a spus ca cel mai bine plasat candidat la alegeri electorale să fie susținut. Aș mai propune pe o astfel de listă un pact de neagresiune, pentru ca, dacă partidele rămân de sine stătătoare, măcar să nu se canibalizeze între ele.

ANDREEA PAUL (INACO):

Știm cum arată meseriile și afacerile viitorului, dar nu știm cum arată justiția și politica viitorului. Din punctul acesta de vedere, democrația are un partener veritabil de drum, noile tehnologii ce țin de revoluția digitală 4.0. Frații noștri de peste Prut, ca să nu mă duc la suedezi, au introdus educația digitală din luna septembrie 2018. Politica viitorului se face cu noile tehnologii, iar educația este esențială.

ANDREEA IORGA CURPĂN (Demos):

S-a discutat foarte mult în seara asta despre cum ar trebui să facem un pact ca să apărăm justiția și să o reformăm. Dar când ne uităm în sondaje, oamenii sunt mult mai interesați de teme precum creșterea salariului minim, sindicalizare, ore suplimentare, taxare. Dacă este să livrăm mesaje, trebuie să vorbim oamenilor despre lucruri care îi interesează. 90% dintre români fac mai puțin de 650 de euro pe lună. Vorbeați mai devreme de cadouri pe care le face PSD. Nu este un cadou să îți dorești un salariu din care să poți trăi, nu este o mână întinsă, oamenii ăștia nu votează cu PSD pentru că le promit niște măriri de salarii, care sunt niște firmituri până la urmă, ci pentru că nimeni altcineva nu le promite nimic altceva.

ANDREEA PORA (GDS):

Suntem la doi ani de la alegeri și, dacă adunăm procentele din sondaje, vedem că opoziția toată e tot sub coaliția PSD-ALDE. Cum de s-a ajuns în situația ca, după tot ce a făcut PSD în acești doi ani, opoziția să nu poată să fructifice și să crească în mod semnificativ? În opinia mea, un răspuns ar fi acesta: nu transmite mesaje în comun. E un iz de dezbinare și de oportunism pe care electoratul îl simte. Acest iz crește pe măsură ce se apropie alegerile. Vedem tot felul de dispute, de înțepături între PNL și domnul Cioloș, între diverși membri de la USR etc. Timpul presează, europarlamentarele bat la ușă peste câteva luni. Nu știm încă nici măcar acest mesaj minimal pe care îl așteaptă electoratul: face USR alianță cu partidul domnului Cioloș, candidează pe liste comune, au un program comun, ce se întâmplă? Adică sunt mesaje pe care lumea le așteaptă și, dacă nu le primește, înțelege contrariul, că opoziția e dezbinată. Cred că ar trebui să existe o conferință în care să stați la aceeași masă în fața acelorași microfoane și să dați niște semnale.

DACIAN CIOLOȘ:

Nu sunt de acord cu doamna Pora că sondajele arată așa cum a spus dumneaei. Dacă săptămâna luna viitoare ar fi alegeri, și ăsta e unul din motivele pentru care și noi am luat poziție publică pe nevoia de anticipate, sunt convins că am avea coerență în opoziție. Eu trăiesc în continuare cu convingerea că avem toate resursele să facem oferta aceasta politică dacă ne punem la masă împreună. Dar întrebarea foarte pragmatică pe care v-o pun este: ce se întâmplă dacă noi, săptămâna viitoare, facem amalgamul ăsta și fiecare vine și își pune câteva idei pe masă fără să aibă lucrurile clarificate în interiorul partidului? Înainte de a discuta de liste comune, ca să n-ajungem în situația în care ne împărțim bucăți de prăjitură pe baza unui sondaj, vrem să lucrăm la obiective politice. Discuția pe care o avem noi acum cu USR pornește de la principiile și valorile pe care le împărtășim. Pornind de la ele, stabilim obiectivele politice pe care le avem în comun, și pe parte de justiție, și pe parte de antreprenoriat, și pe parte de politici sociale, și pe educație, pe sănătate. Eu cred că și cu PNL putem lucra, există deschidere față de alte partide în opoziție care nu sunt în parlament și am avut multe proiecte comune nu doar cu partidele, ci și cu societatea civilă interesată de ceea ce se întâmplă. Electoratul vrea partidele unite în jurul ideii de opoziție, dar mesajul acesta unit trebuie să fie și coerent. Există români care vor să ne vadă uniți, dar în jurul unor idei, nu cu un pact pe care să îl semnăm doar de dragul de a da frumos, dar care nu are nicio valoare.

DAN BARNA:

Construcția unei alternative în care societatea să creadă presupune un management al naturii umane. Suntem perfect conștienți că alternativa corectă presupune un demers comun. Construcția acestei alternative e foarte importantă tocmai din cauza istoricului politic pe care România îl are de 27 de ani, în care alianțe pline de entuziasm au capotat confruntate cu dificultăți de management de naturi umane. Speranța se bazează pe proiecția de putere și încredere. În momentul în care vom reuși să facem lucrul acesta, lucrurile vor intra pe făgașul de care România are nevoie.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22