Andreas Von Mettenheim*: Zilele Culturii Germane la Bucureşti (1-9 noiembrie)

Interviu Realizat De, Octavian Manea | 04.11.2009

Pe aceeași temă

Am observat că, anul acesta, manifestările dedicate Zilelor Culturii Germane stau sub semnul aniversării a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Care este aşadar mesajul principal pe care doriţi să îl transmiteţi astăzi, în noiembrie 2009, la două decenii de la prăbuşirea comunismului? Care este mesajul care doriţi să rămână?
În prim-plan stau două mesaje esenţiale: pe de-o parte dorim să amintim, cu ocazia aniversării jubiliare a căderii Zidului Berlinului, faptul că pe termen lung, democraţia şi libertatea se vor impune întotdeauna. Oamenii din R.D.G. au eliberat în mod paşnic drumul spre depăşirea divizării Germaniei. Dar anul 1989 nu a fost un an deosebit numai pentru Germania ci, împreună cu popoarele din centrul şi estul Europei, divizarea continentului a putut fi depăşită. Mă gândesc că această experienţă îi leagă în mod special pe români şi germani.

Pe de altă parte vrem să arătăm că în cei 20 de ani care au trecut de la schimbările din 1989, în Germania a avut loc o evoluţie palpitantă. Dezvoltarea împreună a Germaniei de Vest şi de Est s-a realizat parţial mai greu decât s-a prevăzut iniţial, dar a generat o puternică dinamică în plan social.

O importantă componentă o reprezintă proiecţia de filme reprezentative pentru cultura şi percepţia cinematografică germană. Care este tema predilectă a filmelor selectate? Ce îşi propun ele să transmită imaginarului omului contemporan? Credeţi că veţi reuşi şi o sensibilizare a memoriei generaţiilor tinere, prea puţin familiarizate cu trecutul recent şi cu experienţa brută a civilizaţiei totalitare?
Tema comună a galei noastre de film – organizată de noi în colaborare cu Institutul Goethe – este, desigur, căderea Zidului Berlinului şi sfârşitul R.D.G. În acest demers, important pentru noi a fost să prezentăm diferitele faţete ale acestei teme. Astfel, în „Restul iraţional“ avem de-a face cu o încercare eşuată de a evada din R.D.G., în filmul „Nikolaikirche“ este vorba de mişcarea de apărare a drepturilor civile, iar filmul din deschiderea galei, „Aleea Soarelui“, abordează perioada schimbărilor dintr-o perspectivă mai degrabă senină, arătând că, în pofida tuturor greutăţilor, oamenii din R.D.G. încercau să-şi păstreze umorul şi dragostea de viaţă.

Prin acest program dorim să punem în mişcare mai ales comunicarea, premisa fundamentală pentru dezbaterea propriului trecut. Arta, în sens mai larg – şi aici se înscrie şi arta cinematografică – nu este în fond nimic altceva decât continuarea unui proces de cunoaştere şi a comunicării în societate cu alte mijloace. Într-adevăr este important ca şi tinerii să se preocupe de istoria ţării lor şi, în acest scop, să intre în dialog cu generaţiile mai în vârstă.

În cadrul evenimentelor care se desfăşoară la Bucureşti în perioada 1-9 noiembrie va exista şi o seară dedicată deopotrivă literaturii germane şi române. Ce ne puteţi spune despre scriitorii invitaţi. Sunt ei reprezentativi pentru literatura tranziţiei? Care este mesajul lor?
Seara de literatură din ziua de vineri se va desfăşura sub mottoul „Decembrie, din nou“ şi va fi moderată de Ernest Wichner. Cinci scriitori vor discuta despre experienţa lor persoanlă legată de căderea Zidului Berlinului şi vor citi apoi din operele lor. Din Germania vor fi prezenţi Susanne Schädlich, Ulrich Peltzer şi György Dalos, un maghiar care trăieşte la Berlin. Toţi cei trei scriitori au, prin biografia lor, legături deosebite cu această temă: Susanne Schädlich, fiica scriitorului Haans Joachim Schädlich, a emigrat în anul 1977 împreună cu familia sa în Vest,. György Dalos este unul dintre cofondatorii mişcării de opoziţie democratică din Ungaria, iar Ulrich Peltzer a petrecut mulţi ani în Berlinul divizat.

La seara de literatură vor fi prezenţi, de asemenea, şi doi cunoscuţi poeţi români, de mare succes. În timp ce pentru Mircea Dinescu, momentul de cotitură din 1989 a însemnat o experienţă foarte personală, Adela Greceanu poate să dea explicaţii din perspectiva tinerei generaţii.

Intenţionaţi ca, în viitorul apropiat, să derulaţi proiecte comune în România cu scriitoarea germană de origine română şi laureată a premiului Nobel pentru literatură, Herta Muller?
Herta Müller este în orice privinţă o laureată demnă a premiului Nobel, fapt de care se pot bucura atât românii cât şi germanii. Opera sa merită a fi citită fie şi numai pentru limbajul său neobişnuit, bogat în imagini. În afară de aceasta, militantismul său împotriva opresiunii şi dictaturii conferă cărţilor sale o componentă globală dincolo de ceea ce este specific german şi român. Am felicitat-o şi am invitat-o chiar în ziua în care i s-a decernat premiul; Ambasada s-ar bucura foarte mult, dacă ar putea derula proiecte comune cu Herta Müller.

O componentă inedită a manifestărilor culturale este concertul de hip-hop la care vor participa formaţia Fettes Brot şi Puya. De ce această opţiune? Oferă ele o privire retrospectivă şi neretuşată asupra realităţilor dure ale tranziţiei?
Una din preocupările noastre esenţiale în organizarea Zilelor Culturii Germane a fost aceea de a prezenta o secţiune a culturii germane – ceea ce înseamnă pe lângă muzică clasică – pe care de altfel o avem în program – şi muzică hip-hop. Hip-hop-ul este un fel de tendinţă nouă în arta poetică a tineretului. Formaţia „Fettes Brot“ (Pâine mişto) ocupă un loc oarecum aparte pe scena de rap germană, deoarece membrii săi se joacă într-un mod creator, inteligent şi adesea ironic cu limba germană, caricaturizând clişee existente cu privire la acest gen. În plus, dorim să promovăm dialogul dintre cultura germană şi cea română; de aceea ne bucurăm că din acest program face parte şi Puya, unul dintre cei mai cunoscuţi rapperi români. Bineînţeles că mă voi duce la spectacol şi o voi lua şi pe fiica mea cu mine, pentru a atrage mai puţin atenţia asupra mea.

* Andreas von Mettenheim, Ambasadorul Republicii Federale Germania în România

Interviu realizat de către Octavian Manea

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22