Cristian Ghinea: Este nesimțire politică să intre în vigoare noi pensii speciale

Andreea Pora | 07.12.2021

Interviu cu Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor europene

Pe aceeași temă

Domnule Ghinea, primii bani din PNRR au intrat deja în țară, știm că sunt 20 de obiective de îndeplinit până la finele anului. Spuneți-mi care sunt punctele nevralgice care vă dau emoții, care riscă să nu fie duse la bun sfârșit, în termen?

Așa cum l-am gândit și l-am negociat, nu sunt chestiuni grave sau greu de făcut la partea de implementare. Într-adevăr, acest gen de program-mamut cu mulți bani, dar și cu multe condiționalități, cu multe reforme, ar provoca în mod normal unei țări ca România, cu organizare administrativă scăzută, emoții chiar și dacă am fi avut o guvernare stabilă. Ceea ce nu avem. Acum cu noul guvern PNL-PSD nu numai că nu este stabilă, pentru că deja au început să se certe între ei, dar partenerii au diferențe de viziune asupra acestor reforme, ceea ce în cadrul guvernării PNL-USR nu se întâmpla. Noi am avut niște frecușuri în fosta coaliție pe aceste reforme, dar ele au fost rezolvate și PNRR-ul a fost asumat de PNL și de USR, și de UDMR. Acum este o situație complet paradoxală în care o jumătate din guvernul actual le-a conștientizat și cealaltă jumătate tot vrea să le schimbe, nu se știe exact de ce, pentru că nu au argumente. Vor să le schimbe așa, ca să-și marcheze teritoriul, ca animalele de la Zoo care simt nevoia să-și marcheze cuștile.

În acest context, în primul an de implementare, adică până în vara anului următor, sunt mai degrabă chestiuni tehnice. E mult de muncă. Am emoții, de pildă, dacă până la sfârșitul anului va fi gata sistemul IT de management al banilor din PNRR, care este un fel de copie simplificată a sistemului MySMIS care gestionează fondurile europene. Deci, practic, trebuie să fie un sistem informatic pe care trebuie să-l facă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și STS. Mai este o problemă legată de capacitatea Ministerului Digitalizării, care are un rol-cheie. Până acum, digitalizarea cu bani publici europeni sau naționali se făcea așa: fiecare instituție era de capul ei, avea câte-o bucățică de baze de date, câte-o bucățică de platformă digitală și am ajuns în situația în care avem instituții digitalizate, dar e imposibil să schimbe informații de la una la alta, drept urmare cărăm noi, cetățenii, hârtii de colo-colo. Și am zis să terminăm cu chestia asta. Trebuie să creăm infrastructura digitală care să permită comunicarea tuturor instituțiilor unele cu altele, în cloud. Este cloud-ul guvernamental, care e o investiție de aproape o jumătate de miliard de euro. Chestia asta e mai complicat de făcut decât pare, pentru că trebuie să ai o analiză pe fiecare sistem informatic din domeniul public, să faci scenarii cum pot fi legate unele de altele și de transportat ulterior în cloud. Aceste scenarii sunt urgent de făcut în sensul că a fost o concesie politică pe care Comisia ne-a făcut-o, ok, vă dăm timp de analiză și apoi începeți. La Ministerul Digitalizării ar trebui angajat un taskforce de oameni profesioniști care să facă urgent această analiză, care să pregătească investiția în cloud. Aceasta este cea mai mare urgență, pentru că nu văd să se întâmple ceva la acel minister.

 

Este vorba și de o serie de legi care ar trebui aprobate, dar coaliția nu pare grăbită...

Sunt legi importante care vin la anul, legislația pe ape, trebuie să avem o ordine pusă în felul în care funcționează sistemele de canalizare, pentru că este un haos acolo. La fel este legislația pe deșeuri. Suntem țara din UE cu cea mai mică rată de reciclare, deși am investit miliarde de euro din bani europeni pe sisteme de management integrat al deșeurilor. De ce? Pentru că legislația este varză, pentru că nu este clar cine ce plătește, nu este clar ce fac operatorii privați de salubritate, pe de o parte, și operatorii privați care ar trebui să recicleze, pe de altă parte. Deci, legi tehnice, dar cu un impact masiv asupra vieții românilor. De ce este important să pregătim aceste legi anul viitor? Pentru că apoi vin investițiile. Avem 1 miliard de euro pe deșeuri, care ar trebui să crească rata de colectare semnificativ. Fiecare oraș din România va avea un centru special pentru colectarea materialelor care pot fi reciclate. Este o investiție de 200 de milioane de euro - sute de centre de reciclare. Investiția trebuie să fie pregătită de o schimbare de legislație. Toate astea se știu la ministere. Ar trebui să se întâmple, pentru că oameni care au negociat de la ministere încă sunt acolo, cu câteva excepții care erau de partea USR, care a fost evacuat. Deci nu văd unde s-ar putea bloca. Dacă vor să se întâmple. Acum, dacă nu vor să se întâmple, atunci...

Domnul Budăi are idei originale despre pensii, spune că pensiile primarilor nu sunt pensii, sunt indemnizații. Le numește altfel și crede că nu mai sunt pensii. Sunt tot pensii speciale. În a doua parte a anului viitor este deadline-ul pentru legislația pensiilor unde, într-adevăr, va fi o problemă politică majoră, nu de tehnică, ci politică, pentru că nu se vor înțelege pe subiectul ăsta.

 

Dacă toate aceste prime obiective prevăzute în PNRR nu sunt făcute în termen, până la sfârșitul acestui an, care este riscul?

Următoarea tranșă de bani trebuie să vină în iunie. Noi avem un termen și acum în decembrie, dar nu e legat de bani pentru că nu ar fi avut rost să cerem o nouă tranșă în decembrie, când tocmai ne intră 4 miliarde de euro. Deci statul român nu va cheltui acești bani înainte de iunie, foarte probabil. Repet, acum sunt chestiuni tehnice, pe care trebuie să le facă mai ales Ministerul de Finanțe. Încă o chestie importantă asupra căreia atrag atenția. Trebuie să se semneze acordurile cu Banca Europeană de Investiții și cu Fondul European de Investiții. Aceste acorduri vor permite intrarea imediată în economie a 1,25 miliarde de euro, instrumente financiare, credite foarte ieftine, pentru firmele afectate de COVID și pentru firmele care vor să se retehnologizeze. Textul acestor acorduri cu BEI și FEI este lăsat de noi, trebuie doar să fie semnate de către guvern și Comisia Europeană cu cele două instituții bancare. Sunt chestiuni care pot fi făcute rapid. O problemă legată de bani va fi în iunie anul următor, când va fi prima tranșă care trebuie trasă după implementare, pentru că atunci va fi o imposibilitate de a mai trage bani, dacă nu se întâmplă anumite reforme.

 

Despre ce reforme e vorba până în iunie?

Sunt cele, de pildă, legate de legislație. De pildă, strategia actuală pentru siguranță rutieră. Dacă tot am reușit să obținem politic din negocieri această sumă enormă pentru autostrăzi, peste 3 miliarde de euro, am zis hai să rezolvăm și problema aceasta, că suntem țara cu cea mai mare mortalitate din UE pe șosele. Deci avem nevoie de o nouă strategie cu privire la siguranța rutieră, pentru instalarea de radare fixe, pentru a face diverse lucrări de infrastructură, de a elimina punctele negre, în care sunt foarte frecvente accidentele mortale. Ne-am asumat ca până în 2025 să le reducem cu jumătate. Până la vară trebuie să fie gata partea de strategie și de legislație. Ele sunt gândite în timp, astfel încât să poată fi făcute, nu-ți cere nimeni chestiuni absurde, să se întâmple peste noapte. De pildă, legislația pensiilor este pusă în decembrie anul viitor. Procesul de recalculare a pensiilor trebuie finalizat, apoi avem un proces de pregătire a noii legislații. Nu spun că este simplu de făcut, este făcubil, ca să spun așa, dacă muncește cineva la el.

 

Greul de când începe, domnule Ghinea?

PNRR-ul este o sursă de finanțare pentru chestiuni pe care statul român ar fi trebuit să le facă oricum. Doar că eram mai haotici, mai politicianiști, mai iresponsabili fiscal și nu puteam să livrăm. Faptul că noi vom instala programul „Prima canalizare”, apă la 82.000 de gospodării, nu trebuia făcut oricum de statul român? Nu cred că trebuia PNRR ca să avem o strategie și niște legi bune pe siguranța rutieră, pe care să le implementeze Poliția Română, da? Dar iată că există în PNRR, pentru că era o bubă, în fiecare an rapoartele de țară ale Comisiei Europene spuneau „faceți ceva legat de morții de pe șosele”. Faptul că investim pentru prima oară masiv în medicina primară, preventivă, ca să nu mai ajungă atât de mulți oameni în spital prea târziu. Asta era o schimbare de perspectivă pe care trebuia să o facem de multă vreme. Avem dotări pentru 3.000 de medici de familie în PNRR. De ce insist cu aceste lucruri? Pentru că, repet, PNRR trebuie văzut ca o sursă de finanțare pentru lucruri pe care statul român trebuia oricum să le facă pentru cetățenii săi. Erau niște chestiuni care trenau de mulți ani, pe care acum le-am făcut priorități, le-am pus niște indicatori foarte clari, livrabile pe fiecare an și un buget.

 

E o întrebare cvasigenerală: are România capacitate administrativă să facă tot ce s-a angajat prin PNRR?

Acesta a fost punctul discutat obsesiv în acele luni cu Comisia Europeană. În mod evident, noi am adaptat obiectivele la capacitatea administrativă și, repet, eu am negociat PNRR-ul cu bună-credință și cu conștiința faptului că mă voi ocupa de implementarea sa. Întotdeauna m-am gândit cum vom face exact, să nu vină totul într-o cascadă, întâi pregătești capacitatea administrativă, întâi rezolvi probleme legislative și apoi treci la investiții. Care ar fi fost alternativa? Să nu luăm banii? Să nu facem nimic? Capacitatea administrativă se crește în timp. Nu uitați că una dintre cele 15 componente-cheie chiar așa se și numește, reforma administrativă și reforma justiției. Sunt fonduri pentru creșterea capacității administrative, pentru creșterea capacității SGG-ului, care este centrul guvernului de a coordona aceste politici.

 

Domnul Marian Neacșu va avea capacitatea să facă asta?

Vreau să-l văd. Dar știți cum este, suntem siguri de capacitatea administrativă sau de voința politică? Faptul că intră în vigoare de la 1 ianuarie câteva mii de pensii speciale noi, pentru primari, pentru foștii primari și foștii președinți și vicepreședinți de CJ-uri, nu ține de capacitatea administrativă, asta este nesimțire politică. Prin PNRR există o limită – nu poți să mai crești și pensiile românilor, și pensiile foștilor primari. Trebuie să alegi. PSD, acum la guvernare, trebuie să facă alegerea asta. PSD în opoziție se comportă ca un copil isteric care cere acadele la târg și la guvernare face uneori chestia asta, dar acum PSD trebuie să guverneze cu niște limite care nu vin din PNRR, ci vin din statutul nostru de țară care este în mecanismul de deficit bugetar excesiv al UE. PNRR-ul... ca să fie clar, nu eu am inventat condiționalități pentru pensii sau pentru banii din PNRR, ci pur și simplu UE a zis: aveți niște promisiuni luate în fața lumii și a Comisiei de reducere a deficitului, nu puteți să dați bani în toate direcțiile fără niciun fel de logică și în același timp să cereți o grămadă de bani de la UE. Haideți să negociem care este traiectoria deficitului bugetar, ce se întâmplă cu pensiile. Am reușit să negociez o limită maximală a creșterii pensiilor, dar trebuie să fie o creștere bazată pe creșterea economică, pe factori obiectivi, cum ar fi inflația ș.a.m.d. E evident că atunci când vine PSD-ul și spune „dăm pensii speciale primarilor”, afectezi pensiile tuturor românilor, pentru că ele sunt puse în aceeași găleată la calculul ăsta. Opțiunea este să nu intre în vigoare pensiile speciale ale primarilor și să le ajusteze pe cele aflate în plată conform principiului contributivității. Ceea ce nu ar afecta pe cei mai mulți dintre pensionarii militari, de pildă, doar generălimea care și-a tras legi speciale. Este foarte simplu, astea atârnă pe pensiile celorlalți români. PSD trebuie să aleagă.

 

Cine va supraveghea, va monitoriza implementarea PNRR?

În primul rând, va fi o Direcție Generală în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene dedicată PNRR-ului, care trebuie operaționalizată rapid, să se dea drumul la concursuri, care au fost oprite după ce am plecat eu, pentru a angaja oamenii care să se ocupe de PNRR. Nu este fiecare minister de capul lui. Există un proiect mare al Comisiei Europene și al Băncii Mondiale prin care ministerele din România, agențiile pot să aibă experți de la Banca Mondială care să lucreze la ei, plătiți de către Comisia Europeană, care să asiste instituțiile din România. Doar pe cazuri atent justificate ministerele au avut posibilitatea de a plăti din PNRR echipe de implementare. La Ministerul Sănătății este acea Agenție de Investiții în Sănătate care va funcționa pe bani din PNRR, la Ministerul Digitalizării, acest taskforce pentru cloud. Este ceea ce domnul Ciolacu numește din habarnism consultanță. Nu se plătesc consultanți sau monitorizări din PNRR sau mai știu eu ce. Se plătesc pe asistență tehnică acolo unde ministerele au cerut și, apropo, mai toate au cerut, pe unele le-am respins eu la MIPE, pe majoritatea le-a respins Comisia Europeană, pentru că PNRR nu are inclusă asistența tehnică decât ca excepție, și a trebuit să argumentăm fiecare caz în parte. Dar sunt ministere care vor să își facă echipa de proiect pentru a implementa PNRR-ul plătind de la buget, ceea ce este o soluție bună, adică se mai taie din posturile ocupate de oameni care freacă menta și se alocă resurse pentru implementarea PNRR-ului, pentru că asta este principala lor misiune în anii care vin. Deci, problema administrativă este rezolvabilă dacă se dorește. Problema de voință politică este mai puțin rezolvabilă, pentru că trebuie să vrea și Grivei.

Există percepția că PSD și PNL au intrat împreună la guvernare atrase de acești bani europeni, de care ar vrea să profite, să umple buzunarele clientelei. Există în mod real posibilitatea de a frauda, de a direcționa banii, de a profita în stil românesc de acest PNRR?

Nu este un răspuns cu da sau nu. Practic, acești bani merg în bugetele instituțiilor ca aceste instituții să performeze, să aibă niște indicatori. Ce nu se poate face este să nu urmărim deloc acești indicatori. Vă dau un exemplu, trebuie să reducem la jumătate mortalitatea din „punctele negre”. Dacă noi cheltuim acești bani pe transport și nu rezolvăm acești indicatori, va trebui să îi dăm înapoi. Avem bani pentru dotarea a 3.000 de cabinete medicale, dar nu doar dotând se consideră un succes, ci trebuie să crească numărul de consultații medicale de prevenție decontate de către CNAS. Se dau bani medicilor și sunt îndemnați să facă mai multe consultații de prevenție, pentru control, pentru depistarea din timp a bolilor. În același timp se modifică contractul-cadru pe sănătate ca să stimuleze aceste consultații și la final trebuie să crească cu un anumit procent consultațiile decontate de către CNAS.

 

Mecanismul este complicat, dar este gândit astfel ca să nu mai existe clasicele absorbții fără impact, în care raportăm că am consumat banii, dar nu se văd schimbări la rata de abandon școlar, nu se văd schimbări la rata de tineri care sunt în șomaj și multe alte domenii unde am spart banii europeni fără efect. Deci dacă banii aceștia se fură sau nu se folosesc bine se va vedea. Riscul s-ar putea să fie mai mare la a-i folosi prost, atunci s-ar putea să avem o problemă. Dar sunt niște mecanisme de verificare pe parcurs, pentru că pe lângă aceste jaloane și timpi din PNRR-ul mare, vor fi și niște acte subsecvente care urmează să fie negociate între MIPE și CE pentru niște indicatori de parcurs. Deci dacă începem să cheltuim banii și nu apar efecte concrete, atunci Comisia poate să zică stop: „Hai să respirăm puțin, ce se întâmplă aici? De ce ați consumat câteva sute de milioane de euro pentru abandonul școlar?” – avem în PNRR cel mai mare program național de reducere a abandonului școlar, jumătate de miliard de euro dați copiilor săraci să stea la școală – și acești bani nu ajung la copiii săraci, ci ajung mai mult în salariile oamenilor din sistem, atunci să punem stop, să vedem ce este greșit în mecanismul ăla. Și așa este gândit tot PNRR-ul.

Pe partea de furt propriu-zis este Autoritatea de Audit, care face auditul pentru fondurile europene clasice și va face și pentru PNRR. Comisia are și ea auditorii săi. Deci trebuie să fii complet idiot să te apuci să furi din banii din PNRR la câtă expunere și la câte mecanisme de control există, și la cât interes va exista din partea Comisiei, din partea MIPE și din partea noastră, a societății, să urmărim implementarea. Practic, eu și echipa cu care am lucrat la PNRR din MIPE fondăm o organizație care se numește „O țară ca în afară”, un ONG dedicat urmăririi acestor indicatori și acestui program.

 

Cu condiția să fie transparenți, că altfel cum urmăriți?

Am pus în PNRR și chestiuni care țin de transparență. Adică, va trebui să fie o platformă informatică unde autoritățile raportează în timp real ce fac, unde stau cu achizițiile, să pună în dezbatere publică caietele de sarcini, să facă raportările de progres. Deci, practic, Ministerul Investițiilor Europene (MIPE) trebuie să construiască această platformă informatică. Ca să fie foarte clar, eu cred că MIPE, prin acest PNRR, devine motorul reformelor din România și echipa de acolo la nivel tehnic trebuie să-și asume și să fie lăsată să își facă treaba, pentru că au la îndemână instrumentele. Transparența PNRR este o condiție băgată în PNRR însuși, astfel încât să putem urmări tot ce se întâmplă cu banii ăștia.

 

Tot ce am promis că se întâmplă s-a întâmplat. Am obținut un plan de țară care are atașat bani, care are notă maximală dată de Comisie. Deci suntem la primul eșalon de evaluare, alături de Germania, Franța, de toate statele importante și mature, și acum trebuie să ne apucăm de muncă.

 

USR-ul este copilul ăla premiant de care toată cancelaria are grijă, dar la finalul zilei rămâne singur și lihnit că pleacă acasă. Toată lumea bună, ca să zic așa, lumea bună de Facebook, mediul intelectual, mediul societății civile, are un supraochi critic legat de USR.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22