ANGELA GRĂMADĂ: Alegerea lui Zelenski și viitorul Ucrainei

Octavian Manea | 18.06.2019

Interviu cu ANGELA GRĂMADĂ, preşedinte al think-tank-ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA)

Pe aceeași temă

Cum se explică ascensiunea lui Zelenski și deznodământul alegerilor? Dar căderea lui Poroșenko?

Ascensiunea lui Volodimir Zelenski nu trebuie să fie apreciată ca o victorie totală a acestui actor politic. Votul ucrainenilor a fost unul de protest împotriva modului în care este organizat sistemul politic de la Kiev. Asta înseamnă că ucrainenii au evitat să iasă în stradă, dar au protestat prin vot: împotriva fețelor vechi din politică și a deciziilor lor, împotriva corupției și a reformelor lente, împotriva creșterii prețurilor (este vorba mai ales de prețurile la utilități, care au avut o ascensiune foarte mare în ultimii ani – prețurile au fost influențate inclusiv de faptul că s-a mărit eficiența în domeniul energetic, consum, distribuție etc., în urma implementării unor politici publice, unele dintre ele cerute de partenerii externi ai Ucrainei, care și-au condiționat asistența macrofinanciară cu mai multă eficiență în diferite domenii). Evident, a existat un număr suficient de mare de alegători care au votat pentru mai multă certitudine individuală și aici ne referim la populația vorbitoare de limbă rusă, pentru care schimbarea produce mai multă frică sau confuzie. Acesta este electoratul lui Iuri Boiko și al altor candidați (Oleksandr Vîlkul) care au promis în campanie o soluționare rapidă a conflictului din estul țării, reluarea dialogului cu Rusia. În turul doi al alegerilor, acest electorat s-a îndreptat spre Zelenski mai mult, Petro Poroșenko promovând mai multe inițiative care contribuiau la întărirea „naționalismului“ ucrainean.

Mai sunt și alți factori care au contribuit la scăderea popularității lui Petro Poroșenko. În primul rând, el este identificat de ucraineni ca fiind un oligarh, reprezentant al elitei economice, care nu a renunțat la beneficii economice în perioada mandatului prezidențial. Petro Poroșenko nu a contribuit la accelerarea reformelor în domeniul justiției, reformelor anticorupție. Sigur, multe inițiative au fost propuse de blocul lui Petro Poroșenko în această zonă, dar acest lucru nu înseamnă că dezbaterile publice pentru crearea unor instituții anticorupție independente au fost toate transparente și eficiente. Ucraina se va mai confrunta mult timp cu această problemă. Interesele grupurilor economice sunt destul de mari, iar acest lucru condiționează existența unei coaliții invizibile împotriva independenței sistemului de justiție.

De asemenea, multe personaje din echipa lui Poroșenko sau apropiați ai săi au fost identificați ca fiind parte din scheme de corupție în instituțiile publice. Jurnaliștii de investigație ucraineni „și-au făcut bine treaba“ în acest sens, oferind spre „deliciul publicului“ multe subiecte pentru dezbatere, inclusiv în perioada campaniei electorale. Demiterile făcute de Poroșenko au diminuat doar parțial impactul negativ al acestor acte de corupție.

Schimbă alegerea lui Zelenski relația cu UE?

Majoritatea partenerilor externi și-au arătat îngrijorarea cu privire la viitorul partener de discuții de la Kiev. Este o reacție firească, dacă ținem cont de faptul că s-au făcut foarte multe investiții în Ucraina în ultimii ani: politice, economice, financiare etc. Totuși, toți au apreciat caracterul democratic al acestor alegeri, transferul puterii de la un actor politic la un altul, ceea ce arată maturitatea publicului ucrainean.

Nu cred că sub Zelenski se va schimba consistent relația cu UE. Probabil se va insista și în continuare pe implementarea Acordului de Asociere. În același timp, este puțin probabil să vedem o intensificare a dialogului cu UE pentru că în curând urmează alegerile parlamentare, iar Zelenski trebuie să folosească perioada următoare pentru a-și construi echipa pe care o va propune în următoarea campanie. Pentru a avea un mandat bun, are nevoie de susținere parlamentară. Sondajele indică faptul că partidul politic Slujitorul Poporului ar fi prima opțiune a alegătorilor, dar se observă multă agitație în taberele celorlalte formațiuni politice și o pregătire accelerată pentru alegerile parlamentare încă din perioada alegerilor prezidențiale.

Astfel, cel mai probabil vom vedea o perioadă de stabilitate a relației cu UE, în baza inerției oferite de documentele cadru semnate, de programele în derulare, pentru că actorii politici din Ucraina au alte preocupări în acest moment. În același timp, contează mult ce se va întâmpla și în relația bilaterală SUA – Ucraina, Washingtonul fiind un partener mult mai activ la Kiev, inclusiv prin acțiunile de susținere a autorităților ucrainene în diminuarea impactului negativ al conflictului din estul țării. Contează și acest dialog bilateral, nu doar la relația Kiev – Bruxelles.

Ce preia noul președinte? Care este moștenirea lui Poroșenko?

Volodimir Zelenski preia o țară mai stabilă din punct de vedere economic, cu fundamente pentru funcționarea multor instituții publice, inclusiv în domeniul financiar, preia o țară care a semnat Acordul de Asociere și DCFTA, cu o diplomație care înțelege altfel care sunt opțiunile și interesele de politică externă ale Ucrainei, o țară cu un regim de vize liberalizat, o armată mai puternică, mai pregătită, cu o societate civilă dispusă să contribuie la eficientizarea procesului decizional și la transparența acestuia. Dar, în același timp, preia o societate care militează în continuare pentru schimbarea sistemului politic, pentru oameni noi în viața politică de la Kiev, confuză în ceea ce privește relația cu Moscova, cu un dosar foarte dificil în ceea ce privește integritatea și suveranitatea țării. În general, nu se vede prea multă deschidere printre ucraineni pentru a relua dialogul cu Rusia, iar voturile pentru Iuri Boiko și Oleksandr Vîlkul nu arată nimic mai mult decât teama unor cetățeni ucraineni față de schimbare, confortabili cu o anumită situație economică, incapabili să se adapteze noilor realități și oportunități economice.

Cum vede Moscova alegerea lui Zelenski? Servește intereselor sale?

Moscova apreciază rezultatele alegerilor în mod diferit față de alți actori. În primul rând, cred că există o „euforie“ că s-a schimbat șeful statului. Petro Poroșenko era un interlocutor incomod din perspectiva Rusiei, prea intransigent. Schimbarea interlocutorului este tratată ca o oportunitate la Moscova, pentru că Zelenski este un personaj politic neexperimentat, căruia i se poate condiționa prin diferite instrumente eficiența mandatului prezidențial. Dar rușii trebuie să fie atenți la ce înseamnă un vot pentru Zelenski și la indisponibilitatea ucrainenilor de a se „supune“ Moscovei. Sondajele arată în continuare predispoziția generală la nivelul societății de a continua procesul de integrare euroatlantică, totul sub impactul emoțional și fizic generat de agresiunea din estul țării și de anexarea Crimeei.

În al doilea rând, alegerea lui Zelenski oferă suficient de mult spațiu Moscovei să pună presiune retorică (un exemplu îl reprezintă oferta de pașapoarte pentru locuitorii din cele două regiuni: Donbas și Lugansk) și să continue să îi susțină pe liderii separatiștilor. Tranziția de putere și reevaluarea spațiului politic de la Kiev se vor încheia abia după alegerile parlamentare din toamnă, ceea ce lasă Moscovei posibilitatea de a acționa în continuare în sensul fragilizării sistemului politic de la Kiev, dar și a suveranității acestui stat.

Interviu realizat de OCTAVIAN MANEA

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22