Pe aceeași temă
Sunteti facut raspunzator de rezultatul acestui scrutin. As vrea sa precizam de la inceput care este diferenta intre proiectul propus de Pro Democratia si legea care este acum in vigoare.
Problema nu este legata de lege, ci de formula de acordare a mandatelor. Or, formula de alocare a mandatelor a fost propusa de d-l Anghel Stanciu, in negocierile din februarie 2008. Atunci introducerea noului sistem de vot era in impas, dupa ce fusese trimisa legea prin care guvernul isi asumase raspunderea la Curtea Constitutionala si aceasta declarase articolul privind alocarea mandatelor neconstitutional. Ne aducem aminte ca era vorba de un model german de alocare a mandatelor, inspirat din sistemul care functioneaza la Württemberg si in Bavaria, un sistem care se bazeaza pe colegii uninominale, dar care asigura reprezentarea proportionala prin compensare. Asta insemna ca existau colegii uninominale echivalente cu jumatate din numarul de parlamentari dintr-o Camera, erau declarati alesi cei care se situau pe locul I, iar compensarea, adica asigurarea proportionalitatii, se asigura oferind celorlalte partide, care se clasasera pe locul II, III, un numar de mandate compensatorii. Erau numite chiar mandate compensatorii. Pentru ca exista o situatie posibila - acum alegerile au dovedit ca ea nu se putea intampla in 2008 in niciun caz -, si anume ca un partid sa castige mai mult de 50% din voturi, se introdusese si o lista de compensare nationala. Acea lista a fost atunci contestata si declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala. In februarie, PSD a venit cu noua formula de alocare corespunzand celor doua principii esentiale: principiul alegerilor in colegii uninominale si repartizarii proportionale a mandatelor, ea a fost acceptata de toti cei care au participat la negocieri. Toti inseamna reprezentantii celor patru formatiuni politice care s-au prezentat la negocieri: PSD prin Anghel Stanciu si Cristian Dumitrescu, PNL prin Bogdan Olteanu si Mihai Voicu, UDMR prin Markó Arpad si PC prin Sergiu Andon.
PD-L nu a fost?
PD-L a fost invitat, dar nu a venit. A participat la negocierile anterioare, din 2007, dar, dupa ce in octombrie 2007 presedintele a venit cu propunerea sistemului majoritar, PD-L s-a retras. Legea 35 are, in 2005, intre initiatori un numar foarte mare de deputati si senatori PD-L si PSD. Partidele politice sunt toate responsabile, toate au participat, atat la comisia parlamentara, cat si la votul final. A spune ca Asociatia Pro Democratia este autoarea acestui sistem este cel putin discutabil, pentru ca formula de alocare a mandatelor a fost propusa de PSD. Si acum, privind retrospectiv lucrurile, ma intreb daca aceasta formula ambigua si controversata nu a fost propusa special pentru ca legea sa fie respinsa. Noi am luat in calcul acest lucru. Dar iata ca legea a putut pana la urma sa fie aplicata.
Nu aveti sentimentul ca foarte multi dintre parlamentari nu au inteles despre ce este vorba?
Cei care n-au inteles despre ce e vorba sunt cu siguranta foarte putini. Au inteles despre ce e vorba, n-au inteles toate consecintele, dar asta e alta problema. Dovada ca n-au reusit sa se armonizeze foarte bine in campania electorala, n-au inteles ca trebuie sa stranga voturi. Aceasta modalitate de atribuire a mandatelor este rezultatul aplicarii unor formule matematice. Ea nu este nedreapta, asa cum sustin unii, decat daca definim foarte rigid dreptatea. Pentru ca, pana la urma, aceasta formula isi propunea reprezentarea tuturor celor care au votat. Si dincolo de faptul ca a fost propusa de PSD prin Anghel Stanciu, ea asigura reprezentarea tuturor celor care au votat.
Sistemul a creat frustrare atat alegatorului, caruia i se spune: "avem de-a face cu vot uninominal", dar si candidatului care, situat pe locul intai, nu intra.
Eu dau un exemplu de cateva zile, pe care o sa-l repet si aici, pentru a se vedea ca formula este una corecta, nu doar din punct de vedere matematic, ci si din punct de vedere al repartizarii proportionale. Este exemplul Calarasi la Senat. La Calarasi sunt doua colegii pentru Senat. In judetul Calarasi, partidele care au depasit pragul de 5% au obtinut 80.000 voturi, rotunjit. PNL a obtinut 35.000 voturi, PD-L 23.000 voturi, PSD 18.000 voturi. Primul loc in cele doua colegii a fost ocupat de cate un reprezentant al PNL, in colegiul 1, cu 23.000 voturi, d-l Nedelcu; in colegiul 2, cu 13.000 voturi, d-na Norica Nicolai. Daca invingatorul lua mandatul, atunci PNL avea ambele mandate cu doar 35.000 voturi. 45.000 dintre cei care s-au prezentat la vot, adica majoritatea, n-ar fi fost reprezentati. Se imparteau cetatenii in doua categorii: in cetatenii care sunt reprezentati, care au votat "bine", care va sa zica, si cetatenii care nu s-au reprezentat pentru ca nu au votat "bine". Nimeni nu poate fi de acord intr-o democratie cu impartirea cetatenilor in doua categorii - supercetateni si subcetateni. åsta este motivul pentru care intervin aceste metode matematice de alocare a mandatelor. Ele se folosesc in toate statele europene in care exista sistem proportional, fie ca e mixt, cum e in Romania sau Ungaria, Germania sau Lituania, fie ca este pur si simplu proportional. Ce s-a intamplat? In final, in Calarasi, colegiul 1 a fost castigat de PNL, pentru ca d-l Nedelcu avea mai multe voturi, colegiul 2 a fost castigat de PD-L pentru ca PD-L avea mai multe voturi decat PSD. Si alegatorii PNL, si alegatorii PD-L sunt reprezentati in Calarasi, iar alegatorii PSD, care nu sunt reprezentati, pentru ca d-l Taracila nu a reusit sa stranga foarte multe voturi, vor fi reprezentati intr-un alt judet al tarii, de un alt politician social-democrat, care insa le va duce mai departe ideile si nevoile.
Dar atunci de ce se mai numeste uninominal? Cetateanul se duce la urna cu un nume in fata, cu o imagine.
Este mai mult decat rea-vointa in aceasta intrebare. De ce? Pentru ca un sistem este uninominal in masura in care colegiul in care se face alegerea este uninominal, iar colegiul a ales un singur om.
Dar poate ca mie nu-mi place acel om, unde se duce votul meu, ca sa capete el mandat.
Din pacate, cel care i-a placut n-a strans suficient de multe voturi ca sa poata fi reprezentat. Este o regula matematica. Inca o data, nu acesta era sistemul Pro Democratia. Nu-l sustin in mod special. Dar nici n-am sa cedez ca un las, asa cum fac politicienii, si sa nu spun ca asta a fost un compromis care a fost stabilit de toti. Eu cred ca nu putem lasa niciun elector pe dinafara. Cu atat mai mult cu cat au fost atat de putini la vot.
In sistemele majoritare, fie ca e cel francez, in doua tururi, fie ca e cel englez sau american, intr-un tur, voturile care nu se duc spre castigator se pierd, nu sunt reprezentate. Dar acele sisteme au argument in favoarea lor traditia. Romania nu are o asemenea traditie. Romania a folosit in perioada interbelica sistemul proportional si, dupa 1990, de asemenea. Este uninominal pentru ca se alege intr-un colegiu uninominal. Colegiul este uninominal sau plurinominal. Uninominal, daca este un singur candidat, se alege un singur reprezentant si plurinominal daca sunt alesi mai multi reprezentanti, de cele mai multe ori pe lista.
Am vazut printre politicieni multe nemultumiri. Unul care s-a ales cu 50 de voturi, altul cu 12.000 sau 20.000. Unul este mai motat decat altul? Ei intra egali in parlament.
E foarte simplu. In spatele fiecarui deputat exista 21.000 voturi. UDMR mai avea dreptul la un mandat. Si in tara toate colegiile fusesera ocupate. Singurul colegiu care nu fusese ocupat si unde UDMR putea primi acest mandat a fost unul dintre colegiile din strainatate. Este aceeasi situatie care a existat in Romania la precedentele alegeri, cand UDMR primea, spre exemplu, un mandat la Tulcea, altadata l-a primit la Calarasi, altadata la Giurgiu. De ce? Pentru ca UDMR, fiind un partid enclavizat, strange majoritatea voturilor in cateva judete, in celelalte sunt foarte putine. Acolo, in celelalte colegii din tara, partidele mari au ocupat celelalte mandate si ramasese acest mandat, care, potrivit proportionalitatii, trebuia atribuit.
Mai este o problema - felul in care au fost trasate aceste colegii.
E o alta problema si nu poate fi reprosata Asociatiei Pro Democratia. A fost discutata strict in parlament, Asociatia nu a avut nici un fel de rol in discutarea trasarii colegiilor.
Dar nu este in regula ce s-a intamplat cu trasarea colegiilor.
Gerrymandering este un avertisment pe care l-am lansat, este una dintre cele mai mari probleme ale sistemelor bazate pe colegii uninominale. Gerrymandering este tehnica de desemnare a colegiilor in favoarea celor care se afla la guvernare. Si asta s-a intamplat si acum.
Aveti in plan modificarea acestei legi?
Inca o data: e vorba doar de formula de alocare, de un articol. Cred insa ca interesul politicienilor este sa se revina la votul pe lista. Si asta este si motivul pentru care s-a declansat aceasta campanie foarte agresiva de dupa alegeri.
In mod special au introdus aceste elemente, erau convinsi ca n-o sa treaca. Privind retrospectiv, pot mai usor sa spun asta, erau convinsi ca asta va provoca foarte multe dezbateri. Ele au existat si inainte. De asta ma mira surpriza unora, care nu este o surpriza reala, ci este o surpriza fabricata, artificiala. Pana la urma, interesul este sa creeze in primul rand o imagine publica ca legea e rea. O lege nu e rea. In final, chiar cu aceasta metoda de atribuire care pare curioasa, dar care este corecta matematic si care ii reprezinta pe toti alegatorii, legea si-a atins obiectivele. A dus la fragmentarea partidelor, care erau monolit inainte, intarind foarte mult gruparile teritoriale. A dus la scaderea numarului de candidaturi. A dus la o relatie directa dintre candidat si alegatori.
Apropo de dimensiunea colegiilor si de gerrymandering. Unii s-au pacalit. Si-au creat colegii cu un numar mare de alegatori, au strans foarte multe voturi, dar n-au strans mandate. Mandatele s-au dus la cei care s-au concentrat, aveau colegii poate mai mici ca numar de voturi, dar au strans mandatele.
Dar sunt si altii, care si-au luat colegii micute si care au avut emotii. Ma refer la Tariceanu, de exemplu, care a avut colegiul cel mai mic.
Pentru ca numarul de voturi obtinut intr-un colegiu mic este mai mare. De-asta trebuia sa fie egalitate relativa intre colegii. Ar fi multe lucruri de modificat in lege, dar intr-un moment in care lumea este rationala, nu intr-unul in care isteria antinominala, provocata artificial de cei care se tem foarte mult de relatia cu cetatenii, este in plina manifestare.
Interviu realizat de Rodica Palade
