Pe aceeași temă
Este o combinație între două lucruri. Pe de o parte, o prezență foarte scăzută a electoratelor celorlalte partide. Partidele care se opuneau PSD nu au fost foarte performante în a convinge oamenii să vina la vot. Și mai este ceva. Cand vorbim de valori absolute, electoratul PSD este un pic mai mare decât era în trecut. Are și electoratul ALDE. Este o realitate care are de a face cu involuția economică și demografică. Acest al doilea factor nu este atât de important încât să nu poată fi depășit de o prezență mai mare la vot, cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2014 în turul doi.
De ce până la urmă partidele non-PSD nu au reușit să producă o mobilizare la vot?
În rural, atât PSD, dar mai ales PNL au avut probleme în mobilizarea votanților. Însă, indiscutabil, bătălia a fost pierdută în urban, unde contează mai degrabă persuasiunea decât reputația primarului. Contează marketingul și campania în sine, vectorii de imagine, liderii naționali. Se puteau câștiga voturi în orașele mici, spre exemplu.
Cum explicăm totuși faptul că PNL și USR nu au reușit mobilizarea în urban, unde era de fapt electoratul lor țintă?
Ca să iei voturi trebuie să ai câteva lucruri simple: vectori de imagine, o componentă emoțională a mesajului și o componentă care ține de programul de guvernare. Situația este un pic diferită între cele două partide. USR este la primul său scrutin național, un partid care acum câteva luni debuta pe scena națională. Dar PNL a intrat în campania asta într-o situație nu foarte fericită. A trebuit să susțină pentru funcția de premier un om care nu era membru al partidului. Asta arată faptul că partidul era conștient că nu are o persoană cu credibilitate atât de mare încât să îl poată propulsa, iar acesta să focalizeze votul pentru partid. PNL a fost, din punctul meu de vedere, prins într-o menghină între PSD, care apela la un public mai conservator social și mai prudent din punct de vedere economic, și tinerii care au votat USR și care au făcut o campanie mai vioaie. Din această perspectivă, poate suna bizar, dar scorul PNL este mare.
S-au canibalizat voturile între PNL și USR pe electoratul non-PSD pe principiul vaselor comunicante?
Electoratul USR a avut două componente. Oameni tineri și foarte tineri, de până în 30 de ani, care nu cred că ar fi votat PNL pentru că nu are atitudinea și nu a putut să proiecteze starea de spirit de care avea nevoie. Totodată, au fost oameni cu vârstă de peste 30 de ani care au arătat, așa, un fel de cartonaș mov PNL-ului. Sunt oameni care în alte circumstanțe ar fi ezitat între a vota PNL și a nu veni la vot. Acum ei chiar au vrut să vină la vot pentru că PNL nu le mai reprezintă interesele. Și nu doar din perspectiva programului economic sau a celui de guvernare, dar și ca atitudine și ca poziționare politică.
Revenind la această victorie a PSD și la cauzele ei, dincolo de electoratul stabil, de mașinăria de vot, credeți că PSD a dus o campanie bună bazându-se pe mesajul ultranaționalist?
Cred că în cifre absolute performanța era previzibilă. Ceea ce se întâmplă este faptul că ei nu au competiție pe câteva paliere. Este partidul cel mai liniștit din România când vine vorba de competiție. Chiar se poate spune că pentru prima dată în mulți ani există un partid care încearcă să se adreseze electoratului lor. Giumbușlucurile astea cu Ponta, Ghiță și PRU nu au funcționat. Nu au reușit să aducă mulți votanți de la PSD la PRU. Ca să ai un mesaj care să prindă, este nevoie de câțiva ani de promovare. Cine se mai adresează pensionarilor din România? Cine se mai adresează oamenilor care sunt săraci? Nimeni. Celelalte partide nu acordă foarte mare atenție acestui tip de electorat. Este un fel de profeție care se îndeplinește singură: sunt votanți PSD și nu are sens să ne concentrăm foarte mult asupra lor.
Va profita PSD de această victorie încercând să îl impună pe Dragnea premier? Ce posibilități de manevră sau de joc are președintele Iohannis?
Îmi este greu să estimez starea de spirit din PSD. Este posibil, dar cred că ar fi o greșeală. Conform legilor țării, Dragnea nu poate fi prim-ministru. Și acest lucru îi va permite foarte ușor președintelui Iohannis să spună că după consultări a primit două propuneri din partea partidelor, unul care nu poate să fie premier conform legii și Dacian Cioloș. Astfel îl poate propune pe cel din urmă. Pare bizar scenariul ăsta, dar este posibil.
Dar nu este o forțare a limitelor și spiritului Constituției?
Să zicem că PSD, cu ALDE sau singur, trece de 50%, propune un om care este mort sau un cetățean al altui stat sau este internat într-un ospiciu. Ce se întâmplă atunci? Vorbim de niște limite legale. Răspunsul la întrebarea asta depinde de cum se simte acum conducerea PSD și s-ar putea să apară deja mesaje ușor disonante, pentru că și în PSD există o competiție.
Deocamdată, se pare că Dragnea este susținut de anumiți lideri din partid pentru această poziție. Iar legea ar putea fi modificată în parlament.
Trebuie să așteptăm să vedem cum se vor desfășura evenimentele. Asistăm la un fel de șah rapid, un șah cu mișcări foarte bine gândite de fiecare tabără dinainte.
Cum vedeți intrarea PMP în parlament?
Prezența mică i-a ajutat foarte mult. Când o să avem rezultatele finale, cred că se va putea spune ceva de genul: dacă la vot ar fi venit 30.000, 70.000 sau 100.000 de oameni în plus, PMP nu ar fi intrat. Dar pentru asta ne trebuie rezultatele finale. La participare scăzută, partidele mici cu un electorat foarte bine definit se descurcă foarte bine. La prezență mare, ele urmau să tremure.
Vedeți vreun risc major pentru România prin faptul că țara este iarăși sub dominația PSD?
Va depinde foarte mult de cum își înțelege PSD limitele. Nu există conducere fără limite, într-o democrație. Depinde unde se va trasa linia, unde trasează ei linia și unde trasează societatea linia.
Ce ar trebui să facă PNL să se revigoreze?
Cred că trebuie să decidă foarte clar cui vrea să se adreseze. În momentul în care îți definești cui te adresezi, îți cunoști electoratul, dimensiunile lui, știi și unde trebuie să te concentrezi, ce mesaje trebuie să dai, ce fel de lideri trebuie să devină vectorii de imagine. Am impresia că nu există o viziune foarte clară în PNL în ceea ce privește profilul votantului sau care sunt grupurile mari cărora li se adresează PNL. Probabil că de aceea partidul nici nu știe care sunt subiectele pe care trebuie să le atingă. În momentul în care ai un electorat pe care îl dorești, poți să investighezi care sunt nevoile acestuia, lucrurile care îi displac și poți să îți pregătești strategia de comunicare și programul politic.
Este nevoie de o schimbare de leadership?
Schimbarea de lideri în sine nu duce la foarte multe. România era cât pe ce să devină o țară cu un sistem bipartid. După alegerile acestea suntem o țară cu un partid, o jumătate, un sfert și alte partidulețe. PSD și-a îndeplinit cumva ținta de a reprezenta o mare parte din publicul votant aflat undeva la 40-50%. PNL nu a reușit acest lucru și cred că o schimbare este necesară.
Interviu realizat de ANDREEA PORA
