Pe aceeași temă
Cum ati caracteriza campania electorală de până acum a lui Traian Băsescu?
Campania a fost, în primul rând, foarte lungă. Ea a început practic în martie, când era clar că PSD mizează pe Mircea Geoană si când PNL l-a desemnat pe Crin Antonescu. De atunci si până pe 22 noiembrie, ordinea candidatilor a rămas aceeasi: 1 – Băsescu, 2 - Geoană, 3 - Antonescu. În ciuda agitatiei create chiar în ziua votului, candidatul PNL nu a amenintat niciodată locul al doilea, ocupat de d-l Geoană. Singura incertitudine a fost – pentru unii, nu si pentru mine – Sorin Oprescu. Candidatura primarului Capitalei a fost însă marginală, el obtinând mai putine voturi decât Vadim Tudor, ba chiar si mai putine decât candidatul UDMR. Într-un sens, campania nu a adus ceva nou. Traian Băsescu a refuzat luni de-a rândul să se declare oficial înscris în cursă. A evitat astfel polemici inutile. Când a intrat în cursă, a căutat să valorifice avantajul de a putea chema la referendum cetătenii pe o temă de maxim interes – si anume configuratia parlamentului. Din nefericire, referendumul a fost boicotat de politicieni si declarat imoral si ilegal de asociatii civice, care ulterior au dorit să demonstreze că absenta dezbaterii face din consultarea referendară un plebiscit! E regretabil că în acest fel temele celor două referendumuri nu au fost întoarse pe toate fetele. O spune cineva care din 2000 încoace pledează pentru reducerea numărului de membri ai Camerei inferioare la 280 si care, în consecintă, a votat „DA“ la referendumul pe tema diminuării numărului de parlamentari. Am votat, în schimb, împotriva trecerii la un sistem monocameral, asa că mi-as fi dorit foarte mult o dezbatere pe marginea acestui subiect. Spun asta si pentru că presedintele a explicat că renuntarea la Senat ar fi compensată de amenajarea unei alte relatii între parlamentul national di cel european. Cum sunt membru al celui din urmă, as fi vrut să văd ce cred si ceilalti candidati despre relatia Bucuresti-Bruxelles/Strasbourg. Emotiile au contat însă mult mai mult decât proiectele politice. O ultimă observatie pe marginea turului întâi. Doar 6 candidati dintre cei 12 înscrisi au reusit să obtină mai mult de 200.000 de voturi, numărul semnăturilor necesare pentru depunerea unei candidaturi. Nu e prima dată când se întâmplă asa. Cred că trebuie să revizuim legea. Eu propun să adoptăm reglementarea din Franta si să înlocuim semnăturile cetătenilor cu semnăturile alesilor, ca preconditie a înscrierii în cursa pentru presedintie. As propune chiar ca alesii luati în seamă să fie parlamentarii si membrii consiliilor judetene.
Care a fost cea mai mare greseală a lui Traian Băsescu în această campanie?
Traian Băsescu a câstigat primul tur. Diferenta fată de al doilea clasat este neasteptat de mică, si anume de doar 125 de mii de voturi. Este cea mai strânsă cursă electorală de până acum. În 1992, când presedintele în functie – Ion Iliescu – a participat la alegeri, el a avut în turul întâi cu aproape 2 milioane de voturi mai mult decât Emil Constantinescu. În 1996, diferenta dintre cei doi a fost de doar 400.000 de voturi, tot în favoarea lui Ion Iliescu. Prima dată a câstigat Iliescu, a doua oară – adversarul său, chiar dacă în 1996 Constantinescu obtinuse mai putine voturi în turul întâi decât avusese tot în prima rundă în 1992. Dau acest exemplu, deoarece trebuie să fim constienti că alegerile nu seamănă întru totul unele cu altele. Nu vreau să vorbesc despre greseli. Sunt prea apropiat de Traian Băsescu pentru a putea fi nepărtinitor în judecata pe care o fac. Eu cred că va câstiga si va putea spune chiar el unde a gresit.
Dintr-o victimă sigură a lui Traian Băsescu, Mircea Geoană s-a transformat într-un adversar redutabil, care are sanse serioase să câstige alegerile. Oboseala lui Băsescu, consilierii străini ai lui Geoană, ce/cine a făcut diferenta în această campanie?
Vreau să remarc în primul rând americanizarea campaniei electorale. Două semne clare ale acestui fenomen sunt ponderea campaniei negative în ansamblul electoral si, pe de altă parte, interventia decisivă a televiziunilor în fixarea agendei. Campanie negativă a existat si în trecutele confruntări. Să ne amintim, de pildă, de acuzatiile pe care a trebuit să le suporte candidatul CDR în 1996 sau de campania negativă directionată împotriva lui Adrian Năstase în 2004. Mijloacele de acum sunt însă mult mai importante si, în plus, există reciprocitate, adică o campanie negativă a PD-L si una a PSD. Geoană a îmbrăcat imobilele din centrul Capitalei cu panouri enorme în care pe un fond negru avem, scrisă cu alb, pentru contrast maxim, întrebarea: „Trăiti bine?“. În replică, PD-L a confectionat panouri cu sustinătorii lui Geoană – de la Iliescu si Voiculescu la Vanghelie si Vântu. Televiziunile au arbitrat turul întâi. Dacă TVR a asumat adversitatea fătisă în privinta punctelor de vedere ale presedintelui, Realitatea si Antena 3 au presat pentru organizarea unor dezbateri între principalii candidati. E aceeasi evolutie petrecută acum jumătate de secol în Statele Unite. Formatul dezbaterii va fi stabilit de televiziuni. Nu am în acest moment date despre consumul media în perioada de campanie. În unele alegeri, acest consum a scăzut în perioada de maxim interes electoral. Ce se poate observa cu ochiul liber este sporirea tensiunii politice. Înversunarea a atins cote foarte înalte. Uneori, asta a creat situatii absurde. Eu însumi am fost pus în situatia de a reactiona la acuzatii si invective nemăsurate. Nu am bănuit, de pildă, că voi fi arătat cu degetul de către un simpatizant PSD pentru că am mers într-o emisiune de televiziune îmbrăcat în pulovăr. Nu mi-am imaginat că partizanatul unor jurnalisti va fi atât de marcat. În fine, as spune că alegerile sunt câstigate sau pierdute de candidati. Nici consilierii, nici jurnalistii nu pot influenta decizia alegătorilor asa cum o fac gesturile celor angajati în competitie.
Cum credeti că o să voteze electoratul lui C.V. Tudor, Oprescu, Antonescu, Becali în turul 2? Calculele hârtiei îl indică victorios pe Geoană.
Faptul că Mircea Geoană a încheiat întelegeri pentru turul al doilea cu domnii Antonescu, Becali, Markó si Vadim – am folosit în enumerare ordinea alfabetică – nu înseamnă că toti alegătorii acestor fosti candidati vor veni la urne pe 6 decembrie si vor vota împotriva presedintelui. Dacă se respectă tendinta de la alegerile prezidentiale tinute până acum, vom avea mai putini alegători în turul al doilea decât în primul. În 2000, diferenta de participare a depăsit un milion de alegători. Nu este exclus să se întâmple si acum la fel, mai ales în conditiile în care agresivitatea campaniei a obosit pe foarte multă lume. Pe de altă parte, văzând compozitia acestei aliante anti-Băsescu, unii alegători ar putea să se „revolte“ si să voteze împotriva propriului candidat din turul întâi. Un penelist se va întreba ce caută Antonescu lângă Becali, asa cum un udemerist va fi nelămurit de ce Markó a ajuns lângă Vadim. Singurul moment politic în care o asemenea aliantă a mai fost creată e referendumul din primăvara lui 2007, când foarte multi cetăteni au votat împotriva consemnului dat de liderii politici, refuzând suspendarea presedintelui Băsescu. Dacă nu mă însel, atunci, circa două treimi dintre penelisti l-au sustinut pe presedinte, desi PNL se angajase cu tot sufletul în campania de discreditare a acestuia. Cred că mai trebuie luat în considerare un factor. Este vorba despre confruntarea directă dintre cei doi finalisti. Discutăm cu o săptămână înainte de alegeri si la ora asta nu stim câte dezbateri face to face vor exista. E posibil ca asemenea oportunităti de a compara direct cele două figuri să schimbe perceptia publicului. Cel putin până în acest moment, candidatul PSD a părut să dorească să evite asemenea întâlniri. În sfârsit, as spune că soarta turului al doilea stă în capacitatea celor două echipe de campanie de a asuma ziua votului. Am în vedere aici faptul că nucleul dur al celor două formatiuni politice este comparabil ca dimensiune. Este însă nevoie ca militantii si votantii să iasă la urne. Contează fiecare vot. Va câstiga cel care va crede în victorie. Altfel zis, nu e admis să credem că bătălia ar fi pierdută. //
* Europarlamentar PPE
Interviu realizate de ARMAND GOŞU
