Bogdan Baltazar: Avem nevoie de credite de la FMI si BCE

Interviu Realizat De, Armand Gosu | 02.12.2008

Pe aceeași temă

Comentatorul economic Liviu Voinea declara recent pentru revista 22 ca Executivul s-a imprumutat de doua ori intr-o saptamana cu 1 miliard de lei, pentru ca nu mai are bani pentru cheltuielile curente. Traian Basescu vorbea acum o saptamana despre prabusirea Fondului de Pensii. Henning Schopman, secretarul general al Asociatiei Europene a Bancilor publice, ne sfatuieste sa cerem ajutor FMI. Prestigioasa publicatie The Economist scrie ca Romania ar putea avea o "aterizare" mai dificila. Cat de grava este criza care ar putea lovi Romania?
Eu nu impartasesc ideea ca va fi foarte grava, cu conditia sa nu facem greseli majore, cum ar fi, de exemplu, marirea salariilor profesorilor cu 50%, pentru ca, daca ai marit salariile profesorilor, maresti la toata lumea, un milion si ceva de bugetari. Asta ar fi un dezastru. Chiar daca nu facem astfel de greseli majore, sigur ca va fi o anumita deprimare, ca sa spun asa. Pentru ca recesiune e un termen tehnic care vorbeste despre decaderea PIB cel putin doua trimestre. Or, eu nu cred ca vom avea o scadere a PIB, ci vom avea o moderare a cresterii, 2,5-3,5%, ceva de genul acesta. Deci, eu nu cred ca vom avea o recesiune.
Si mai cred ca ar fi foarte bine sa incheiem cu FMI si, daca va fi necesar, si cu Banca Centrala Europeana niste aranjamente de stand by. Deci niste aranjamente unde ti se rezerva o suma, sa zicem, 10-15 miliarde de euro, platesti un comision de neutilizare, destul de mic, dar ai un spate puternic. Si daca ati vazut, aproape toti cei care sunt mai pesimisti in ce ne priveste se refera tocmai la lipsa unui spate puternic. Aceste 10, 15 miliarde, cat se apreciaza impreuna cu FMI si cu BCE, ar putea sa dea si mai multa indrazneala, in sensul bun al cuvantului, guvernului, adica sa stie ca are o marja de manevra.
Deci prioritatea viitorului guvern ar trebui sa fie temperarea cresterilor salariale in Romania, pentru a evita criza.
Fara indoiala. In alte parti se instituie curbe de sacrificiu, ingheata salariile bugetarilor.
In conditiile in care nu mai are de unde colecta bani, va fi obligat viitorul guvern sa renunte la cota unica?
Nu, nu trebuie sa renunte. Dupa parerea mea, ar fi o greseala sa renunte la cota unica. Probabil ca va trebui sa creasca niste taxe. Sa colecteze mai multi bani, dar nu pentru a plati majorarile salariale. Cu acesti bani ar trebui sa relanseze, in conditii de minima decenta a hotiei asociate, ar trebui sa relanseze lucrarile publice. Este modul absolut clasic de interventie pentru a inviora activitatea economica, pentru a crea locuri de munca s.a.m.d. si ii vor trebui bani pentru astfel de lucrari. Sigur, cum spuneam, cu un minimum de indreptare a banilor chiar catre lucrarile respective, si nu jaful care se comite in Romania de 18 ani. Pentru un astfel de program de mari lucrari publice de constructii de autostrazi, de drumuri, modernizari, porturi, aeroporturi, constructii de spitale, de scoli, cred ca se impune marirea unei taxe. Si atunci, cu tot regretul, eu as mari TVA. In orice caz, nu as mari cota unica. Cu atat mai putin sa aplic propunerile acestea ciudate ale PSD cu 10% pentru saraci si apoi de jupuire, cu efecte foarte slabe, a celor instariti.
De ce n-ar utiliza, in primul rand, bani europeni pentru proiectele de infrastructura?
Exact, asta este principala sursa. Putem accesa, pana in 2013, 30 de miliarde de euro, din care n-am accesat practic nimic. De-abia avem proiecte formulate pentru 1 miliard de euro, dupa doi ani. Deci, fonduri europene, imprumuturi de la Banca Europeana de Investitii, Banca Mondiala. Si, repet, foarte mare cumpatare salariala.
Guvernatorul Mugur Isarescu declara recent ca Romania trebuie sa-si ajusteze deficitul de cont curent. Ce presupune asta? Ce masuri ar trebui luate? Stim ca deficitul extern e de 14% din PIB.
Este una dintre problemele importante finantarea acestui deficit si se impune scaderea lui. Este in primul rand o problema de incredere si cumpatare bugetara. In al doilea rand, lansarea de lucrari publice cinstite, eficiente ar putea sa dea un astfel de semnal investitorilor straini. Dupa cum stiti, una dintre marile piedici ale investitorilor straini in Romania este lipsa infrastructurii. Ati vazut ca Mercedes, strict pentru motivul lipsei de sosele pentru evacuarea produselor, s-a dus in Ungaria. Deci trebuie sa cream un astfel de cadru primitor pentru aceste lucrari publice.
In acelasi timp, trebuie sa alegi raul cel mai mic. Modalitatea clasica este sa maresti dobanzile. Si atunci atragi capitaluri, leul sta la un nivel acceptabil de 3,6-3,8 RON pe euro. Dar friabilizeaza foarte mult cresterea economica. Este un moment pe care sper sa-l depasim, au crescut dobanzile pe care le percep bancile, ele
insele avand probleme sa se refinanteze din exterior s.a.m.d. Deci, marirea dobanzilor si un leu tare costa.
Au crescut dobanzile, bancile atrag bani, dar nu s-au deblocat creditele. Cum se poate debloca acordarea de credite, pentru ca, macar si partial, mediul financiar sa raspunda asteptarilor oamenilor de afaceri?
Este o anumita - si Mugur Isarescu a spus - criza de frica, o paralizie de frica. Sper ca va trece. In acelasi timp, pentru persoanele fizice, sector foarte important, neaparat in ianuarie, daca nu se poate mai devreme, ar trebui sa fie revazut regulamentul BNR care a intrat in vigoare in octombrie. Regulamentul acela era facut cand creditul era exuberant, in primavara-vara, mai tineti minte. Regulamentul nu mai e bun din momentul cand s-a asternut pe hartie. El trebuie revizuit si trebuie din nou relaxate, rezonabil, dar relaxate, conditiile de creditare. Acum, practic, este imposibil pentru banci, dar si pentru oameni sa contracteze credite.
Credite s-au dat, si nu putine, in ultimii ani, iar acum sunt probleme cu restantierii. Numarul acestora a crescut de la 2 la 8%. Cum credeti ca ar trebui Asociatia Bancherilor sa regleze problema restantelor?
Pentru creditele mari, nu per ansamblu. E destul de mult 8%. Dar, ce se intampla? Restantierii sunt, intr-un fel, o problema a bancilor. Adica bancile, pentru fiecare restantier, trebuie sa negocieze si sa vada cum poate plati restantierul. Trebuie sa reesaloneze creditul, fiindca de umblat la dobanda e mai greu, ca vechile dobanzi erau date la niveluri mai rezonabile in comparatie cu nivelul actual. Intr-adevar, bancile trebuie sa faca un anumit efort. In alte tari ati vazut ca exista subventii clare de stat catre debitori. Guvernele subventioneaza ratele de rambursare, tocmai pentru ca oamenii sa nu fie nevoiti sa-si paraseasca locuintele. Deci se poate concepe asa ceva, cu niste bani care sa mearga din fonduri guvernamentale direct in conturile de rambursare de la banci.

Romaneasca sau straina, o banca trebuie sa faca profit

Nu conteaza faptul ca din 42 de banci, doar 6 mai sunt romanesti?
Nu e nici o problema. Romanesti, definitia asta ma irita pe mine, ma irita. Eu consider ca bancile straine sunt foarte romanesti, in sensul ca toata activitatea lor e indreptata catre economia romaneasca, catre persoanele fizice romane. Nu vad unde conteaza atat de mult faptul ca au actionari majoritari straini. Nu mai vorbim ca am avut o experienta cu bancile romanesti, Bancorex, Banca Agricola, Albina, Columna, asa ca ne-am cam lamurit cum e. Sigur ca au aparut unele banci romanesti decente. Dar asta cu actionarii straini, care pe mine ma indispune si e si total neadevarata...
Recent...
Adica strainul de ce nu poate sa renegocieze cu clientul? Daca nu renegociaza, clientul intra in incetare de plata, si sa-i ia casa si ce face banca cu casa? O vinde la jumatate din valoarea ei pe piata? Si tot pierde? E bunul business sa incerci sa negociezi cu clientul.
Recent Henning Schopman, secretarul general al Asociatiei Europene a Bancilor, spunea ca un numar mai mare de banci romanesti ar avantaja...
Domnule Gosu...
Pentru ca...
Ma fascinati, eu nu stiam ca 22 a devenit asa de comunist, national-comunist. Care e importanta? Romaneasca sau straina, o banca trebuie sa faca profit.
Dar bancile acestea fac parte din grupuri straine, iar in tarile lor de origine se confrunta cu probleme. Aceste banci atrageau bani, capital din afara si dadeau credite in Romania.
Nu capitalul. Erau atrase imprumuturi.
Aceste imprumuturi nu mai pot fi atrase acum.
Tocmai datorita posibilitatii de a atrage astfel de capital in conditii foarte avantajoase, foarte ieftin de la bancile-mama din strainatate, pe aceasta s-a bazat expansiunea aceasta de credite. Daca ne multumeam numai cu resursele interne, eram pierduti si vom fi in continuare pierduti. Nu va dati seama? Romania este o tara care are nevoie de o gramada de lucruri, la nivel de tara si la nivel de indivizi, deci trebuie sa se indatoreze. Si, in acelasi timp, nivelul de trai e inca scazut. Deci, economia, economiile corporatiste si individuale din Romania sunt total insuficiente, fondurile astea ale noastre de aici sunt total insuficiente pentru a sustine o crestere economica.
Deci ii combateti vehement pe cei care acuza bancile straine din Romania ca blocheaza creditarea si arunca economia in criza?
Sigur ca ii combat. E posibil sa aiba loc o incetinire a creditarii. Au mers bine niste ani, au creditat corporatiile, IMM-urile, persoanele fizice, milioane de romani se muta in case, isi cumpara "plasma" s.a.m.d.. Am trait peste mijloace, am trait peste venituri. Si pentru asta sunt de vina strainii, nu? E ceva aiuritor.
Este un punct de vedere. Ati citit si dvs presa.
In Romania sunt foarte multi nostalgici si criptocomunisti, sigur ca da. Asta e una dintre problemele Romaniei. Din pacate, a tot fost condusa de oameni din astia, care acum vor sa vie in forta sa ne mai conduca inca vreo patru ani. Aparatcici corupti.
Cum va explicati aceste semnale de la agentiile de rating, de la publicatii foarte prestigioase, care sunt total incoerente - unii spun ca Romania va avea o aterizare violenta, altii spun ca Romania va fi una dintre putinele tari din Europa care va avea crestere economica, de 3-4%. De unde provine aceasta diferenta majora de puncte de vedere?
Fiindca au propriile lor pareri, se uita mai mult la niste indicatori decat la altii, au o anumita idee, nu se bazeaza pe nicio ecuatie, pe nimic despre viitorul parcurs al tarii respective, inclusiv de viitorul parcurs al guvernului tarii respective. Deci, daca esti un om care incurajezi instrumentele de piata si gandesti ca in Romania ar putea sa vina un guvern de stanga, atunci spui: domnule astia vor ruina totul. Ori descurajezi investitorii straini s.a.m.d. Deci, e o chestie si de gust, daca vreti. De aceea spuneam eu ca ar fi foarte bine pentru cei care se indoiesc de soliditatea noastra sa luam astfel de linii de credit din care sa tragem, dupa nevoi, de la FMI, de la Banca Centrala Europeana. Asta ar mai atenua din temerea pe care vedeti ca aproape toti o au, chiar si cei care nu ne prezic prohodul, temerea ca nu vom putea finanta, evident, un deficit de cont curent care va trebui sa fie in scadere si va fi oricum. Vom importa mai putin. Si in ce priveste exportul, v-as ruga sa notati ca, spre deosebire chiar de Bulgaria, la care exportul reprezinta 60% din PIB, nu mai vorbesc de Ungaria, Cehia unde 80% din PIB e export, la noi e 30%. Deci intr-un fel aceasta inapoiere nu e rea, fiindca nu depindem atat de vital de starea economica a Europei Occidentale care n-ar mai absorbi produsele noastre in vreme de criza. Sunt convins ca va absorbi mai putine produse de export, dar la noi dependenta de export e mai mica decat in tarile pe care vi le-am mentionat.
Deci optiunea dvs. inteleg ca este ferma: pentru ca Romania sa traverseze mai usor criza, trebuie continuate politicile de dreapta.
Da. Dar cu intelepciune. Politici de dreapta nu inseamna intr-o mare masura politicile guvernului PNL.
Dar ce ar trebui sa insemne?
Ar trebui sa insemne ca deputatii tai din parlament sa nu voteze majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, de exemplu. E un exemplu cam malitios, dar e corect.

Interviu realizat de Armand Gosu

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22