Pe aceeași temă
Electoratul lui Crin Antonescu s-a suprapus cu electoratul PNL?
În mare parte, da. Niciun partid nu se bazează doar pe un anumit electorat. Însă o mare parte au fost simpatizanţi liberali şi mai există oameni, mai degrabă indecişi politic, care au văzut în Crin Antonescu o personalitate care diferea de ceilalţi.
Cum credeţi că vor reacţiona votantii lui Antonescu din turul întâi la alianţa cu Mircea Geoană?
Foarte simplu. Unii vor vota cu Geoană, unii cu Băsescu şi alţii nu mai merg la vot.
Care sunt proporţiile?
E greu de vorbit de proporţii, pentru că, oricum, nu-l vor face liberalii pe Geoană pretedinte. Declaraţiile politicienilor care recomandă electoratului să voteze nu ştiu cum nu au nicio valoare, dar absolut nicio valoare.
Sunt două lucruri importante în turul doi la prezidenţiale. Cel mai important este de a construi imaginea unui învingător, a unui om care reuşeşte să adune pe altii în jurul lui. Nu electoratul liberal contează aici, ci ceea ce numim noi electoratul puterii, adică cam 20% din electoratul României, care votează cu ăla care crede că iese. Absolut indiferent cine va fi. Marea miză între cei doi actori în acest moment este câstigarea acestui electorat. Deci, contează să construieşti imaginea de om care va câştiga. Dacă faci un sondaj imediat după alegeri, vezi că învingătorul are mai multe voturi decât a avut la alegeri. Unii care nu au votat pentru că nu au crezut că va ieşi trec imediat în zona respectivă. Aşa cum cel învins pierde şi mai mult imediat după alegeri.
A doua chestiune importantă este reţeaua locală. Politicianul la vârf nu are credibilitate pentru nea Vasile din Cucuieţi. Reţeaua locală a partidelor, nu neapărat a activiştilor, nu neapărat cei care au funcţia de primar sau mai ştiu eu cine, ci reţeaua de lideri de opinie este foarte importantă. Deci, reţeaua asta, dacă este activă, poate să-i determine pe acei oameni din localităţi să iasă la vot.
Vă referiţi la reţelele de partid, la activiştii locali?
La activiştii locali, dar mai ales la lideri de opinie locali, oameni care sunt importanţi, hai să zicem, chiar în activul partidului, dar nu la primari, con¬silieri, căci aceştia sunt foarte puţini. Partidele pot avea o asemenea reţea. Cele două partide care sunt mari în România sunt şi cele care au reţele mari.
Vă gândiţi mai degrabă la reţelele informale, nu la cele formale.
Da. La reţelele informale. Au o forţă foarte mare în a influenţa. Problema este cât de mult vor fi activate ele pentru turul al doilea al prezidentialelor.
Şi activarea lor de ce depinde? Ce ar putea să le activeze?
În primul rând sunt interesele, pentru că unii visează deja la posturi. Si entuziasmul pe care poate să-l degaje sau nu un actor politic, de la vârf.
Primarul Sibiului, Klaus Johannis, este figura care reuseste să-i scoată din amorţeală si să-i aducă la vot pe oameni?
Nu. Johannis este o miză falsă creată. E un alt mit care se creează, fără să aibă o bază reală. E o aberaţie. Totul cade pe spatele lui Johannis. Ideea care a fost utilă în schema cu Johannis a fost chestiunea de imagine. Dânsul este independent. Iată o sugestie pe care se brodează totul. Dar Johannis nu este un personaj care să stimuleze entuziasmul.
Klaus Johannis, neamţul cinstit, independentul, nu scoate oameni din casă? Nu mobilizează lumea la vot?
Nu. Prezenţa va fi mai mică decât în turul întâi. În general, în turul doi prezenţa este un pic mai mică, dar comparabilă. Câteva procente, probabil.
Dar agresivitatea campaniei, mai ales din ultimele zile, nu influentează intenţia de vot? Pentru că la noi se votează de multe ori emoţional.
Mie mi se pare una dintre cele mai blegi campanii electorale. Nu o văd deloc foarte agresivă. S-a indus, mai degrabă, această idee. Au fost campanii mult mai spectaculoase în care chiar erau confruntări. În cazul acestei campanii nu a existat decât o singură confruntare finală. Şi, în rest, suntem isterizaţi de zeci de mii de afişe pe care le-am uitat după trei zile, pentru că ne-am obişnuit cu ele. Eu nu aş sfătui niciodată pe cineva să folosească o asemenea informaţie, cum e filmuletul cu Băsescu din 2004, în timpul campaniei, mai ales pe ultima sută. Timpul de reacţie este foarte mic. Deci, chiar dacă vrei să faci un rău, nu apuci să-l faci. Chestiunea în sine, după mine, este discutabilă, pentru că, într-adevăr, victimizează un personaj, pentru că este atacat murdar. Însă, pe de altă parte, trăim într-o ţară, totuşi, care mie îmi place să cred că nu este de maici virgine. Hai să fim serioşi! Într-o ţară în care o mare parte din populaţie şi-a mai pocnit copilul nu e cea mai şocantă imagine! Mai ales că nu este foarte clar din imaginile alea ce se întâmplă. Efectul este mult mai mic, tocmai pentru că e prea târziu. Informaţii de genul acesta care colorează negativ un personaj politic se dau de regulă cu destul de mult timp înainte, tocmai pentru ca lumea să rămână cu ceva.
Deci impactul acestei campanii a televiziunilor de stiri asupra intenţiei de vot nu este mare.
Nu. Nu este mare. Şi măreşte şansele atât ale lui Geoană, cât şi ale lui Traian Băsescu. Adică, vor fi unii care nu erau decişi să meargă şi vor merge acum din cauza filmului fie cu Geoană, fie cu Băsescu, pentru că vor spune: „băi, nu se poate! E inadmisibil ce au ajuns să facă!“. Pentru că, repet, nici măcar nu este foarte sugestiv filmul ăla. Mi se pare mult exagerată această campanie de presă şi exagerarea asta nu ajută dacă tu o foloseşti, pentru că victimizează. Iar victimizarea are reversul medaliei. Pe de altă parte, Băsescu a rămas la o cotă foarte mare şi pentru că unitatea de monolit anti-Băsescu nu este defavorabilă, ci este favorabilă lui Băsescu.
Din punctul acesta de vedere, dacă luăm de exemplu Antena 3 şi Realitatea, cu siguranţă că cea care a avut cel mai mare efect împotriva lui Băsescu a fost televiziunea Realitatea, care pare de un milion de ori mai neutră. Antena 3 l-a ajutat foarte mult pe Băsescu, pentru că Antena 3 confirmă, de fapt, tezele lui Băsescu. În presă, când nu pari neutru şi obiectiv, e foarte greu să influenţezi. Dimpotrivă, poţi să probezi chiar contrariul. Repet, miza acum pentru Băsescu, marea lui problemă, din punctul de meu de vedere, nu sunt aceste chestiuni. Marea lui problemă, în acest moment, este că el nu mai sugerează imaginea învingătorului pe care a avut-o în 2000 si în 2004. Uitaţi-vă la un singur aspect. A avut ieri (joi, 26 noiembrie – n.red.) o intervenţie la Realitatea. Nu ne-a spus că va fi preşedinte. Atenţie, în 2000 declara că va câştiga greu, dar va fi primar pentru opt ani, iar în 2004 va câştiga din primul tur, ceea ce s-a şi întâmplat. Această siguranţă fantastică pe care trebuie să o inspire întotdeauna un politician l-a părăsit destul de mult. Ei, asta e problema cea mai gravă în acest moment a lui Traian Băsescu.
Problema lui Băsescu este că în acest moment nu ne mai sugerează imaginea omului puternic pe care avut-o. Cât despre contracandidatul lui… Geoană este şi nu este performant. Asta e marea dramă a României, că niciunul nu pare varianta extraordinară. //
26 noiembrie 2009
* Conferenţiar universitar SNSPA, preşedintele Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale în Cabinetul Călin Popescu Tăriceanu.
INTERVIU REALIZAT DE ARMAND GOSU
