Pe aceeași temă
Ambele sunt la fel de grave. Dacă sunt adoptate împreună vor produce consecințe majore în ce privește dosarele DNA. Ordonanța care modifică Codul Penal practic dezincriminează parțial sau total anumite infracțiuni - abuzul în serviciu, conflictul de interese și neglijența în serviciu - și, la fel ca și grațierea, lipsește de efectele penale o eventuală condamnare. Adică, inculpații nu vor mai executa pedepse și prejudiciile vor rămâne neacoperite, ceea ce cred că nu este benefic societății românești.
Orice neglijență în serviciu nu va mai fi sancționată
Cum vor fi afectate concret dosarele DNA?
În primul rând, abuzul în serviciu, apoi neglijența în serviciu și conflictul de interese sunt infracțiuni care se pot comite de către persoane care au o anumită calitate, respectiv de funcționari publici, de către demnitari, cum sunt miniștrii, secretarii de stat, senatorii, deputații, primarii, președinții de consilii județene, directorii de deconcentrate. Neglijența în serviciu este dezincriminată cu totul, ceea ce înseamnă că orice funcționar poate să greșească oricând, să-și îndeplinească obligațiunile cum dorește, știind că, dacă se deschide o eventuală anchetă, poate să spună: „n-am fost atent“ sau „n-am fost suficient de prevăzător, am fost neglijent când am întocmit acel act care a cauzat un prejudiciu“. Orice neglijență în serviciu nu va mai fi sancționată. La o simplă căutare pe site-ul DNA după cuvintele „abuz în serviciu“, o să vedeți că sunt sute și sute de persoane care au fost investigate și trimise în judecată și condamnate pentru acest tip de infracțiuni, așa încât nu rezultă care este argumentul că aceste tipuri de infracțiuni nu mai prezintă pericol pentru societate.
Sunt grațieri și dezincriminări cu dedicație: d-l Dragnea, Voiculescu, doamnele Udrea și Bica și alți domni și doamne pe care îi vedem la televizor atacând DNA. Mulți dintre beneficiarii celor două OUG duc de mult timp o înverșunată campanie împotriva justiției. Au obținut o victorie?
Nu pot să comentez acest lucru. Pot doar să spun că abuzul în serviciu a fost supus controlului de constituționalitate în cursul anului trecut, iar Curtea Constituțională a statuat foarte clar că textul de incriminare este constituțional. După publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, practica judiciară a fost constantă. Deci, din punctul nostru de vedere, ca procurori, deși în preambul se invocă existența deciziilor Curții Constituționale, modificările ce se doresc a fi operate depășesc cele statuate de instanța de contencios constituțional, care a constatat că dispozițiile sunt constituționale, în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii“. Or, prin proiectul de ordonanță de urgență se tinde la modificarea mai amplă a textului incriminator prin limitarea urmărilor la producerea unui singur rezultat (paguba materială), introducerea unui prag cantitativ (mai mare de 200.000 de lei), adăugarea unei condiții de tragere la răspundere penală (plângerea prealabilă) și schimbarea regimului sancționator (reducerea semnificativă a pedepsei închisorii și inserarea pedepsei alternative a amenzii).
Mai sunt și alte infracțiuni dezincriminate sau grațiate indirect în afara celor despre care vorbește toată lumea?
Cele asimilate infracțiunilor de corupție cărora li se aplică grațierea și pe care noi le-am investigat. Toate acele persoane față de care noi am strâns probe și care vor fi condamnate sau sunt deja condamnate cu o pedeapsă de până în cinci ani nu vor mai executa pedepse și nu se vor mai recupera prejudiciile. Acestea sunt efectele cele mai importante.
Prejudiciile vor rămâne nerecuperate
E halucinant, totuși, că se vrea legiferarea unor pevederi prin care nu vor mai putea fi recuperate prejudiciile, în situația în care politicienii chiar asta clamau: recuperare.
În dosarele DNA, în fiecare an, cel puțin în ultimii patru ani, au fost în jur de o mie de persoane condamnate definitiv. Peste 60% dintre persoanele condamnate au primit pedepse cu suspendare, n-au primit pedepse cu executare, astfel încât putem să spunem că prin aceste modificări legislative nu vom rezolva problema supraaglomerării din penitenciare în raport cu persoanele din penitenciar condamnate în dosare de corupție. Aceasta este o primă chestiune. Iar din perspectiva prejudiciilor, chiar dacă în lege se prevede că și în cazul amnistiei, dar și în cazul grațierii, partea vătămată nu-și pierde drepturile, aceste prejudicii vor rămâne nerecuperate. De ce? În primul rând, statul face o cheltuială pentru a identifica, pentru a investiga aceste dosare, apoi, în cursul cercetării judecătorești, când judecătorii judecă aceste cauze. La final, practic, toate consecințele acestei munci, prin legea grațierii sau printr-o eventuală amnistie sau dezincriminare, se șterg cu buretele, după care partea vătămată, spre exemplu, în cazul unei infracțiuni grațiate, trebuie să se adreseze din nou cu o acțiune civilă separată și să pornească din nou un astfel de proces. Și ne întrebăm de ce? În dosarele DNA, în ultimii trei ani, măsurile asiguratorii instituite de procurori au fost în cuantum de 1,5 miliarde de euro, o sumă foarte mare.
Și cât s-a recuperat?
La acest lucru să răspundă Ministerul Finanțelor.
Din perspectiva faptului că sunt grațiate persoane care nu au achitat prejudiciul, DNA se va opune categoric. O inechitate socială, așa cum este cea a persoanelor condamnate care trăiesc în condiții inumane în penitenciar, trebuie rezolvată, dar nu printr-o altă inechitate socială, pentru că asta înseamnă nerecuperarea prejudiciului.
Denunţul: ce ce vrea statul român să renunțe la un instrument care s-a dovedit eficient?
Care e rațiunea modificărilor privind denunțul - cu doar șase luni înainte, doar cu plângere prealabilă și pentru o sumă nu mai mare de vreo 50.000 de euro? De ce tocmai la abuzul în serviciu aceste noi prevederi?
Din punct de vedere cantitativ, nu pot să spun că vom fi afectați covârșitor, pentru că majoritatea dosarelor din DNA nu sunt deschise în baza unor denunțuri sau nu sunt făcute exclusiv pe denunțuri. Niciodată un dosar DNA nu are la bază doar un denunț și atât. Este un mit creat în spațiul public că dosarele DNA se bazează doar pe un denunț, ceea ce nu este adevărat. Această modificare - de a limita în timp posibilitatea celor care doresc să denunțe fapte de natură penală - înseamnă că persoana care face acest denunț nu va beneficia de clauza de nepedepsire. Și atunci sigur că nu va exista nici un interes pentru nici o persoană să facă aceste denunțuri. Motivele pentru care o persoană nu formulează un denunț pot fi diverse; de asemenea, este posibil ca fapta să fie cunoscută de către denunțător după acest termen de şase luni – situație nereglementată de textul menționat.
Stabilirea unui termen în care denunțul trebuie formulat și a necesității depunerii lui la organul de urmărire penală competent vor afecta în mod substanțial comportamentul subiecților de drept penal. Este cunoscut faptul că, mai ales în materia infracțiunilor de serviciu, o persoană s-ar putea afla în situația de a se teme să formuleze denunț împotriva unui superior cât timp acesta din urmă se află în funcție. De asemenea, nu trebuie omisă împrejurarea că lipsirea de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale va descuraja infractorii să depună denunțuri peste termenul de şase luni, ceea ce ar conduce la îngreunarea sau zădărnicirea descoperirii unor infracțiuni.
În legislația română, clauza de nepedepsire a denunțătorului pentru infracțiunile de corupție e o instituție tradițională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea statul român să renunțe la un instrument care s-a dovedit eficient? În foarte puține cauze, denunțătorii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracțiunii, deoarece la acel moment sunt mulțumiți de folosul primit în schimb.
Din practică, s-a constatat că denunțurile se înregistrează când apar neînțelegeri între participanții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de clauze de reducere a pedepselor. Nu se explică rațiunea pentru care se dorește protejarea celor care au luat mită și garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni, nu mai pot fi trași la răspundere.
Aceste modificări ale regimului denunțului privesc și alte infracțiuni decât abuzul în serviciu?
Toate infracțiunile sunt sub această condiție a denunțului formulat în termen de șase luni. De exemplu, dacă în raport cu o infracțiune de luare de mită, un denunțător vrea să formuleze denunț, dacă nu se „încadrează în termenul de şase luni“, acea faptă nu mai poate fi denunțată.
Pe de altă parte, tot în spațiul pubic există această teorie că nu e în regulă ca denunțătorii, faimoasele cazuri Pescariu, Florică, din Dosarul Microsoft, să scape și de infracțiune, și cu banii.
Într-o mică paranteză, reamintim: Claudiu Florică mai este învinuit într-un dosar, s-au disjuns cercetările. Legea prevede că ești apărat de pedeapsă pentru faptele de corupție pe care le denunți doar dacă autoritățile nu știau de comiterea acelei fapte penale. Această dispoziție nu este inventată în România, ea se aplică peste tot în lume, în momentul în care o persoană vrea să-și denunțe propria sa faptă. Legiuitorul a vrut să limiteze perioadele de timp în care anchetatorii pot investiga o faptă de corupție, motiv pentru care a stabilit acele termene de prescripție, mai scurte sau mai lungi. Nu mai trebuie să dubleze acest termen și cu un termen pentru denunțuri. Haideți să o luăm mai puțin tehnic. Infracțiunile de corupție, prin natura lor, sunt infracțiuni care se comit în clandestinitate, în confidențialitate. N-o să vedem niciodată un primar care ia mită că-și cheamă doi prieteni să fie martori. Și atunci, de foarte multe ori, e greu să descoperi fapte de corupție tocmai din acest motiv, că ele sunt confidențiale. A doua caracteristică a lor este că atât persoana care oferă bani, cât și cea care primește au un interes, de cele mai multe ori un interes material și atunci această posibilitate de a face denunț pentru a fi apărat de pedeapsă îi poate ajuta pe anchetatori la descoperirea unor fapte de corupție.
Pentru infracțiunile dezincriminate, procesele vor înceta
Ce se întâmplă cu procesele și anchetele în curs?
Sunt două situații diferite. Prima: pentru infracțiunile dezincriminate, procesele vor înceta. În cazul infracțiunii de abuz în serviciu, dacă acea condiție a depunerii unei plângeri prealabile rămâne în vigoare, pot exista foarte multe situații în care instituțiile să nu depună plângeri penale, pentru că avem primari, președinți de consilii județene, asta și pentru dosarele aflate în curs, pentru că în cursul judecății se va cere plângerea prealabilă. Dacă nu există o plângere prealabilă, acel proces nu va putea continua. Pentru faptele care sunt grațiate, acele procese vor continua, dar dacă pedeapsa aplicată este până în cinci ani, persoana respectivă nu va mai executa pedeapsa.
Deci spuneți că dosarele pe care le aveți cu abuz în serviciu, dacă nu există vreo plângere prealabilă, sunt terminate?
Am să vă dau un exemplu. Dacă avem un președinte de consiliu județean sau un primar, sau un director de instituție care distribuie contracte în mod nelegal, face licitații trucate pe tot ce înseamnă achiziții publice, credeți că el va avea un interes să-și facă singur plângere penală pentru abuz în serviciu? Nu. Ei, noi o să privim aceste licitații ilegale și nu o să putem să le investigăm, pentru că în lipsa unei plângeri din partea persoanei vătămate noi nu vom putea să facem acea investigație. Curtea de Conturi va continua să facă verificări la instituțiile publice pentru modul în care se cheltuie banul public, dar nu ne va mai putea sesiza, pentru că nu este persoana vătămată.
Aveți idee, procentual, cam câte astfel de dosare sunt fie în instanță, fie în anchetă?
În jur de 30% din dosarele din DNA sunt dosare care au ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.
Ce mai rămâne din lupta anticorupție, ce infracțiuni de corupție veți mai putea investiga?
Vom investiga fapte care se vor comite în viitor de dare-luare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență. Dacă rămâne în această formă, doar abuzul în serviciu care produce o pagubă de peste 200.000 de lei, cu condiția să primim o sesizare din partea persoanei vătămate. Va fi afectată foarte grav activitatea DNA, atât pentru dosarele care sunt în curs, cât și pentru dosarele care au fost trimise în judecată în ultimii ani și pe viitor.
Sunt aceste ordonanțe de urgență corelate cu campania împotriva DNA la care asistăm? Vi se pare că s-a pregătit terenul pentru ceea ce se întâmplă acum?
Categoric că există o legătură, pentru că majoritatea atacurilor care au fost îndreptate împotriva DNA au venit din partea unor persoane cercetate, inculpate, trimise în judecată de DNA, unele dintre ele chiar condamnate. Mai mult decât atât, dintre toate dispozițiile din CP - și sunt sute de articole în CP - doar trei infracțiuni sunt vizate, deci cu siguranță că există o legătură. Există, într-adevăr, și o manipulare, acele mituri false: că se fabrică dosare, că dosarele se bazează doar pe denunțuri, care au fost infirmate categoric de numeroasele hotărâri de condamnare pronunțate de judecători.
Am văzut însă în ultima perioadă o serie de dosare retrimise de judecători pentru refacere, sunt așa-numitele restituiri.
Statistica e cel mai bun observator obiectiv. În semestrul II nu există nicio restituire definitivă. Datele statistice aferente întregului an 2016 se află în curs de validare și de centralizare și vor fi prezentate în cadrul Raportului de activitate, la sfârșitul lunii februarie. Potrivit unei evaluări preliminare, procentul de achitări pe anul trecut este de aproximativ 10%, la fel cum a fost și în anii anteriori.
Colaborarea dintre DNA şi SRI
Procurorul general a recunoscut că a existat un protocol pentru echipe mixte între procurori și ofițeri SRI. Cum funcționa el și în ce măsură SRI era limitat să intervină în dosarele penale? Mai este în vigoare?
Colaborarea cu SRI și cu celelalte servicii de informații s-a făcut potrivit legii. Este important să se știe că această colaborare s-a făcut în scris. Pentru fiecare activitate, procurorii din DNA trimiteau scris și primeam răspuns tot în scris. Această colaborare a avut două componente principale: una prin care noi primeam sesizări, atunci când un serviciu de informații intra în posesia unei infracțiuni de corupție. Acestea se primeau în scris, după care noi continuam activitățile în mod independent. Și a doua categorie de activități de colaborare vizau implementarea de măsuri de supraveghere tehnică. Această activitate, pentru că așa era legea în momentul respectiv, se făcea de către SRI. Pentru orice activitate se trimitea adresă, se primea răspuns scris cu adresă. Aceste adrese sunt la dosarul penal și se verifică întotdeauna de către judecător modul în care s-a implementat orice măsură de supraveghere tehnică.
Chiar nu existau întâlniri între procurori și ofițeri SRI pe anumite dosare? Acele grupuri mixte?
A existat în urmă cu mulți ani, când eram procuror general, 2009-2010, o hotărâre a CSAT privind combaterea evaziunii fiscale, a infracțiunilor economico-financiare și atunci s-au constituit niște grupuri de lucru la care erau invitați reprezentanți de la mai multe autorități - parchete, ANAF, Ministerul Finanțelor, Curte de Conturi, servicii de informații - și în aceste grupuri de lucru se gândeau strategii, propuneri de modificări legislative, măsuri pentru a îmbunătăți activitatea de identificare a faptelor economice. În urma acestor activități știu că se întocmea la Ministerul de Interne un raport cu măsurile pe care instituțiile le considerau necesar a fi adoptate pentru a îmbunătăți investigațiile în acest domeniu. Este singura modalitate normativă în care au existat grupuri de lucru. Dar nu se discutau dosare acolo.
Sunt mulți bani care au fost puși pentru a face campanie împotriva DNA
Mulți inculpați acuză faptul că erau presiuni din partea SRI. D-na Bica spune că d-l Coldea nu știu ce i-a cerut, d-na Udrea spune că același Coldea i-a cerut bani lui Cocoș pentru RTV-ul lui Ghiță...
Eu nu comentez declarațiile unor inculpați. Oricine a deținut o funcție publică și a luat la cunoștință de săvârșirea unor fapte penale, a unei abateri disciplinare sau de orice act ilegal era obligat potrivit legii să-l sesizeze. Este foarte ciudat să vii după trei-patru ani să spui că tu știi că se întâmplau lucruri ilegale, dar nu le-ai sesizat niciodată. Este și acum în lege obligația persoanei care intră în posesia unor informații sau când ia la cunoștință despre o activitate ilegală să o sesizeze.
Susțineți în continuare că n-ați vorbit, nu v-ați întâlnit în mediul privat, n-ați fost la vie, nu i-ați trimis e-mail-uri lui Ghiță?
Am spus că nu ne-am întâlnit în mediul privat. Eu l-am cunoscut pe acest om la evenimente organizate de șefi de instituții sau de alte instituții, unde am fost invitată în calitatea mea oficială. Faptul că întâlnești o persoană la astfel de evenimente nu te face prieten cu el. Sunt foarte multe evenimente la care a trebuit să particip și acolo am văzut persoane care erau investigate de DNA sau care în următorii ani au fost investigate de DNA. Am întâlnit chiar și persoane care au suferit condamnări nedefinitive. Dar eu nu pot să cenzurez lista de invitați la astfel de evenimente.
Vă așteptați să apară pe piață fotografii sau filmulețe trucate, așa cum ați dat de înțeles?
Am văzut deja fotografii trucate în care este aplicată în fundal o poză care pare a fi o vie și pe care sunt diverse poze aplicate, am văzut documente prezentate într-un mod manipulator. Deci se poate întâmpla oricând, dacă s-a întâmplat până acum. Această manipulare grosolană cu facturile în care vedem că scrie „comandă: 29.III.2012“ și la televizor se spune: „nu, de fapt este J, numărul de înregistrare al societății“ și noi vedem în poză că este „comandă“ și este trecut anul 2009 în josul facturii. Astfel de manipulări sunt seară de seară.
Ați fost vreodată la vreo vilă a SRI la Sinaia?
Răspunsurile la toate acuzațiile pe care Ghiță Sebastian le-a făcut cred că au fost suficiente și acoperă toate acuzațiile. Nu sunt cucuveauamov, n-am folosit e-mail-ul cucuveauamov, nu sunt agent acoperit străin, nu am anchetat doar români pentru că am avut ceva cu străinii...
Ce urmărește?
Decredibilizare, hărțuire, intimidare. La fel ca toți ceilalți care au făcut aceste atacuri. Sunt mulți bani care au fost puși pentru a face campanie împotriva DNA.
Vă referiți la Black Cube?
Mă refer și la Black Cube și mă refer și la alte campanii plătite de denigrare a DNA și a activității noastre.
În afară de Black Cube?
În afară de Black Cube.
Care ar fi acelea?
În acest moment nu pot să fac public ceea ce știu. O să vină momentul când voi putea să spun mai multe.
Vi se cere demisia.
Pentru ce să-mi dau demisia? Pentru că ne-am făcut treaba? Pentru că am făcut ceea ce trebuia să facem, adică să investigăm fapte de corupție la nivel înalt? Pentru că am deranjat inculpați? Toate aceste atacuri și eu, și colegii mei le-am privit ca pe niște încercări de a ne intimida, ca pe niște hărțuiri.
Credeți că aceste ordonanțe de urgență au șanse să treacă sau poate fi oprit tăvălugul împotriva justiției?
Eu sper că va exista suficientă maturitate să nu mai fie promovate, dacă sistemul judiciar arată ce consecințe dezastruoase vor fi asupra tuturor dosarelor de corupție prin intrarea în vigoare a acestor dispoziții. Dar dacă voința politică va fi să oprim lupta anticorupție și tot ce s-a lucrat până acum să fie șters cu buretele, atunci aceste dispoziții probabil că vor fi susținute.
Interviu realizat de ANDREEA PORA
