Pe aceeași temă
Suntem gata sa impartasim Romaniei din experienta noastra
Polonia este foarte aproape de o integrare completa euro-atlantica. In acest an, cu prilejul crizei irakiene, a avut de infruntat insa disputa intre o parte a tarilor europene si Statele Unite ale Americi. Cum se situeaza Polonia fata de aceasta disputa? Fiecare stat are dreptul sa-si exprime propria pozitie si sa-si defineasca prioritatile pentru propria securitate. Noi am adoptat o decizie suverana pentru a acorda sprijin Statelor Unite. Aceasta nu a fost o decizie usoara, dar sunt convins ca a fost cea corespunzatoare. Polonezii sunt un popor care intelege ca istoria are asemenea momente, cand este mai bine sa actionezi, decat sa privesti pasiv. Ne straduim, de asemenea, sa atenuam aceste divergente - Polonia a obtinut sprijinul NATO in sectorul de care raspunde in Irak. Consideram actiunile noastre drept un element al marii campanii antiteroriste, care a reunit multe state ale lumii, intre care Polonia si Romania, dupa evenimentele de la 11 septembrie 2001.
Presedintele Ion Iliescu a participat la Conferinta de la Varsovia privind combaterea terorismului (6 noiembrie 2001). Militarii romani sunt, de asemenea, prezenti in Irak. Am considerat ca Statele Unite - ca o putere mondiala si statala, care, in mod spectacular si fara precedent, a fost atacata de catre teroristi - este tara in mod deosebit responsabila pentru a se confrunta cu insecuritatea din lume. America trebuie sa se angajeze in lupta impotriva amenintarilor, dar trebuie sa faca aceasta impreuna cu alte state. Problemele trebuie rezolvate nu numai prin actiuni militare, dar si pe cale diplomatica si economica. Dorim ca actiunile de stabilizare din Irak sa obtina un sprijin cat se poate de larg din partea coalitiei si consideram ca relatiile transatlantice si ONU au un rol important de indeplinit.
Asteptam ca, in curand, Consiliul de Securitate al ONU sa adopte o rezolutie, care sa permita o mai mare participare a acestei organizatii, precum si a membrilor ei, la operatiunile internationale de stabilizare a Irakului. Telul nostru strategic se poate exprima in trei cuvinte: Irakul pentru irakieni. Actionam in acest scop astfel incat poporul irakian - cat mai repede posibil - sa poata sa ia in mainile sale pe deplin puterea politica, iar petrolul si alte bogatii naturale ale acestei tari sa slujeasca satisfacerii nevoilor locuitorilor ei. Aceste eforturi sunt intreprinse de catre soldatii nostri, de comandantii lor, de catre expertii civili si organizatiile sociale si neguvernamentale umanitare, precum si de firmele care participa la programul de reconstructie a Irakului. Pentru realizarea acestor scopuri cooperam cu Statele Unite, cu Marea Britanie si cu alti participanti la coalitia internationala. Ne exprimam speranta ca un Irak stabil reprezinta cheia obtinerii pacii in Orientul Apropiat.
Polonia si Romania, prin participarea lor la misiunea de restabilire a ordinii in Irak, se vor comporta precum fideli si consecventi aliati. Vom arata, in practica, cat de valoroasa este solidaritatea noastra si cat de demna de incredere, precum si ce sunt in stare sa intreprinda militarii nostri in conditii foarte grele. Participarea noastra la misiunea irakiana denota responsabilitate si gandire de perspectiva privind securitatea, deoarece acum putem avea siguranta ca, atunci cand ne vom afla in situatia de a fi amenintati, vom primi sprijin si noi din partea aliatilor.
Cum apreciati proiectul Constitutiei Europene? Am in vedere doua aspecte: pozitionarea tarilor cu economii mai putin performante si participarea la o forta armata alta decat NATO.
Proiectul elaborat de catre Conventie reprezinta o baza buna pentru lucrarile Conferintei Interguvernamentale care incepe. Apreciem faptul ca efectul celor 16 luni de munca depusa de Conventie este crearea unui text unic al Tratatului Constitutional. Acest patrimoniu reprezinta un important sprijin pentru lucrarile Conferintei. Acesta nu poate sa inlocuiasca Conferinta in sine, care este singurul forum indreptatit sa adopte decizii pentru definitivarea Tratatului si rezolvarea celor mai sensibile chestiuni politice. Inca de la inceputul lunii septembrie, guvernul polonez a adoptat pozitia sa in vederea Conferintei Interguvernamentale. O deosebita importanta o detine faptul ca aceasta pozitie se bucura de sprijinul deplin al celor mai mari partide politice poloneze si al partenerilor sociali, ceea ce inseamna intarirea mandatului delegatiei poloneze in timpul lucrarilor Conferintei.
In pozitia poloneza au fost definite cele patru postulate, care au pentru noi o importanta prioritara. Acestea sunt: mentinerea sistemului stabilit in Tratatul de la Nisa privind numarul de voturi; mentinerea principiului "un stat - un comisar cu drepturi depline"; introducerea in preambul a referirii la traditiile crestinatatii; asigurarea participarii tuturor membrilor UE la adoptarea deciziilor de cooperare in spatiul politicii comune externe si de securitate, precum si oglindirea in Tratat a rolului NATO in sistemul de securitate euro-atlantic. Suntem bucurosi ca toate aceste aspecte s-au aflat in agenda de probleme elaborata sub presedintia italiana, cu care se va ocupa Conferinta Interguvernamentala. Suntem convinsi ca realizarea tuturor acestor postulate permite construirea unei Uniuni Europene bazate pe principiul egalitatii intre state, intareste si inlesneste procesul de integrare, consolidand totodata pozitia Uniunii pe arena internationala.
Pentru Polonia, ca stat care adera la Uniune si care difera mult in privinta nivelului mediu de dezvoltare a Uniunii, un factor cheie il reprezinta pastrarea principiului solidaritatii, precum si caracterul deschis de functionare a Uniunii Europene. De aceea, in timpul lucrarilor Conferintei ne vom pronunta pentru acele solutii care nu vor conduce la situatii in care, in viitoarea Uniune, s-ar crea cercuri inchise ale statelor care adancesc cooperarea reciproca si care se vor indeparta prin aceasta de acele state care nu vor putea sa indeplineasca standardele de dezvoltare economica ridicate. Polonia sprijina dezvoltarea politicii europene de securitate si aparare, prin constructia capacitatii militare a Uniunii si solutionarea operatiunilor de criza din Uniune, precum misiunea militara din Macedonia sau cea politista din Bosnia si Hertegovina. Suntem totusi convinsi ca baza acestui proces este complementaritatea cu functionarea Pactului Nord-Atlantic, care joaca un rol cheie in politica de securitate pe plan global, precum si pe continentul european.
Care este pozitia Poloniei fata de eforturile Romaniei de a se integra in UE? Ar fi interesata Polonia de integrarea Romaniei si Bulgariei in UE? De ce?
Am sprijinit in mod consecvent eforturile Romaniei pentru integrarea ei in structurile euro-atlantice si i-am acordat sprijin deplin in aceasta problema. Am primit cu mare satisfactie invitatia adresata Romaniei de a deveni membru al Aliantei Nord-Atlantice la summit-ul de anul trecut de la Praga. Luand in considerare ca avem o posibilitate istorica de-a invinge definitiv diviziunea din perioada Razboiului Rece din Europa, ne-am pronuntat impotriva mentinerii oricarei zone-tampon si am subliniat ca politica "usilor deschise" a NATO trebuie sa fie un fapt, si nu doar o lozinca.
In ceea ce priveste calitatea de membru in Uniunea Europeana, am actionat in timp pe diferite planuri, dar scopul este identic - atat pentru Polonia, cat si pentru Romania telul este de a fi tari membre ale UE. Sunt convins ca greutatile pe care Romania le-a intampinat vor fi depasite si incununate de succes, astfel incat Romania sa devina membru deplin al Uniunii in anul 2007. In calitate de tara membra a UE, vom sprijini aceste eforturi si suntem gata sa impartasim Romaniei din experienta noastra, atat in domeniul conducerii si purtarii negocierilor de aderare, cat si in procesul de adaptare a legislatiei. In acelasi timp, as dori sa subliniez ca este in interesul Romaniei sa se pregateasca cat mai bine si cat mai complet pentru aderare - doar atunci va putea integral sa foloseasca sansele care i se ofera prin calitatea de membru si doar atunci va fi perceputa de catre Uniune drept o tara care imbogateste si conduce la dezvoltarea UE. Bazandu-ne pe experienta noastra poloneza, cred ca, in mod principial, derularea negocierilor de aderare si metodele de apreciere a progreselor realizate de catre statele candidate pentru obtinerea calitatii de membru s-au aratat valabile in timpul actualei perioade de extindere cu cele 10 state si ar trebui sa fie mentinute in viitor.
Tara dvs. a facut progrese remarcabile pe calea reformei economice. Totusi, probleme exista inca. Ce a reprezentat demonstratia violenta a minerilor de acum o luna?
Exploatarea carbunelui este un domeniu al economiei poloneze unde procesul de transformare decurge greu. In anul 1989, la inceputul procesului de schimbari in minerit, lucrau peste 400 de mii de persoane, iar exploatarea carbunelui se ridica la 170 milioane de tone. Introducerea mecanismelor economiei de piata, a noilor tehnologii si a surselor de energie a redus in mod substantial necesarul de carbune in interiorul tarii, iar ca efect al aprecierii zlotului polonez si al concurentei internationale, exportul carbunelui a devenit nerentabil.
Acesti factori au condus timp de 10 ani la o mare reducere a numarului angajatilor din mine, unde, in prezent, lucreaza circa 140 de mii de persoane si se exploateaza circa 100 milioane tone carbune. Aceste cifre indica scala acestor schimbari si in acelasi timp problemele cu care s-au confruntat guvernele poloneze, care au fost chemate sa intreprinda o reforma in mineritul carbunelui.
In acelasi timp, intelegem pe deplin indoielile minerilor privind noile locuri de munca, fapt care a creat o neliniste sociala, dar aceasta nu inseamna ca acceptam formele de protest la care acestia au apelat. Protestele minerilor au aratat ca transformarea economica are diferite aspecte, insa nu intotdeauna acestea sunt acceptate de societate. Exemplul statelor care restructureaza sectoarele grele ale economiei demonstreaza ca schimbarile nu se produc repede si fara sacrificii pentru persoanele din aceste domenii. Chiar daca se intampina mari greutati, aceasta nu inseamna ca trebuie sa se renunte la reformele care sunt absolut necesare.
Fara indoiala, cea mai importanta problema pentru economia poloneza o reprezinta rata somajului de 17% si numarul de peste 3 milioane de someri. Situatia grea de pe piata muncii inrautateste starea de spirit a maselor si pune in fata coalitiei guvernamentale o sarcina grea, aceea de a accelera dezvoltarea economica si de a proteja cele mai sarace categorii sociale. Simptomele unei anumite revigorari a economiei poloneze sunt vizibile. In acest an cresterea PIB se ridica la peste 3%, iar in viitor - conform estimarilor guvernului - va fi de 5%. Ceea ce creeaza Poloniei o perspectiva buna.
Actualmente, o tema de dezbatere in Polonia (ca si in Romania) este aplicarea cotei unice de impozit. Care sunt problemele?
Introducerea aplicarii unui procent unic pentru impozitul pe venit, care altadata se numea impozitul liniar, este o problema complexa, care trezeste un numar de controverse in societate. In opinia sustinatorilor acestei solutii, printre care se numara, trebuie sa recunoastem, majoritatea analistilor economici, introducerea impozitului unic pentru toti contribuabilii va determina la scara intregii economii cresterea cotei economiilor, cresterea investitiilor, dezvoltarea economica si scaderea numarului de someri. Micsorarea impozitului ar imbunatati fluiditatea activitatii si situatia financiara a intreprinderilor si ar mari puterea de cumparare a populatiei, ca si cererea pe piata interna. Adversarii acestei solutii invoca efectul negativ al introducerii acestei forme de impozitare asupra veniturilor la bugetul de stat, posibila crestere a distantei dintre paturile sociale, lipsa garantiei ca mijloacele suplimentare vor fi folosite de catre intreprinzatori pentru investitii si, in fine, riscul cresterii importului de articole de consum de lux.
Cred ca adevarul se afla undeva la mijloc. In opinia mea, intre contribuabili trebuie sa distingem grupul intreprinzatorilor fata de alte grupuri sociale care se intretin muncind ca angajati, ca si fata de artisti, sportivi si manageri, care sunt foarte bine platiti. In Polonia, intentia de a scadea impozitul pentru intreprinzatori nu trezeste in principiu obiectii, fapt ce rezulta din prezentele dezbateri parlamentare asupra introducerii, incepand cu anul urmator, a unui procent unic in impozitare de 19%, pentru intreprinzatori, atat in cazul societatilor comerciale, ca si in cazul persoanelor fizice care desfasoara personal o activitate economica. Intrarea in vigoare a acestor prevederi va insemna o revolutie pentru cea de a doua grupa de intreprinzatori, care pana in prezent platea impozite progresive, rezultand din impozitul pentru persoane fizice. Aceasta este o solutie inovatoare pentru Polonia si sper ca va aduce foloasele asteptate.
In schimb, eventuala introducere a aplicarii unui procent unic in impozitul pentru restul contribuabililor, incluzandu-i aici pe aceia care castiga cel mai mult, necesita o profunda reflexie pe probleme sociale si fiscale. Aceasta discutie este in Polonia in curs de desfasurare si este inca prea devreme pentru concluzii finale sau pentru decizii in aceasta problema.
Romanii i-au admirat si ii admira pe polonezi. In ultimii doi ani, relatiile culturale romano-polone au cunoscut o dezvoltare exceptionala odata cu deschiderea Institutului Polonez la Bucuresti. Din pacate, nu exista si un Institut roman la Varsovia. Veti discuta cu oficialitatile romane, inclusiv cu presedintele Ion Iliescu, posibilitatea deschiderii unui Institut cultural roman la Varsovia?
Polonezii si romanii sunt popoare apropiate. Timp de cateva veacuri s-au invecinat, iar in filele istoriei noastre se regasesc multe exemple de simpatie si conlucrare reciproca. Este inscris adanc in memorie ajutorul romanilor dat polonezilor in anul, tragic pentru noi, 1939. In continuare, in procesul apropierii reciproce a popoarelor noastre, un rol important ar trebui sa-l joace dezvoltarea contactelor sociale si schimburile cultural-stiintifice. Ma bucura faptul ca Institutul Polonez infiintat in anul 2001 la Bucuresti se straduieste in mod activ sa promoveze cultura si stiinta noastra in societatea romaneasca si in mediile creatoare de curente de opinie. Dupa cate stiu, aceasta se realizeaza cu mult succes, asa cum arata si organizarea in anul 2002 a peste 80 de actiuni pe teme diferite de catre Institut. Fara indoiala, ar fi foarte potrivit si de folos sa se infiinteze o institutie similara - Institutul Romanesc din Varsovia -, care ar inlesni polonezilor accesul la informatii, ca si contactul cu creatorii dvs., cu institutiile culturale, educative si de cercetare.
Interviu realizat de Rodica Palade
