Pe aceeași temă
Este proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană un semieșec sau un succes? După această perioadă în care ați făcut consultanță activă pentru proiect, cum vedeți lucrurile?
E greșit să punem acum eticheta de succes sau de semieșec pentru un proiect atât de important, care a trecut prin câteva momente de criză și care se va deschide abia în 2023. Personal, eu cred în procese pozitive. Succesul este static, procesul nu se oprește. În acest sens, TM 23 se află în plin proces.
Ați găsit proiectul într-un impas.
De aceea, sunt câteva lucruri de spus despre prezența expertizei și medierii noastre, Oana Radu, Raluca Iacob și cu mine, la Timișoara, în ultimele trei luni. Ea a generat mult mai multă claritate în ceea ce privește rolul actorilor operativi pentru articularea și realizarea ecosistemului necesar, a instrumentelor administrative și legislative esențiale pentru o funcționare eficientă, de amploare. De asemenea, s-au văzut mai bine „absențele”, locurile goale într-o constelație instituțională care ar trebui să participe corelat și complementar la reușita TM23.
Nu în ultimul rând, am putut constata, încă o dată, potențialul original, intelectual, academic, creativ, urban, al Timișoarei ─ un oraș care este o Capitală Culturală Europeană deja, dar uită asta din când în când.
Am fost primiți extraordinar de comunitatea culturală, dar am devenit, la rândul nostru, ținta unor atacuri nejustificate, datorate mai ales prelungirii unei stări toxice de criză managerială a capitalei culturale.
Opinia publică a avut așteptări mari, poate și de aceea și dezamăgirea pe măsură. Certuri, acuze, scandaluri, lipsă de interes și profesionalism, interese financiare de tot felul, asta este ceea ce s-a văzut din afară. Este ceva tipic pentru lumea artistică și administrativă românească sau s-a întâmplat și la case mai mari?
Capitalele culturale au fost peste tot experiențe complexe, uneori traumatice de-a dreptul, alteori extrem de tensionate sau frustrante. Cauza principală a acestei situații – de altfel, consemnată în diferite rapoarte și întâlniri de experți – este aceea că un proiect de o asemenea complexitate este văzut drept un proiect politic și unul cultural, în același timp. Or, aceste două abordări sunt opuse când ajung să dorească să traducă în realitate un demers cultural și intelectual valoros. Capitala culturală europeană nu poate să fie un „proiect de cabinet”, nici unul pur ideologic, dar nici un proiect complet rupt de viziunea politică a autorității publice care îl patronează. De fiecare dată, dialogul și corelarea între actorii de care depinde capitala culturală au fost dificile.
Pe de altă parte, ea nu poate și nu trebuie să devină doar un instrument de propagandă electorală și de bătălii politice pe social media.
Sigur, metodologia Comisiei Europene spune că e un proiect apolitic, dar realitatea ne-a arătat că e imposibil să dezvolți programe culturale de anvergură depinzând major de fonduri publice locale, fără a ține cont de nivelul politic și de cel administrativ (mai mult sau mai puțin performant, în funcție de țară).
În cazul Timișoarei au fost câteva crize majore și câteva mai puțin mediatizate. Din păcate, criza de guvernanță creativă care a dus la plecarea, în 2018, a consultantului artistic nu a determinat atunci o revizuire radicală a modului de lucru, a responsabilităților tuturor patronilor publici și ai executivului și nu a provocat o ruptură regeneratoare, dimpotrivă. Or, fără direcție artistică, fără leadership managerial și rămas în prizonieratul unei funcționări modeste și exclusiv administrative, lăsate în grija unei asociații cu personal volatil, dar cu o direcție executivă atotputernică, proiectul capitalei culturale și entuziasmul cetățenesc născut din câștigarea titlului s-au dizolvat treptat.
În acest moment, proiectul Timișoara – Capitală Culturală Europeană a fost preluat de primărie. Cum s-a ajuns la această formulă? Este ea o soluție viabilă?
Proiectul este preluat de Primăria Timișoara deoarece, așa cum arătam în documentul pe care l-am redactat ca „tablou de bord” după încheierea contractului nostru de consultanță, este singura soluție în acest moment. Asociația nu mai poate fi un instrument de implementare viabil pentru realizarea programului, direcția executivă și-a dovedit ineficacitatea, programul și calendarul capitalei culturale trebuie articulate urgent într-o formă cât de cât finală, dar acest program va trebui să se reconecteze cu spiritul bid-bookului și să țină cont de câteva dintre programele strategice deja lansate, unele dintre ele, de valoare. Planurile de infrastructură culturală, grupul de mecena, grupul de comunicare, domenii total neglijate până acum, dar făcând parte din mandatul descris în dosarul de candidatură, vor trebui concretizate.
În fine, pentru a corela instrumentele de finanțare și de producție și a consolida colaborarea între autoritățile publice implicate, Primăria este o placă turnantă inconturnabilă în situația de față. În primul rând, pentru că nu mai este timp!
Ce se poate face de-acum înainte pentru a salva situația? Ați elaborat, ca echipă de consultanță, un set de măsuri, de priorități. De exemplu, spuneți că este necesară identificarea unui leadership artistic și o restructurare a programului și a calendarului. În mod concret, ce înseamnă asta?
Ar fi inutil să reiau aici ceea ce noi am scris în documentul făcut deja public. Ceea ce este, cred, important de spus e că, în acest moment, situația este „salvată”, ea trebuie doar concretizată, mai ales din punctul de vedere al construcției unui program care să urmeze linia trasată de dosarul de candidatură, ținându-se cont, așadar, și de proiectele deja lansate. De asemenea, limitările de timp și limitările logistice impun o abordare realistă a proiectelor de infrastructură, de pildă, care trebuie fie finalizate, fie demarate și asta ar fi de făcut în corelare cu programul general. În fine, finanțările trebuie corelate și actele normative trebuie să fie cât mai repede puse în serviciul realizării proiectului. Așadar, prioritatea ar trebui să fie programul, infrastructura culturală, strategia de comunicare, construirea resursei umane și consolidarea instituțională care să poată face programul operativ. Nu mai este, pur și simplu, vreme de pierdut, dacă nu vrem să se repete situația în care s-a desfășurat Centenarul, când schimbările politice și întârzierile administrative, dublate de lipsa unui lanț decizional clar, au dus la un heirup fără coerență de evenimente și de proiecte.
Pentru ca soluțiile propuse de grupul de consultanță să fie puse în practică e nevoie ca proiectul să fie acceptat de primărie? Care ar fi pașii?
Propunerile noastre sunt gândite ca o sursă de inspirație, nu sunt un proiect care ar trebui sau nu acceptat de Primăria Timișoara. Grupul pe care l-am coordonat a fost invitat la Timișoara pentru a realiza această consultanță și a interacționat cu actorii instituționali, publici, privați, cu organizațiile neguvernamentale, cu organizații ale diplomației culturale etc. A produs grupul multe alte documente, recomandări, a coordonat și realizat numeroase întâlniri, a redactat rapoarte de etapă.
Am produs, după terminarea perioadei de consultanță, și un document independent, ca tablou de bord al direcțiilor pe care noi le-am considerat cele mai potrivite, dublate de o propunere de date până la care anumite decizii ar fi bine să fie luate.
Având o privire de ansamblu asupra situației, am vrut să o transmitem tuturor grupurilor profesionale implicate. Așadar, pașii de urmat ar fi direct dependenți de automotivarea și automobilizarea ansamblului de operatori și autorități publice în proiectul capitalei europene.
A face consultanță culturală este ceva atipic încă în România. Dar este cu atât mai necesar, cu cât expertiza reală e limitată în domeniu, iar preocuparea guvernelor pentru politicile culturale este, din nefericire, extrem de redusă. Cu toate că dezvoltarea urbană și atractivitatea orașelor în lume s-au dovedit că rezidă pe efervescența lor culturală, cu toate că Sibiul și Clujul în România sunt oglinda acestui tip de politică de dezvoltare.
Asta ne-a motivat și mai mult să acceptăm un demers de expertiză. Asta ne motivează acum să dăm acestui demers o finalitate deschisă și transmisibilă. Publicul evenimentelor culturale ar trebui și el educat în sensul anatomiei complexe pe care o are un asemenea program de anvergură. Numai acest mod profesionist de a explicita lucrurile poate să demonteze ideea că nu contează calitatea evenimentelor, contează doar „bifarea” lor. Au fost trei luni în care ne-am alăturat unui demers administrativ reformator. Sperăm că în acest interval stelele s-au realiniat. //
Planul integral de acțiune poate fi citit AICI.
11 priorități pentru Programul Cultural TM2023
Grup consultanță: Corina Șuteu, Oana Radu și Raluca Iacob
În ultimele luni (15 martie – 30 iunie), am avut ocazia să cunoaștem și să contribuim la eforturile realizate de către Primăria Municipiului Timișoara de a relansa acțiunile care ar putea face Timișoara – Capitală Europeană a Culturii (TM2023) un succes. Obiectivul nostru a fost construcția unui ecosistem funcțional și capabil pentru TM2023 și în toată munca noastră am mizat pe refacerea țesutului de încredere în fezabilitatea proiectului Capitalei Culturale și în împuternicirea operatorilor culturali să se implice în procesul de regândire și de restartare a TM2023. Acestea credem că sunt elementele fără de care schimbările de natură tehnică, instituțională, normativă sau executivă rămân doar niște acțiuni administrative, fără rezultate palpabile.
O parte consistentă a muncii noastre a presupus discuții, analize și recomandări concrete pentru reformarea Asociației, pentru ca aceasta să rămână coordonatoarea programului cultural al TM2023. Din păcate, analiza noastră a arătat că direcția executivă a Asociației este ineficientă și nu are capacitatea de a crea atmosfera de construcție comună a TM2023 necesară realizării programului cultural. Continuăm să credem în necesitatea unei decizii realiste și constructive în privința eventualei reformări a Asociației Timișoara - Capitală Europeană a Culturii, pentru a deveni un actor capabil al structurii extinse de implementare pentru TM2023. În acest sens, am oferit variante și sugestii concrete. Nu considerăm, însă, că programul cultural mai poate aștepta schimbările profunde care ar trebui să aibă loc pentru ca Asociația să devină coordonatorul de care are nevoie.
În aceste condiții, credem că Primăria Municipiului Timișoara trebuie să își asume în mod real mandatul său de principal purtător al proiectului capitalei culturale și să asigure coordonarea generală a acestui proiect al orașului. Este nevoie de o nouă structură de implementare a Programului Cultural TM2023, extinsă, definită pentru a fi eficientă și pentru a răspunde obiectivelor din dosarul de candidatură, și de acțiuni decisive pentru realizarea Programului Cultural 2023. Această structură nu trebuie să fie reprezentată de o singură organizație care să centralizeze toate responsabilitățile care decurg din coordonarea programului cultural, ci de mai multe organizații cu roluri complementare, care să funcționeze ca instrumente instituționale, cu o coordonare generală asigurată de Primăria Municipiului Timișoara.
Din poziția de susținător nemijlocit al culturii timișorene și cu sincera credință în capacitatea acesteia, alături de prietenii și susținătorii săi reali, de a genera efuziunea necesară realizării acelor acțiuni necesare și oportune, am redactat o Propunere de plan de acțiuni pentru relansarea Timișoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii (iulie-decembrie 2021), care conține o prezentare pe larg a acestor obiective și rezultate așteptate (atașat).
Sintetizând:
Prioritățile de acțiune în jurul Programului sunt grupate în jurul următoarelor OBIECTIVE GENERALE:
dezvoltarea programului cultural pentru perioada 2022-2024 într-un nou acord cu direcțiile dosarului de candidatură, revăzute în lumina situației generate de COVID-19 și a realităților evoluției programului în ultimii ani;
o nouă structură de implementare a proiectului TM2023, eficientă și care urmărește obiectivele din dosarul de candidatură.
Acestea sunt susținute de următoarele OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
un cadru financiar asumat, clar, consistent și corelat din partea finanțatorilor publici ai TM2023;
un cadru normativ care să permită tipul de decizii și de acțiuni necesare programului cultural și investițiilor în infrastructura culturală;
oameni potriviți în pozițiile-cheie pentru structura de implementare a programului cultural;
comunicare publică clară, structurată și continuă despre TM2023.
În mod specific, considerăm că măsurile prioritare centrate pe susținerea, dezvoltarea și implementarea Programului Cultural TM2023, în condițiile și cu limitările existente, sunt pe termen scurt următoarele:
31 iulie 2021
1. Asumarea responsabilității pentru coordonarea generală a TM2023 de către Primăria Municipiului Timișoara.
2. Identificarea unui leadership artistic adaptat conceptului Programului Cultural TM2023 și necesității de acțiuni pragmatice în sprijinul acestuia.
3. Găzduirea coordonării artistice a TM2023 de către o instituție aproape de centrul de responsabilitate, dar la distanță de ingerința politicului - rolul Casei de Cultură a Municipiului Timișoara.
4. Dezvoltarea unei structuri de sprijin profesionistă și independentă de schimbările politice pentru creșterea capacității de atragere de fonduri și pentru finanțarea – clarificarea rolului Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara.
5. Acordarea finanțării de la bugetul local, dar și de la bugetul județean, către partenerii de implementare pentru proiectele care constituie programul cultural pentru 2021.
31 august 2021
6. Realizarea unei prime filtrări și a unei restructurări ale programului și a unui calendar provizoriu al programării artistice pentru perioada 2022-2024.
7. Formularea unui task-force interinstituțional pentru asigurarea unei acțiuni integrate și corelate în sprijinul TM2023.
30 septembrie 2021
8. Asumarea responsabilității pentru coordonarea generală a TM2023 de către Primăria Municipiului Timișoara – Stabilirea diferitelor funcțiuni în cadrul instituțional potrivit.
9. Constituirea unei rețele/alianțe cu rolul de coagulare și implicare constantă a comunității pentru TM2023.
31 octombrie 2021
10. Lansarea unui/unor apeluri deschise de finanțare pentru dezvoltarea programului și a unor invitații directe către artiști, organizații și instituții culturale pentru a se alătura pentru perioada 2022-2023.
30 noiembrie 2021
11. Acordarea finanțării de la bugetul local, dar și a bugetelor județean și național, către partenerii de implementare, pentru proiectele care constituie programul cultural aferent perioadei 2022-2023.
Scurtă biografie a membrilor cheie ai echipei de consultanță
Corina Șuteu este consultant cultural internațional, fost ministru al Culturii în România (2016), președinte al Asociaței Film ETC. și curator al spațiului Insula 42. Cariera Corinei Suteu a început în România: critic de teatru, director al UNITER și Theatrum Mundi (actualul Metropolis). A continuat în Franța și New York, unde a dezvoltat o amplă carieră în ultimii 25 de ani ca inițiator, coordonator și dezvoltator de instituții și programe culturale, expert și evaluator european și formator în management și politici culturale.
A condus, în Franța, Masteratul european în managementul culturii al Școlii de comerț din Dijon (între 1994-2001) și a lucrat ca specialist în managementul cultural la IHT, Universitatea din Nantes, a fondat Asociația și programul ECUMEST, dedicat profesionalizarii în management cultural a regiunii balcanice și central europene, a fost președinta Forumului Rețelelor culturale europene al Consiliului Europei, co-fondator al programului Policies for Culture (în parteneriat cu Fundatia Culturală Europeană din Amsterdam) și director, la New York, al Institutului Cultural Roman și presedinte al EUNIC New York. Fondator și președinte al Asociației Film ETC. si al Making Waves - Festivalul de film românesc dIn New York, senior expert pentru strategia culturală a orașului București, co-fondator al Festivalului de film documentar fARAD (Arad). A publicat în presa internațională de specialitate mai mult de 80 de articole și rapoarte despre internaționalizarea schimburilor culturale și politicile culturale europene, a co-editat volumul “Arts, Politics and Change” (Boekmanstichting Amsterdam) și este autor al studiului comparativ despre educația în management cultural în Europa, "Another Brick in the Wall", publicat la Amsterdam in 2006.
Oana Radu este manager cultural și consultant în domeniul politicilor culturale. Membru în Consiliul de administrație al Centrului Național al Cinematografiei (2016-2017), ea a coordonat elaborarea Strategiei Culturale a Municipiului București 2016-2026 și a Strategiei Culturale a Municipiului Arad 2015-2025. Co-fondator al Asociației Film ETC. (București), este manager al Festivalului MAKING WAVES: New Romanian Cinema (New York) și a coordonat alte ample proiecte internaționale, printre care Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneția 2015. Între 2006-2012 a fost director adjunct al Institutului Cultural Român din New York, sub conducerea Corinei Șuteu. Între 2000-2006, Oana Radu a fost director de programe al Asociației ECUMEST din București, coordonând o serie de programe în domeniul politicilor culturale și cooperării culturale în Estul Europei. A contribuit la o serie de studii și cercetări în domeniul politicilor culturale în Europa de Sud-Est și este formator în domeniul managementului cultural și politicilor culturale. Absolventă a Masteratului European în Management Cultural al Școlii de Comerț din Dijon, Franța.
Raluca Iacob este manager cultural și specialist în politici publice. Este interesată de domeniul culturii publice - non-profit și instituționale -, respectiv de activitatea administrației publice prin prisma atribuțiilor legată de cultură și a bunei guvernări. A lucrat în cadrul Centrului de Consultanță pentru Programe Culturale Europene (2007-2009) și a contribuit la acțiuni de advocacy pentru cultura publică, în principal în cadrul Coaliției Sectorului Cultural Independent (2010-2013), iar apoi prin intermediul Asociației MetruCub, pe care a co-fondat-o în 2012, prin care a coordonat și o serie de proiecte care au venit în sprijinul colaborărilor dintre operatori culturali și școli. A colaborat cu diverși actori publici și privați pentru realizarea de analize, ghiduri și recomandări din sfera managementului cultural și al politicilor culturale, la nivel național și Internațional, printre care Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Fundația Gabriela Tudor, Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Centrul Cultural Clujean, Asociația Da'DeCe, European Network of Cultural Centres ENCC (Belgia) și Asia-Europe Foundation (Singapore). În 2016, în calitate de consilier al ministrului Culturii a coordonat elaborarea Strategiei naționale pentru cultură și patrimoniu 2016-2022. În legătură cu Timișoara, a coordonat din partea Asociației MetruCub procesul de elaborare a Strategiei culturale a municipiului Timișoarei pentru perioada 2014-2024 pentru Primăria Municipiului Timișoara, iar în perioada 2017-2018 a lucrat cu Asociația Timișoara CEaC pentru realizarea mai multor activități de formare a mediatorilor culturali și a unui studiu despre practicile de mediere culturală ale instituțiilor publice de cultură timișorene.
