Brexit din etica jurnalistică. Britanicii au decis în favoarea „fake-news“ de la Sky News

Peste 190 de sesizări a primit OFCOM bri­tanic, autoritatea omoloagă CNA ro­mâ­nesc, după data de 7 august 2016, când a fost difuzat în Marea Britanie un reportaj fulminant realizat de Sky News despre tra­ficul de arme pe teritoriul României. Re­clamațiile au vizat caracterul înscenat al poveștii, informațiile contrafăcute și lipsa oricărei deontologii jurnalistice. DIICOT a deschis un dosar de anchetă privind co­mu­ni­carea de informații false prevăzută la Art. 404 CP, atât pe numele cetățenilor bri­ta­nici din echipa Sky News condusă de Stu­art Ramsey, cât și pe numele cet­ă­țe­nilor români care au participat la rea­li­za­rea re­portajului de știri. Treaba a mers prost din toate direcțiile: OFCOM i-a ab­solvit de în­căl­carea Broadcasting Code pe jurnaliștii bri­tanici, justiția Regatului Unit a refuzat comisia rogatorie cerută de ro­mâni, iar Home Office a considerat inutilă trans­mi­te­rea adreselor jurnaliștilor de la Sky News pentru a putea fi citați și au­diați.

Relatată de intermediarul Aurelian Szanto, precum și de Levente și Attila Csaba Pán­tics, arestați preventiv, inițitiva a apar­ți­nut jurnalistului Ramsey, care i-a cerut „fi­xerului“ Szanto (cetățean român rezi­dent de opt ani în Marea Britanie) să gă­sească în România niște arme de asalt și per­soane care să-i întruchipeze pe trafi­canți, pentru a intra în scenariul pre­sta­bilit de echipa Sky News. Szanto „a pus bo­tul“ pentru suma de 2.000 de euro, cum a declarat la DIICOT, și a livrat doi vâ­nători amatori, mascați, șase arme de vâ­nătoare și de colecție pentru o filmare con­venită într-un loc retras, într-o pă­du­ri­ce din județul Mureș. „Actorii“ urmau să împartă 1.000 de euro. Scenariul, in­clusiv întrebările, au fost stabilite de bri­tanici, care s-au întâlnit în prealabil cu cei doi Pántics în parcarea hotelului din Tg. Mureș, așa cum se vede pe camerele de supraveghere. Curtea de Apel Bu­cu­rești a decis vara trecută că „membrii echi­pei postului de televiziune Sky News din Marea Britanie, şi anume cetăţenii bri­tanici R.S.R., S.C.S., S.J., cu intenţie, au comunicat şi răspândit în mediul vir­tual şi prin mass-media ştiri şi in­for­ma­ţii false referitoare la presupusul trafic de armament din România, deşi cu­noş­teau că aceste ştiri nu sunt reale, mo­da­litate prin care s-a pus în pericol se­cu­ri­tatea naţională“. Stuart Ramsey a folosit mai multe versiuni ale poveștii realizării re­portajului, după caz: una pe Twitter, în răspărul criticilor săi, unde susținea că totul e adevărat și că „AK-urile și puștile cu lunetă erau reale și erau de vânzare“, iar cei care nu înțeleg jurnalismul (său?) sunt „proști“. La OFCOM însă a declarat cu totul altceva*.

Of, of, OFCOM!

Analiza în zece pagini a cazului Sky News, publicată ulterior și în Buletinul OFCOM 322/2017, a avut în vedere Art. 5.1 din Co­dul audiovizual britanic care prevede că „știrile, în orice formă, trebuie realizate cu acuratețea cuvenită și prezentate cu im­parțialitatea corespunzătoare“. Din ce­le aproape 200 de plângeri au fost se­lec­ta­te câteva aspecte care privesc acuratețea și imparțialitatea invocate în Art. 5.1. Co­mi­sia i-a audiat numai pe cei din echipa Sky News. Punctul de vedere al românilor implicați nu a fost cerut, iar ancheta DIICOT a fost doar menționată în in­tro­du­cere. Astfel, Ramsey și tovarășii au putut sus­ține liber orice neadevăr, dând im­pre­sia că au făcut o treabă beton în interes pu­blic. Au fost creditați de OFCOM în sus­ținerea că inițiativa a pornit de la o „sur­să“ din Londra, care ar fi semnalat o ban­dă de traficanți de armament din... Mol­do­va, operând pe teritoriul României. Aceas­tă sursă a fost plătită cu 1.400 de euro. Abia după aceea, zice Ramsey, a fost con­tactat „fixerul“ Szanto pentru a fi folosit pentru aranjamente și ca translator în Ro­mâ­nia. El a primit 4.100 de euro (nu 2.000!), zic chitanțele prezentate de Sky News. Pe tot parcursul discuției cu OFCOM, echipa te­leviziunii a susținut că nu i-a văzut la fa­ță pe „traficanți“, că to­tul a fost conspirat și riscant (ceea ce Comisia ar fi putut cons­tata că e minciună curată, dacă ar fi cerut și documente de la români, cum ar fi fo­tografiile din parcarea hotelului), că au cre­zut de bună-credință că puștile pre­zen­tate la „vânzare“ cu 1.700 de euro bucata erau arme de război (heavy weapons), că au „negociat“ luni în șir cu traficanții ro­mâni pentru a accepta să apară în re­portaj.

Investigația OFCOM suferă cel puțin de naivitate, contrazicându-se pe alocuri. Pe de o parte, acceptă la pag. 44 că Ramsay es­te „un repoter înalt calificat care a trans­mis din numeroase zone de conflict și a relatat atrocități teroriste de-a lun­gul anilor“, pe de altă parte, ia de bună afirmația că jurnalistul a crezut că armele sunt automate, chiar dacă a avut și con­sultant militar. Orice răcan ar ști să deo­se­bească o armă de vânătoare (una dintre ce­le șase avea gloanțe de cauciuc!), de un AK-47, AK-74 sau de un lansator de ra­chete. Versiunea britanicilor, că ei sunt cei păcăliți, a fost înghițită fără noduri de OFCOM, pe detaliul că în reportaj nu s-a folosit termenul de „arme militare“, ci le-au numit „automate“, „grele“, „ile­ga­le“ (deși armele din reportaj erau deținute cu permis legal).

Nici alte argumente din reclamații nu au convins OFCOM că Sky News a produs un exemplu perfect de fake-news, sugerând că România este un teritoriu consacrat de contrabandă cu armament care ajunge la teroriștii islamici. Revoltător este că ana­liza OFCOM se acoperă cu articole din The Telegraph, The Guardian, Time, legate de ca­zul Charlie Hebdo, care semnalează tra­ficul din Bosnia, Ucraina sau Albania, ni­ci­decum din România. Plângerile au fost de­montate punct cu punct, tacticos, pe ne­gări sau pe probe incerte exclusiv de la Sky News, iar OFCOM a dat victorios un ver­dict care salvează obrazul gros al jur­nalismului murdochian: Not in Breach, adi­că Sky News nu e în culpă.

Autoritățile britanice refuză să-i sprijine pe anchetatorii români

Șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, a de­cla­rat pentru revista 22 că ancheta stag­nea­ză deoarece autoritățile britanice au res­­pins cererea de comisie rogatorie in­ter­na­țio­nală. „Așteptăm adresele jurna­liș­ti­lor pentru a-i putea cita. Din păcate, nu cred că poliția britanică ne va ajuta, nici pe noi, nici pe cei de la Europol, la care am ape­lat. După ce ne-a fost respinsă ce­re­rea de comisie rogatorie, poliția bri­ta­ni­că ne-a spus că nu mai este oportun să ne dea datele solicitate. La fel au pro­ce­dat și cu Eurojust“, ne-a spus Horod­niceanu.

Procurorii așteaptă încă un răspuns de la au­toritățile britanice prin Europol. DIICOT a apelat atât la sprijinul Unității de Coo­pe­ra­­re Judiciară a Uniunii Europene-EUROJUST, cât și la Europol, în speranța că va avea o șan­să cel puțin una dintre ce­le două instituții europene de luptă îm­potriva criminalității. Procurorii DIICOT s-ar mulțumi și cu adre­sele celor trei jur­naliști britanici, urmăriți penal în dosar, pentru a-i putea cita la au­dieri. Fără aces­te citări procedurale, nu se poate finaliza ancheta. Ce se întâmplă da­că britanicii nu trimit nici adresele celor care se presu­pu­ne că au inițiat infrac­țiu­nile, persoana prin­cipală fiind realizatorul reportajului, Stuart Ramsay? „Dosarul își urmează cursul pentru că se poate face dis­jun­ge­re, dar nu e corect“,  ne-a răs­puns Horod­ni­ceanu. Disjungerea i-ar avan­taja pe britanicii de la Sky News, în timp ce ro­mânii arestați preventiv, apoi puși sub con­trol judiciar riscă trimiterea în ju­de­ca­tă și răspunderea penală pentru fapte pu­se la cale și coordonate de alții.

Ce se poate face

În cazul că procurorii români nu obțin ofi­cial de la Home Office adresele autorilor bri­tanici, atunci le rămân două posi­bi­li­tăți: să claseze dosarul sau să facă dis­jun­gere pentru autorii britanici care nu au putut fi anchetați, așa cum a afirmat șeful DIICOT. În caz de clasare, românii care au stat în arest preventiv trebuie despăgubiți. În caz de disjungere, există probabilitatea ca instanța de cameră preliminară să re­tur­neze dosarul la DIICOT. Dacă, totuși, do­sarul trece de camerele preliminare și ajunge la judecarea propriu-zisă în fond și apoi în recurs, e puțin probabilă con­dam­na­rea cu executare a inculpaților. Oricum, ar fi o condamnare ușor de combătut la CEDO. Pe de altă parte, statul român îi poa­te da în judecată pe jurnaliștii britanici pe cale civilă, partea responsabilă civil­men­­te fiind societatea care deține Sky News.

* Mulțumiri jurnalistei Crina Boroș pentru sprijin.