Viitorul bazelor sportive

Miercuri, 26 noiembrie, Grupul pentru Dialog Social a organizat dezbaterea cu tema Ce putem face pentru viitorul bazelor sportive?, moderata de Radu Filipescu, la care au participat oficiali ai institutiilor implicate in fenomenul sportiv, politicieni, reprezentanti ai mass-media.
Publicam in continuare fragmente din aceasta dezbatere.

Radu Filipescu (GDS): Ne-am orientat asupra bazelor sportive pentru ca suntem intr-o epoca in care un complex sportiv poate sa atraga, altfel decat inainte, amatorii de sport, copiii, sportivii de performanta. Acum e o problema sa atragi oamenii spre sport. Si, pentru cei cu posibilitati, o baza sportiva ingrijita, atractiva, frumoasa, e o competitie fata de mall-uri. Cand te duci la mall nu gasesti un loc liber in parcare. Toata lumea e innebunita de mall-uri. Si nu cred ca este vina celor care se duc acolo. Este vina, pe undeva, a societatii, a mediului care nu ofera alternativa. Cred ca, daca ar exista baze sportive atractive, oamenii ar prefera sa se duca sa joace ping-pong sau sa inoate decat sa stea sa fumeze intr-o cafenea. Si sunt exemple destul de bune. La IDM la Semanatoarea, este un complex cu cateva puncte atractive de sport unde nu gasesti loc de parcare - si mai sunt niste complexe care reusesc sa atraga public. Deci e nevoie de baze sportive atractive. Sunt unele amenajate, dar e important ca nivelul de amenajare a bazelor sportive sa creasca. Noi suntem deocamdata intr-o perioada in care chiar s-au pierdut baze sportive. Cred ca exista o subfinantare a bazelor sportive si poate chiar a sportului. Lipsesc initiativa, organizarea, experienta. Parintii nu stiu unde pot sa-si duca copiii. Poate ar fi nevoie de management sportiv mai flexibil, mai interesant.
Ne trebuie un demers care sa aduca sportului si oficialilor din sport mai multa influenta asupra guvernului si asupra factorilor care au parghiile financiare.

Trebuie macar sa pastram putinele baze sportive care mai sunt

Andrei Chiliman (primarul Sectorului 1): Eu am idei putine, dar fixe: spatiile verzi sa ramana spatii verzi, parcurile sa fie parcuri, bazele sportive - putine, cate mai sunt - sa ramana baze sportive si sa nu fie distruse prin diverse proiecte imobiliare. E o batalie pe care am dus-o - va spun cu tristete ca la inceput am fost singur. Cred ca nici opinia publica nu era pregatita pentru anumite atitudini pe care le-am avut. Incet, incet s-a implicat societatea civila. Sigur ca toate lucrurile astea nu se nasc usor. La ora actuala exista o opinie publica foarte serioasa. Si societatea civila e implicata in proiecte de salvare a spatiilor verzi acolo unde sunt amenintate. Am reusit sa avem si o legislatie. Nu avem insa o legislatie pentru bazele sportive. O spun cu tristete. Acum un an si ceva discutam despre necesitatea unei legi de protectie a bazelor sportive de interes national, care sa scoata aceste baze de sub tentatia investitorilor. Tentatiile sunt pe doua planuri. Pe de o parte, din cauza subfinantarii, tentatia acelora care administreaza bazele este sa scoata niste bani pe alte cai din ele. Dar cine iti da ceva iti si cere ceva. Nu exista troc fara interes in spate, iar interesul, de obicei, este mai mare decat ceea ce ar trebui cedat, de fapt. Si atunci apar situatii neprevazute si foarte neplacute. Din 2005 m-am tot zbatut sa nu se poata construi nimic in Strandul Tineretului, care a ajuns in situatia actuala din cauza unor administratori care nu aveau ce sa caute acolo. Pentru ca, in momentul in care ai in administrare o baza sportiva, se presupune ca stii sa o administrezi si nu te duci la primul venit sa i-o pui in brate. Astazi, dupa tot felul de intamplari, am reusit sa-i conving pe cei care au baza respectiva ca, atata timp cat voi fi eu primar in Sectorul 1, nu vor putea sa construiasca pe ea nimic altceva decat ce e necesar pentru sport. Cred ca asta este important, chiar daca nu am o legislatie perfecta in sustinerea mea.
Am avut nevoie insa de ajutorul unei institutii a statului pentru lucrul asta. Eu aplic legile, nu le fac. Dar sunt anumite aprobari pe care le dau institutii ale statului. Era important ca Agentia Nationala pentru Sport sa se implice in acest joc si sa aiba o atitudine corecta. Chiar la ANS s-au intamplat niste disfunctionalitati pe care am reusit sa le remediem, cu ajutorul d-lui Bellu, care a avut o atitudine ferma, intransigenta in aceasta chestiune: bazele sportive trebuie sa ramana baze sportive. Nu pot sa spun ca toti cei de la ANS gandesc la fel. Si acolo sunt oameni care au slabiciunile lor, exploatate de cei care au nevoie de un aviz. Anul asta am avut, timp de trei luni, un meci foarte mare pentru Strandul Straulesti. Strandul ala a fost al BTT, care s-a privatizat, si niste oameni din conducere, vrand sa faca acolo un proiect imobiliar, au primit PUZ de la Capitala fara avizul ANS. PUZ-ul este de vreo doi ani de zile. Cand am vazut ca vor sa rada tot ce este acolo si pe urma sa construiasca, am zis stop si am cerut avizul ANS. Aveau doua avize ale ANS, scrise cam ciudat. M-am dus cu ele la d-l Bellu. Habar nu avea de ele - bine, nu era semnat de dansul. Dupa o luna si ceva, l-am convins pe d-l Bellu sa anuleze cele doua avize. Deci, daca nu ai ANS langa tine, nu e bine, pentru ca baietii astia se duc, deschid usile cum trebuie pe acolo si obtin avizul.
Eu le-am spus la ANS ca tot ce mai e baza sportiva astazi in Sectorul 1 trebuie conservat. Trebuie sa incercam sa pastram terenurile respective ca baze sportive, indiferent de interesele imobiliare sau de proprietate. Va dati seama ca o vila-lac este mai amuzanta decat un strand... Terenurile de tenis sau de baschet care ar ramane acolo devin terenurile private ale unui grup mic de cetateni. Or, eu cred ca trebuie sa oprim acest proces. O vina are si ANS: trebuia facut de mult un registru al bazelor sportive. Ei au in evidenta foarte multe baze sportive, dar registrul asta inca nu este complet terminat si foarte multe evidente sunt din 1986. Va dati seama, au trecut 22 de ani de cand a fost facuta ultima analiza a Bucurestiului. Unele sunt prost inregistrate: parcul Kiseleff e inregistrat ca teren sportiv si nu a fost teren sportiv niciodata - a fost un teren de fotbal undeva pe acolo, dar nu a fost baza sportiva. In momentul de fata, am fost in fiecare baza sportiva ca sa vad ce mai exista, tocmai ca sa dau o evidenta la ANS. Sper sa o termin pana pe 20 decembrie.
La Strandul Tineretului, firmele care au inchiriat terenul respectiv au avut o optiune ca sa fiu schimbat in alegerile din primavara. Au vazut ca nu a tinut. Au incercat sa discute cu mine despre asta si le-am zis: e clar, acolo ramane baza sportiva. Am avut surpriza sa constat ca s-au apucat de niste lucrari in vara asta la bazine. Ulterior, au venit sa imi ceara parerea despre refacerea acestei baze frumoase. Formula finala pentru acest proiect mi-au prezentat-o saptamana trecuta si, impreuna cu d-l Bellu, am agreat-o si am prezentat-o public. Formula respectiva presupune ca acolo sa ramana ceea ce este. Dupa parerea mea, ei nu au renuntat la ideea ca poate vor construi candva un hotel sau un turn de birouri in partea de nord a Strandului Tineretului. Acest lucru nu va fi posibil, cel putin cat sunt eu primar. Sau o fi posibil prin vreo modificare a unor legi in vigoare in momentul de fata. E foarte important ca cei care intra in parlament sa stie sa-si pastreze coloana vertebrala si sa nu se incline in fata intereselor venite pe diverse cotloane si pe diverse cai catre ei. Eu am fost opt ani in parlament si stiu foarte bine cum se manevreaza lucrurile astea. Am stiut sa nu cedez niciodata si din cauza asta cred ca pot sa ma uit in ochii oricui fara rusine pentru perioada cat am fost in parlament. Dar stiu cum se fac presiunile. Vor fi presiuni venite de la cel mai mare nivel. Trebuie sa stiti sa spuneti nu. Exista un moment in care, daca spui nu, trebuie sa ramana nu. O sa va certati cu colegii de partid, o sa va certati cu conducerea partidului din care faceti parte. O sa fiti amenintati in toate felurile. Trebuie sa stiti sa raspundeti cu fermitate.
Eu am reusit sa opresc construirea pe mai multe baze sportive. Dar nu pe toate, pentru ca, pe legislatia existenta pana in 2007, au fost unii care au avut documente de urbanism eliberate de fostul primar si care nu au putut fi oprite. Mai sunt unele care, pana sa ajung eu primar, erau gata terminate. In momentul de fata eu am un singur interes: sa pastram macar putinele baze care mai sunt. Ce mostenire lasam noi copiilor si nepotilor nostri? Un Bucuresti de beton sau un Bucuresti in care sa se poata face sport, miscare, asa cum se intampla in toata lumea civilizata?
In Sectorul 1 sunt baze sportive care au fost parcelate si s-au dat pe bucati unor revolutionari, in zona unor lacuri. Ma rog, nu au fost baze sportive acolo inainte de nationalizarea terenurilor, dar cei care si-au recastigat terenurile s-au apucat sa construiasca in 1992-1994. Acolo e foarte greu sa mai ai ce recupera. Dar sunt unele care au scapat. Hai sa le salvam macar pe alea de la orice fel de distrugere! Sa le punem protectie totala si sa nu se mai poata face nimic pe ele. Bazele sportive care sunt trebuie sa ramana baze sportive. Proprietarii lor, daca nu au nevoie de ele, le vor vinde. Poate le vor vinde autoritatii publice. Eu sunt gata sa cumpar Strandul Straulesti.
Bazele sportive trebuie sa fie ale publicului, in primul rand, si cu precadere sa fie deschise catre copii, pentru ca astazi rezultatele sportive la nivel national sunt cele care sunt deoarece jos nu mai exista competitie, nu mai exista selectie. Sportul a ajuns materie auxiliara la scoala. Eu organizez, de cand am ajuns primar, Cupa Primariei la diverse discipline sportive, m-am angrenat in parteneriate cu unele federatii: cu Federatia de Atletism pentru tribuna principala de la Stadionul Tineretului, cu Federatia de Rugby, cu Federatia de Polo pentru repararea bazinului Floreasca, cu Federatia de Tenis pentru refacerea terenurilor de tenis de la Doherty (care se chema la un moment dat Tenis Club Bucuresti).
Cred ca trebuie sa apara aceasta lege a bazelor sportive, a parcurilor sportive de importanta nationala si de importanta locala, in asa fel incat principalele baze sportive care mai exista sa fie scoase de sub presiunea celor care vor sa construiasca acolo.
Am cerut aceasta lege parlamentarilor. Din pacate, nu au avut gandul la aceasta chestiune in ultimul an. Singura lege pe care am reusit sa o scoatem cu ajutorul Eco Civica, cu ajutorul celor din zona ecologica si cu un sprijin al Ministerului Mediului a fost cea care interzice construirea in spatiile verzi. Dar cu bazele sportive nu a existat un interes foarte mare si cred ca interesele venite din partea cealalta au fost mai mari.

Copiii nu mai fac miscare

Cristian Topescu (senator PNL): Am intocmit un proiect care se refera la educatie fizica, sport pentru sanatate si sport de performanta. Vreau sa ma refer numai la doua subiecte din proiectul meu. Primul este educatia fizica in scoli - de aici porneste totul. La noi, piramida sportului de performanta are in varf campionii si la baza nu mai are nimic. Eu voi propune ca in clasele I-VIII sa se faca zilnic o ora de educatie fizica. Poate vi se pare exagerat. Dar ora de stiintele naturii se poate face in Gradina Botanica, in miscare; ora despre animale se poate face in Gradina Zoologica, la fel, nu stand in clasa. O ora de miscare pe zi pentru elevii din clasele I-VIII ar fi ceva extraordinar de benefic din punctul de vedere al consolidarii organismului copiilor. Uitati-va la copiii nostri cum umbla cocosati. In afara de rucsacul plin cu carti, de care nu intotdeauna au nevoie, mai vin si pozitiile statice din banci, pozitiile statice de acasa; daca familia isi permite sa aiba un computer, jocurile video ii absorb. Copiii nostri nu mai fac miscare. Or, starea naturala a copilului este alergarea. Ei nu mai alearga, nu mai sar, nu se mai misca. Daca va uitati cum alearga dupa un autobuz, mai ales fetele, va ingroziti.
Al doilea subiect este problema bazelor sportive. Zeci de baze sportive au fost distruse ilegal, desi exista prevederi care nu permit transformarea lor in altceva. Ele au fost eludate de autoritatile locale si bazele s-au transformat in pasuni, in depozite si in spatii comerciale. Iar salile de sport facute in urma cu niste ani, chiar daca nu au conditii pentru sportul de performanta, macar pot gazdui orele de educatie fizica. Dar acolo se fac nunti, botezuri. Am vazut cu ochii mei numeroase sali de sport in comune din tara noastra, pe care, pentru rentabilizare, autoritatile locale le inchiriaza pentru fel de fel de actiuni. De aceea nu se face sport. Pentru ca parintii nu prea isi trimit copiii sa fac sport, ca nu cumva odraslele lor sa se accidenteze. Le scot scutiri medicale. Daca va uitati in evidenta scutirilor medicale, va ingroziti cati parinti vor sa-si scuteasca copiii de sport. Copiii, la randul lor, au alte tentatii: localuri pline de fum, de aburi de alcool si pandite la intrare si la iesire de vanzatorii de droguri. Daca nu ocrotim bazele sportive, daca nu mai cream altele, vom avea o natiune de oameni bolnavi. Imi pare rau ca fac afirmatii care poate ca depasesc competentele mele, dar Romania nu are nevoie numai de oameni destepti. Are nevoie, in primul rand, de oameni sanatosi. Degeaba copilul respectiv are un cap plin de informatii, daca nu se spijina pe un corp sanatos.
Sunt unele statistici neoficiale care arata ca in judetul Mures s-au distrus 48 de stadioane si baze sportive, incepand cu stadionul pe care jucau, pe vremuri, Bölöni si echipa locala. Un intelept spunea ca atunci cand construiesti un stadion inchizi un spital sau o inchisoare. La noi, lucrurile acum sunt exact invers. Distrugem bazele sportive, iar numarul bolnavilor si al detinutilor din spitale si din penitenciare este in permanenta crestere...
Sustin ideea reinfiintarii Ministerului Tineretului si Sportului, indiferent cum se va numi. Important e ca sportul sa aiba un cuvant in guvern, pe care deocamdata ANS il are prin intermediari.
Andrei Chiliman: A fost o tampenie, pentru ca nu stiu cine a venit si a spus ca in Uniunea Europeana numarul de ministri nu depaseste 15. Atunci au redus numarul de ministere, transformand o serie de activitati ministeriale, care in mod normal trebuiau sa ramana, pentru ca au o importanta deosebita la nivel national. Ministerul care se ocupa de tineret si sport avea doua componente extrem de importante, dar a fost transformat in agentie. Am avut an olimpic. Ati vazut rezultatele. Competitie la baza nu mai exista. Eu m-am apucat si am facut competitii la baza. Niciun efort nu este suficient de mare pentru chestia asta. Dar in restul tarii este o ruptura totala. Sigur ca un ministru ar avea o atitudine mult mai puternica in fata opiniei publice si in fata parlamentului.
Cristian Topescu: Prima lege care ar trebui imbunatatita este Legea sponsorizarii. La ora actuala, e total ineficace, pentru ca sponsorizarea nu se deduce din impozit, asa cum se intampla in atatea alte tari ale lumii. Ce interes am eu sa sponzorizez daca nu am niciun avantaj? Apoi, Legea sportului, la intocmirea careia, pe vremea Conventiei Democratice, am participat si eu ca asistent. Apoi, sunt reguli de aplicare ale Codului Fiscal care nu prevad absolut nimic despre sport.

Problema fondurilor de la primarii

Viorel Cojocaru (rectorul Academiei Nationale de Educatie Fizica si Sport): Toti cei de aici suntem oameni de sport si este normal sa ne dorim baze sportive. Dar important este sa ii intrebam pe cei care ne conduc daca dumnealor sunt siguri ca in aceasta tara este nevoie de baze sportive. Pentru ca s-ar putea sa se spuna: e normal, daca sunteti oameni de sport, sa vreti baze sportive. Daca erati bucatari, doreati foarte multe bucatarii sau foarte multe spatii in care sa se cultive legume... Normal ca este necesar sa fie baze sportive in Bucuresti si in tara. In 1976 s-a facut un studiu somato-multifunctional al populatiei scolare din Romania in care s-a vazut potentialul biologic al acesteia. Daca s-ar face acum, suntem la pamant. S-a discutat despre lectiile de educatie fizica. D-l Topescu propune salutar acest numar de ore, dar trebuie sa ne aducem aminte ca acum cativa ani a fost la televizor o dezbatere in care d-l Tiriac, d-l Bellu si alti oameni de sport sustineau prezenta a trei ore de educatie fizica pe saptamana la clasele IV-VIII. Norocul nostru, al profesorilor de educatie fizica si sport, este ca Uniunea Europeana ne impune chestiunea aceasta, care nu este un moft, nici o chestiune electorala. Este ceva necesar. Pentru ca acesti copii care nu se misca au alte tentatii. Pentru noi este important sa ne preocupam de educatia lor. Stie toata lumea ca educatia fizica face parte, alaturi de cea intelectuala, morala, estetica si asa mai departe, din acel calup al educatiei. Daca noi nu pregatim copiii pentru ca nu au loc unde sa se desfasoare, nu putem face nici sport de masa, nici sport de performanta. Eu sunt de acord sa dam o lege prin care bazele sportive sa fie administrate de primarie.
Andrei Chiliman: Nu cred ca toate bazele sportive trebuie date in administrarea primariilor. Sunt primarii care supravietuiesc greu astazi si, daca le mai pui in carca si asta, va fi foarte rau. Problema e cu totul alta. Trebuie ca, prin intermnediul banilor dati la nivel de judet, bazele sportive care sunt sa fie sustinute, poate si prin primarii, pentru ca sa nu se distruga. E o chestiune de 10 ani grei, de acum incolo, pana cand Romania se va aseza bine pe un ritm de dezvoltare normal, cand efectele cresterii economice se vor simti si la tara, in fundul Romaniei. Pentru ca, intr-un sat care are veniturile doar din taxele si impozitele de la oameni si din ce lucreaza ei pamantul, nu ai de unde sa degajezi banii pentru sustinerea acestei chestiuni. Primariile au in administrare tot invatamantul preuniversitar. Partea de salarii ale profesorilor se transfera catre primarii de la bugetul statului. Dar pe partea de material - intretinere scoli, sali de sport, gradinite, electrica, reparatii etc. - o sustine primaria. Or, primariile n-au bani pentru chestia asta. Sectorul 1 poate e o exceptie bugetara, dar sustinerea activitatilor legate de sport trebuie impusa ca program, venind de la Ministerul Educatiei, care la ora actuala nu-si face datoria. A incaput pe mana unor oameni care cred ca, daca stii bine matematica, fizica, engleza, istorie etc., esti Stapanul Inelelor. Fals! Esti un semihandicapat. Inteligent si bine dotat, dar semihandicapat. Sa se duca dumnealor sa vada cum functioneaza colegiile in Statele Unite, unde copiii care invata cel mai bine sunt cei mai buni si in sport. Tin minte ca iarna, vara, ma duceam sa fac antrenamente inaintea examenelor grele de la facultate, ca sa scot toxinele din mine. Pot sa explic chestia asta unuia care are in cap alte lucruri? E foarte greu. Din cauza asta, trebuie impuse prin lege un numar de ore de sport, trebuie impusa organizarea de competitii la nivelul administratiilor locale si intre administratiile locale, pentru ca de acolo poti sa ai o baza mica de selectie, care poate sa creasca cu timpul.
Viorel Cojocaru: S-au facut 400 de sali de sport, nu? Mai bine faceam 300, dar le faceam ca lumea...
Andrei Chiliman: Salile alea sunt prost gandite si prost facute de oameni care n-au facut sport in viata lor. Dar ele pot fi imbunatatite. Eu am 6 in sector si le-am imbunatatit ca sa fie cat de cat functionale. Ele au probleme, e adevarat, dar sunt mai mult decat nimic.
Cristian Topescu: In Sectorul 4 sunt 25 de scoli, 15 licee, un singur club sportiv. Din cele 40 de unitati de invatamant, doar 16 au sali de sport normale.
Andrei Chiliman: Cluburile sportive sunt o alta chestiune care trebuie reglementata urgent prin lege. Cluburile sportive din Bucuresti au ramas in administrarea Ministerului Educatiei, cu cladiri cu tot. Parerea mea e ca ele trebuie date in administrarea locala, asa cum e in tot restul invatamantului, cu un surplus de buget pentru partea de activitate si pentru profesori. Iar lucrul asta e posibil. Eu ma lupt de trei ani sa iau Scoala Sportiva nr. 1, singura din sector, in administrarea mea. N-am reusit. I-am luat un bazin care zacea de ani, l-am refacut si astazi scoala are in folosinta un bazin modern inchis, singurul functional cu adevarat din Bucuresti, cu toate dotarile moderne, fara pericol pentru copii. Dar e unul singur. Am investit in el, l-am scos la lumina. N-a fost usor. Dar daca Scoala Sportiva ar fi fost complet in administrarea mea, ar fi avut alti bani pentru pregatire si ar fi avut cu totul alta desfasurare in sport.
Radu Filipescu: Cred ca ar fi bine ca Agentia Nationala pentru Sport si eventual Agentia Nationala pentru Tineret sa reformeze intr-un Minister al Tineretului si Sportului, pentru ca, indiferent de ce guvern ar fi, sportul sa aiba o reprezentare mai inalta si sa existe aceasta functie de ministru al Sportului, care va permite o influenta mai puternica. D-le Bellu, noi va dorim sa ajungeti ministru. Dar e mai greu pentru dvs. sa cereti asta, noi am putea sa o facem mai bine. Am pus aici problema unei evidente a bazelor sportive. Am avut surpriza sa vad pe site-ul dvs. ca exista o pozitie care se refera la registrul bazelor sportive. Nu stim mai mult, dar credem ca e importanta aceasta evidenta clara a bazelor sportive, pentru ca, din cand in cand, organizatiile civice dau semnale despre o baza care dispare. Dar daca nu ai evidenta lor, nu stii ce dispare.

Registrul bazelor sportive

Octavian Bellu (presedintele Agentiei Nationale pentru Sport): De ani de zile, bugetul sportului, poate din lipsa de informare, din comoditate, a fost considerat ca fiind numai cel al ANS. Or, mi se pare ca este o neglijenta cu destinatie. Bugetul sportului, daca fac un calcul estimativ, fara a face apel la detalii, s-ar putea sa fie 1 miliard de euro. Toate institutiile care au atributii in sport, incepand cu ANS si terminand cu primariile, au nu numai structuri functionale cu caracter sportiv, inclusiv pentru sport de performanta, dar au si patrimoniu. Uitati-va la MIRA, la MApN, la Ministerul Transporturilor, uitati-va la efortul pe care il fac primariile pentru a sustine scolile cu profil sportiv si cluburile municipale, uitati-va la MEC si veti ajunge la o suma care va ia cu ameteala. In Franta, din 1.400.000.000 de euro, bugetul sportului, 57 de milioane se duc la federatii, iar restul se duce catre cele 80 de departamente, deci pleaca spre administratia locala. Noi, care dam aproximativ 37 milioane la federatii, nu prea avem ce sa trimitem la administratiile locale, nici ca sistem, nici ca administrare, nici ca legalitate. La acesti bani puteti adauga banii cheltuiti de guvern pentru Compania Nationala de Investitii pe proiectele specifice, banii care vin din sponsorizari. Trebuie sa scapam de acest reflex de a ne uita numai la cei 85 de milioane pe care-i primeste ANS.
Estimarea va fi corecta atunci cand aceste institutii de care v-am amintit vor comunica ce sume cheltuiesc cu sportul. N-a reusit nimeni sa afle suma asta. Nu se poate inchipui ca MIRA sau MApN isi administreaza propriul club, cu sectiile din club, cu calendar competitional intern si international, fara bani. Numai ca, probabil, in bugetul respectiv nu apare focalizat "bani pentru sport", apare cum era inainte - "pregatire de lupta" si erau acolo prinse mai multe sume pe care puteai sa le folosesti. Eu am propus ca toate aceste institutii sa formeze o structura, fiecare sa participe la realizarea unei strategii nationale, iar, sectorial, aceasta strategie nationala, cu un buget foarte bine definit, sa-si ia ceea ii ce este specific. Nu o sa organizeze ANS participarea la campionatele mondiale ale politistilor sau la campionatele mondiale ale ceferistilor... Legat de acest aspect, fiecare dintre aceste institutii ar trebui sa-si faca un recensamant al propriilor baze. Pentru ca degeaba fac eu bazele. Eu am facut, cu mare greutate, un registru cu ajutorul primariilor. D-l Chiliman mi-a trimis imediat bazele sportive care ar fi existat in Cartea funciara incepand din 1986.
Radu Filipescu: Se poate ca acest registru sa fie public?
Octavian Bellu: Da. In Franta, registrul s-a facut cu 3.000 de oameni timp de 5 ani. Eu vreau sa-l fac cu 12 oameni intr-un an. Va fi pe Internet, va fi atat de accesibil incat fiecare baza sportiva va fi definita cu statutul juridic. Am descoperit baze sportive care nu au niciun fel de statut juridic, nu sunt nici macar intabulate. Iar noi am pretins tot timpul ca sunt ale noastre. Si atunci, aceste baze sportive neintabulate sunt cele mai vulnerabile. Am gasit un document: sa salvam sala de la Tractorul Brasov. Era sala de scrima, dar figura ca "hala de productie". Ce sa-i fac?
Radu Filipescu: Acest registru va contine doar bazele in subordinea ANS sau toate bazele?
Octavian Bellu: Deocamdata, fac registrul bazelor mele sportive. Fiecare institutie isi va face un site pe care sa-si treaca bazele sportive si in ce situatie se afla, care e statutul juridic, sunt intabulate, nu sunt intabulate. Sunt situatii care dovedesc ca a fost neglijat acest aspect al patrimoniului. Oricat am fi noi de optimisti, baze sportive noi vor fi extrem de greu de facut. Statele Unite n-au niciun stadion pe care sa se poata organiza un campionat mondial de atletism. Existau doua stadioane, la Los Angeles si la Atlanta, care au fost transformate in stadioane de baseball. Toate stadioanele omologate de Federatia Internationala se afla la universitati. Ei nu au povestea asta care ne ameteste si pe noi de la un timp, cu nu stiu cate zeci de mii de locuri in tribune. Au niste tribune de lemn si piste exceptionale. Iar noi, din punctul asta de vedere, avem un spatiu destinat la Stadionul Dinamo, care se dezvolta, cu ajutorul primariei, si acest stadion Iolanda Balas, care va avea si hotel, si tribuna, si piste noi. Acest parc sportiv, in mijlocul Bucurestiului, va cuprinde Strandul Tineretului, Stadionul Iolanda Balas, Stadionul de Rugby, Casa Olimpica etc.
Eu nu spun ca ne trebuie minister sau agentie sau autoritate. Problema mea este ca administrarea acestei activitati sa fie printr-o structura de sine statatoare. Sportul are niste probleme specifice. Am deja semnale ca fostele structuri, care azi au alt nume, alta forma de organizare, inclusiv Asociatia Studentilor, isi doresc inapoi patrimoniul. Veti vedea ce discutie va fi atunci. Asa cum si Cooperatia poate sa-si ceara bazele inapoi, la fel poate si UASCR, degeaba o sa spunem noi ca era comunist.
Art. 79 din Legea 69/2002, imbunatatita in 2003, este singurul care mai franeaza, datorita formularii, atacurile la aceste baze sportive. Acest articol va disparea, deoarece este neconstitutional. Constitutia spune ca proprietatea este garantata, iar eu vin cu art. 79 in care se spune: indiferent ca dumneata devii proprietar, nu poti face acolo decat baza sportiva. Cum adica, imi garantezi mie proprietatea si totusi nu ma lasi sa fac ce vreau cu ea? Daca se schimba acest art. 79, trebuie pus ceva in loc.
La noi se va pune problema: facem o baza sportiva, dar cine o administreaza? Si daca nu o administrezi cum trebuie si nu ai fondurile... Primaria pana unde poate finanta? Pe descentralizare, noi am trimis catre autoritatea locala ba o sala, ba un patinoar, ba o suprafata sintetica, dar atat cat a fost suportabil. De cate ori trimitem o astfel de baza, avem o fraza in care se spune: "Daca in doi ani nu investesti..." Chiar am facut niste criterii sa ne trimita planul cu investitia, cu etapizarea. Unii s-au tinut de cuvant si au mai facut o tribuna, au mai facut ceva, altii n-au facut nimic, le-am luat inapoi si ne-a costat miliarde sa le renovam.

Gratuitate sau nu?

Radu Filipescu: Trebuie pusa o presiune publica pe primariile care fac asa. O experienta de genul asta este la Sectorul 2, unde vezi niste parcuri aranjate, si nu-i rau, dar pe zona sportiva nu e interes. Pe zona de investitii, un coleg de-al nostru poloist mi-a spus de un cunoscut care a vrut de nu stiu cati ani sa investeasca intr-un bazin si nu stie cum sa faca. Daca la dvs. pe site sau in alta forma nu exista proiecte la care vreti finantare, e foarte greu.
Octavian Bellu: Pe mine nu ma poate finanta decat statul. Eu nu pot face un bazin cu un particular. Dansul poate face un bazin cu primaria sau un bazin propriu pe o societate privata. Aici sunt niste probleme de legislatie. Exista deja depusa o amendare a Legii 196/2006, care reglementeaza autoritatea consiliilor locale, deci a presedintilor de consilii judetene. Ei vor sa ia de la transport, sanatate, tineret, sport absolut tot. In momentul in care ti s-a luat acest rucsac greu din spate, s-ar putea sa-ti fie bine, dar s-ar putea sa nu fie bine pentru aceste baze sportive, mai ales daca sunt degradate, costa enorm sa le intretii. La sectoare in Bucuresti nu stiu cifre, dar in tara, daca ma duc si dau o sala de sport unei primarii, am bagat-o in faliment, pentru ca nu numai ca nu poate s-o intretina, dar nu poate s-o rentabilizeze. Ii trebuie de undeva niste fonduri, sa faca niste venituri proprii. Ideea cu bazinul si cu investitia privata se poate face pe aceasta forma deja cunoscuta a parteneriatului public-privat, care a avut efecte pozitive, dar si negative, pentru ca privatul care vine trebuie sa-si amortizeze in timp investitia. La bazinele de inot veneau copiii la 5-6 dimineata, pentru ca restul zilei sa fie profitabil pentru cel care a bagat bani acolo. La fel se intampla si la tenis. Trebuie sa scapam de acest reflex cu gratuitatea. Suntem de rasul lumii. Am fost chiar acum la Istanbul - cand aud de gratuitate, ne spun ca suntem comunisti. Faci gratuitate pentru niste grupuri sociale defavorizate, pentru persoane cu dizabilitati, pentru copii de gradinita. Noi am impins aceasta gratuitate catre niste limite din ce in ce mai putin suportabile.
Andrei Chiliman: Eu am un punct de vedere un pic diferit si nu puteti sa ma banuiti de mentalitate comunista. Cred ca azi, ca sa aduci copiii la sport, trebuie sa le pui bazele la dispozitie gratuit. Pentru ca, daca le mai introduci inca o taxa, parintii vor spune: da-l dracului de sport, mai bine sa invete...
Radu Filipescu: Daca nu-l duci pe copil la sport, il duci in alta parte unde cheltuiesti.
Andrei Chiliman: E vorba de alt gen de cheltuieli. Cei care au bani or sa-si duca copiii si la cheltuielile alea.
Radu Filipescu: Trebuie facuta varianta in care sa se ceara bani, iar celor care nu pot sa le oferi gratuitate. Dar sa incerci, totusi, sa obtii bani de finantare.
Andrei Chiliman: Finantarea nu o vei obtine de la copii. Eu traiesc in lumea reala. Stiu exact scolile unde se duc cu Mercedesul sau cu Jeepul, dar va duc sa le vedeti si pe alea unde copiii ajung cu tramvaiul sau pe jos. Pe de alta parte, sunt mai multi aia care merg pe jos si cu tramvaiul, si copiii aia, din punctul meu de vedere, cred ca au un potential de performanta mult mai ridicat. Eu nu vreau sa-i exclud, pentru ca, la un moment dat, cei cu bani vor monopoliza complet anumite locuri, pentru ei si copiii lor. Or, eu cred ca, daca vreau cu adevarat sa deschid sportul pentru ca sa am si baza de selectie, trebuie sa introduc gratuitatea si nu pot s-o fac pentru unii intr-un fel si pentru altii in alt fel. Pun gratuitate si asta e.
Octavian Bellu: Daca o spuneti dvs. intr-o conferinta europeana, s-ar putea nu sa se supere, ci sa va dea afara. Trebuie pastrat un echilibru. Pentru ca noi avem niste reflexe de-astea. La performanta e cu totul altceva. In Carta alba a sportului european, care va fi Constitutia acestui domeniu, pe care se va face inclusiv Legea sportului, nu o sa gasiti sportul de performanta si medalia. Acolo apar viata asociativa, sportul de masa, activitatea ludica si sportul scolar. Sportul de performanta se refera la un grup atat de mic, ca la un moment dat pare privilegiat.
Dan Trifu (EcoCivica): Nu vrem sa facem educatie fizica pe bani. Noi speram ca Primaria Generala sa aiba si ea cateva baze, o primarie locala sa aiba o baza-doua cu gratuitate pentru elevi, pentru educatie fizica.
Octavian Bellu: Nu exista nicaieri aceste gratuitati. D-l primar, probabil, are un buget pus deoparte ca sa plateasca facilitatile la astfel de baze sportive. Dar daca nu ai cu ce sa intretii baza aia, cu ce platesti caldura, lumina, pentru ca astea sunt consumuri?
Dan Trifu: De-asta am zis un buget al primariei, al autoritatii locale, al autoritatii centrale. E nevoie de un mic efort pentru educatie fizica. Copiii nu stiu sa alerge. Multi nu-si pot permite sa dea 750.000 pe o ora de tenis.
Va implicati foarte mult in aceasta legislatie de care ati pomenit si dvs., si d-l Topescu. Daca bateti cu pumnul in masa si in sala parlamentului, va asiguram ca legea va trece asa cum va doriti dvs. Dvs. aveti o valoare si o calitate de care niciun parlamentar, niciun imobiliar si niciun smecher nu va putea sa treaca.
Octavian Bellu: Dar aceasta Lege a sportului care se va face pe proiectul acestei Carti albe ne va da insomnii. Nu o sa ne convina, pentru ca ne plaseaza pe o forma de administrare cu care nu numai ca nu suntem obisnuiti, dar n-o acceptam din principiu. In 10-15 ani, comunitatea va fi cea care va hotari ce sport se face acolo, unde se face, ce infrastructura se construieste, cui inchiriaza salile. Eu am fost sa ma interesez la primaria din Dijon ce poate sa faca insarcinatul cu probleme de sport. El zicea asa: vrei sala? Da. Contract. Cat? Doi ani. Te costa atat. S-a terminat contractul, urmeaza licitatie. D-ta dai mai mult, ia-o dumneata.
Sunt lucruri foarte precise, iar societatea civila, veti vedea in aceasta Constitutie a sportului european, are un rol covarsitor. De exemplu, este un capitol care se refera la integrare. Sunt anumite grupuri sociale pe care trebuie sa le integram prin sport, inclusiv pe romii nostri.
Cristian Topescu: Apropo de resurse financiare: cine va administra financiar mult visatul stadion de 55.000 locuri, care va gazdui, chipurile, finala Cupei UEFA?
Andrei Chiliman: Va trebui sa-l administreze cel caruia ii apartine. Aceasta baza sportiva apartine Primariei Capitalei.