BOGDAN HOSSU: Patronatele vor toata puterea, dar fara responsabilitati

Interviu Realizat De, Razvan Braileanu | 01.04.2005

Pe aceeași temă

Considerati ca actualul Cod al Muncii este bun?
Actualul Cod al Muncii semnat, atentie!, pagina cu pagina, se aplica de 2 ani de zile, timp in care Romania a avut o crestere economica ritmica: in 2003 de 6%, in 2004 de 8%. Cresterea profiturilor a fost mai mare, in medie, fata de anii precedenti, pe valori net reale, cu 8-10%. Numarul de IMM-uri a crescut cu aproximativ 3%. Va dau datele acestea ca sa vedeti ca, aplicand Codul Muncii, nu au existat blocaje in dezvoltarea economica a Romaniei care sa poata sa justifice o restructurare de fond a documentului. In cei 2 ani de zile nu au existat blocaje in restructurare, in sensul ca nu cunoastem ca in perioada respectiva sa existe vreo intreprindere, privata sau de stat, care sa spuna: "Din cauza Codului Muncii, am intrat in faliment". In 2004, in medie, pe judet, la inspectoratele teritoriale de munca s-au inregistrat cam 950 de sesizari de nerespectare a cadrului legislativ, din care aproximativ 600 au fost legate de disponibilizari care nu respecta prevederile Codului Muncii si vreo 200 legate de nerespectarea timpului orar de munca, deci program suplimentar de munca neplatit. Asta ca sa vedeti tipul de conflicte care sunt.
Care sunt principalele modificari propuse de patronat cu care sunteti in dezacord?
Problemele cu Codul Muncii care s-au semnalat de la inceput sunt legate, cel putin de pe partea patronala, de cinci aspecte generale principale. Unul este ca procedura legata de incheierea contractului individual de munca este dificila si vor o simplificare legata de acest lucru. De fapt, ei doreau sa ajunga ca incheierea contractului, in partea formala, sa fie una pur verbala; ceea ce inseamna ca, din punct de vedere pragmatic, daca ajungi in justitie pentru o rupere de contract, ca salariat, nu ai cum sa dovedesti, pentru ca justitia nu lucreaza decat pe documente. De fapt, dedesubtul acestei cereri sunt formalitatile sau fiscalitatea care se cer unui angajator pentru tinerea cartilor de munca. Ei spun ca formalitatile de inregistrare la inspectoratele teritoriale inseamna o plata de 0,75 sau 0,25, depinde unde tine cartea de munca, care inseamna un impozit suplimentar, o sarcina suplimentara si nejustificata. O alta componenta era disponibilizarea, indiferent daca discutam de disponibilizare individuala sau colectiva; s-a spus ca exista subterfugii pe care salariatul le poate practica si care intarzie luarea unor decizii. Mai mult, propunerea angajatorilor la un moment dat spune ca ei pot sa dea decizii judecatoresti de poprire asupra bunurilor proprietatii personale ale lucratorului, deci angajatorul isi propune sa fie judecator si executor al deciziilor sale fata de proprietatea lucratorului, in exteriorul intreprinderii. Un al treilea aspect era legat de timpul saptamanal de lucru, care, conform Codului actual, este prevazut la 40 de ore, plus maximum 8 ore suplimentare. Orele suplimentare sunt facute din cauza unor incidente, nu accidente, in fluxul tehnologic, deci neprevizibile. Pentru ca, daca sunt previzibile, este obligatia angajatorului, ca manager si organizator al locului de munca, sa preia un numar suficient de lucratori ca sa asigure continuitatea fluxului de productie sau de servicii. Dar scopul nu e sa folosesti aceiasi oameni, ci scopul e sa creezi cat mai multe locuri de munca stabile. Aici e o neintelegere a politicii, surprinzatoare din partea guvernului, care trebuie sa protejeze locul de munca si sa fie un stimulator al politicii de ocupare, astfel incat cat mai multa lume sa devina activa. As fi asteptat din partea guvernului ca, tocmai stimuland politica de ocupare, sa solicite reducerea timpului saptamanal de lucru. Un alt aspect legat de schimbarea Codului Muncii este problema registrului evidentei salariatilor. Suntem de acord ca trebuie facuta o revizuire a sistemului respectiv, respectand doua probleme: evidenta lucratorilor din intreprindere, ca in cadrul unui control sa se constate cine lucreaza ca salariat angajat corect, si cine ca salariat angajat la negru, deci speculativ si neconcurential pentru ceilalti operatori; evidenta si nivelul de contributii sociale care se iau in calculul pensiilor. Ultimul aspect legat de solicitarile partii patronale era legat de normarea muncii, care la ora actuala reprezinta o problema. S-a ajuns ca anumiti angajatori sa accepte cresteri salariale contractuale pe hartie, dar normarea muncii sa creasca excedand chiar capacitatea de productivitate a utilajelor, si de fapt, sa se scada tarifarul orar pe venitul salarial al individului respectiv.

FMI trebuie sa se ocupe de politici macroeconomice, nu de relatii de munca

Ce au propus sindicatele?

Partea sindicala a propus ca la nivelul contractului colectiv de munca unic la nivel national sa se vina cu proceduri anexa, in care sa se spuna: modul de interpretare legat, de exemplu, de disponibilizarea unei persoane ca singular sau in caz colectiv este urmatorul, cu urmatorii termeni maximali pe care partile le-ar conveni, in asa fel incat posibilitatile de depasire a unor timpi normali de procedura sa fie clarificate. Pentru ca legea da un cadru global, principial, iar problemele de detalii trebuie clarificate intre cei doi parteneri. Mai avem inca un factor perturbator in structura respectiva: Consiliul Investitorilor Straini, care este marcat in principal de multinationale, care au un alt comportament si alte obiective decat organizatiile patronale romanesti. La sfarsitul lui 2003, primul ministru Nastase a avut o intalnire la Predeal cu Consiliul Investitorilor Straini, la care ceilalti parteneri sociali nu au fost invitati, in care i s-a pus in vedere probabil ca exista dificultati in aplicarea Codului Muncii si ca se doreste o flexibilizare a pietei muncii. In urma acestei intalniri, la 6 luni de zile, a fost o intalnire intre guvern, Banca Mondiala, FMI si CIS, si rezultatul a fost ca, in scrisoarea de intentie si in memorandumul, respectiv acordul stand-by cu FMI, a aparut un capitol care excede drepturilor si prevederilor FMI, pentru ca el trebuie sa se ocupe de politici macroeconomice, si nu de relatii de munca. In esenta, se prevede ca guvernul va accepta ca un expert propus de Banca Mondiala sa faca o analiza a flexibilizarii pietei muncii si, dupa aceea, va aplica ad litteram prevederile expertului. In domeniul de piata a muncii, singura institutie tripartita si la care Romania a subscris, fiind membra fondatoare din 1918, este Organizatia Internationala a Muncii. Deci, daca era o problema de analizare a pietei muncii, ar fi trebuit sa vina un expert din partea acestei institutii. In urma acestui aranjament, s-a facut un studiu care s-a incheiat prin octombrie, noiembrie, nu a fost dat publicitatii, a fost doar prezentat Ministerului Muncii, si ni s-a inaintat in luna februarie in scop informativ.
Cum ati primit propunerea ministerului?
Dupa multe scandaluri, am constatat ca ni s-a pus pumnul in gura cand ni s-a adus documentul si ministerul ne-a spus: "pana la 4 martie trebuie sa ajungeti la un consens, daca nu, noi promovam Codul". In urma discutiilor, am constatat ca patronatele, la 10 zile, au preluat textul ministerului. Suplimentar, au venit cu un pachet de propuneri in care, de fapt, doreau transferarea intregii responsabilitati catre lucrator. Nu numai ca cereau 60 de ore de munca pe saptamana, la care nici sa nu plateasca orele suplimentare, dar daca angajatorul ii cere sa stea la intreprindere, salariatul nu are voie sa spuna nu. Deci el trebuie sa ramana la dispozitia intreprinderii oricate ore intreprinderea i-ar fi cerut pentru a munci. Mai mult, daca era cazul sa fie chemat din concediu, ei doreau ca toata cheltuiala suplimentara sa fie sustinuta de catre lucrator, deci intreprinderea nu avea nici o obligatie. Legat de asa-numita responsabilitate a angajatorului fata de salariat, au propus ca neplata cheltuielilor sociale in termen de doua saptamani sa insemne ca lucratorul nu poate beneficia de serviciile sociale. In Codul actual, asta inseamna deturnare de fonduri, este penal. Practic, ei au toate puterile, raportat la lucrator, dar responsabilitati nu au deloc.

Modificarea Codului va duce la instabilitate, in loc de predictibilitate

Cum negociati cu patronatele?


In urma discutiilor, sindicatele au decis ca vor porni un plan de actiune. Doua saptamani au fost pichetari, doua saptamani au fost mitinguri in teritoriu, si avem in continuare un plan de diferite actiuni, ca sa aratam ca problema nu este a liderilor sindicali, ci este a lucratorilor, la modul general. In urma presiunilor facute, guvernul a revenit pe pozitia de mediator: "noi nu ne mai amestecam si lasam ca sa existe o discutie patronat-sindicat legata de modificarile necesare in aplicarea Codului Muncii". In urma acestor discutii, s-a stabilit ca sa se infiinteze o comisie de lucru, la care patronatul a cerut cel putin 3 zile ca sa-si nominalizeze oamenii - sunt foarte nehotarati si neproductivi. Comisia a inceput sa lucreze pentru a identifica dificultatile comune ale partilor in aplicarea Codului Muncii. Dupa care urmeaza gasirea de solutii in rezolvarea acestor dificultati, solutii care pot implica ori diferite acte normative de clarificare a aplicarii Codului Muncii, chiar si modificarea Codului Muncii, ori pot sa prevada, ceea ce noi am sustinut de la inceput, anexe la contractul colectiv de munca care sa clarifice anumite proceduri de comun acord stabilite. Undeva la inceputul lunii, mai credem ca, daca se lucreaza intr-un ritm alert, putem ajunge la o finalitate a dezbaterilor intre patronat si sindicate. Guvernul a promis ca textul rezultat din negocierile patronat-sindicat sa fie transpus ad litteram intr-o ordonanta de urgenta, asta ca sa respecte si acordul cu FMI legat de modul de aplicare sau de schimbare a Codului Muncii, care apoi sa fie dezbatuta in cadrul Parlamentului. Un Cod al Muncii se poate construi in doua variante potentiale. Una este de tip francez, un Cod al Muncii foarte amanuntit, o adevarata biblie, pentru ca are in jur de 1.400 de pagini si peste 2.000 de articole: toate detaliile legate de relatii de munca, indiferent ca vorbim de pensionare, angajare, disponibilizare etc. Cealalta este anglo-saxona, de tip Constitutie, in care se enunta principiile si, practic, prin legi specifice, se va instrumenta modul de aplicare al lor. Partenerii sociali din Romania au optat pentru sistemul anglo-saxon. Va marturisesc insa ca modul de lucru european, principial, nu este respectat. Codul Muncii este un element mult prea important ca sa fie rezultatul a numai doua sau trei saptamani de dezbateri publice. Si asa, din cauza valului de legislatie care tot vine pe capul cetateanului, acesta nu are capacitatea de asimilare a intregului nou program legislativ, iar Codul Muncii, chiar asa, pe structura anglo-saxona, are totusi aproape 300 de articole ceea ce inseamna mult pentru a implementa, a asimila totalitatea fatetelor problemei respective, nu numai pentru cetateni, inclusiv pentru corpul justitiei. Iar faptul ca tot timpul se modifica va duce la o instabilitate, in loc sa duca la o predictibilitate, ceea ce toata lumea asteapta din partea tuturor institutiilor, inclusiv a comportamentului agentilor economici si a relatiilor de munca.

Interviu realizat de Razvan Braileanu

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22